ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2810/2024

Ședința publică din data de 23 mai 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 05.05.2022 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspecția Judiciară a formulat contestație împotriva rezoluției inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. C22-579 din data de 07.04.2022 prin care a fost respinsă plângerea formulată de reclamant împotriva rezoluției de clasare nr. 435A din 14.03.2021 pronunțată în dosarul nr. x din 14.03.2021 judecător dr. B., solicitând admiterea contestației ca fiind temeinica si legala si, pe cale de consecința desființarea Rezoluției inspectorului Șef al Inspecției Judiciare nr. 5344 din 07.04.2022 pronunțată in dosar nr. x din 07.04.2022, cat si a Rezoluției de clasare nr. 435A din 14.03. 2022, pronunțată în dosarul cu numărul x din 14.03.2021 de către Inspector judiciar, judecător dr. B., ca fiind netemeinice și nelegale, cu consecința trimiterii dosarului pentru completarea verificărilor în acord cu dispozițiile art. 45 indice 1 alin. (4) lit. b) din Legea 317/20042. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 2098 din 11 noiembrie 2022, Curtea de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2098 din 11 noiembrie 2022 a Curții de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea cererii de recurs a invocat următoarele critici:

Instanța de fond a interpretat eronat dispozițiile art. 45 indice 1, mai precis cele ale alin. (5) potrivit cărora "Hotărârea pronunțată potrivit alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor".

Cu alte cuvinte, raportându-se la conținutul acestui text de lege, instanța de fond, în mod greșit interpretează aceste dispoziții motivând în acest fel soluția sa de respingere. Așadar, instanța de fond interpretează dispozițiile legii in sensul in care, in cauza, ar fi putut pronunța o soluție de admitere doar in situația in care se impunea completarea verificărilor realizate de inspectorul judiciar sub aspectul "faptelor si imprejurarilor". pe care acesta le-ar fi omis in timpul verificărilor efectuate cu privire la îndeplinirea procedurilor de repartizare aleatorie a cauzelor. In mod greșit retine instanța faptul ca, potrivit argumentelor prezentate prin contestație, subsemnatul învederez doar acele aspecte care tin de o asa-zisa valența juridica conferita de intimatul-pârât elementelor de fapt rezultate în urma verificărilor.

In primul rând, textul de lege indica situația potrivit căreia, în caz de admitere a contestației, instanța trebuie să indice acele împrejurări și fapte care trebuie lămurite. Textul de lege nu amintește despre niciun fapt de "omisiune" in sensul în care doar aceasta situație trebuie să existe pentru că instanța să pronunțe o soluție de admitere. Mai mult, recurentul afirmă că nu se află în poziția de a indica acele fapte sau împrejurari eventual omise de către inspectorul judiciar, cu ocazia verificărilor, in contextul in care raportul acestuia indica, in mod generic faptul ca au fost respectate toate procedurile pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.

Așadar dincolo de faptul ca textul de lege este interpretat in mod discreționar și eronat de cațre instanța de fond, sunt interpretate total greșit si argumentele reclamantului, care au stat la baza contestației împotriva rezoluțiilor intimatei-pârâte, în mod intemeiat arătând faptul ca, repartizarea aleatorie a cauzei completului condus de doamna judecător C. llenuta nu a fost făcuta cu respectarea regulilor de repartizare aleatorie și nici cu obiectivism, imperios necesar a exista în repartizarea cauzelor potrivit regulilor prevăzute de HCSM nr. 1375/2015.

Pentru aceasta, recurentul susține că a arătat în contestație faptul că potrivit reținerilor inspectorului judiciar din Rezoluția de clasare, confirmate ulterior de către inspectorul-șef se mentionează faptul că, dosarul nr. x/2021, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost repartizat aleatoriu automat în sistem informatic la data de 25.05.2021 completului Judecător de Camera Preliminară 3 din care face parte domnul judecător D., primind termen la data de 08.06.2021. Se arată în continuare, în actele intimatei-pârâte ca, după ce la termenul din 8.06.2021, dl Judecător D. formulează cerere de abținere de la soluționarea dosarului si, astfel de cerere ii este admisă la aceeași dată, "...dosarul a fost dat la registratură, sens în care a fost repartizat automat in programul E., completului Judecător de camera preliminară 8 din care face parte doamna judecător llenuta C., cu termen de judecata la data de 29.06.2021".

Rezulta in mod clar din cele de mai sus, faptul ca, mult anterior, ședinței Colegiului de Conducere din data de 28.06.2022 era cunoscuta împrejurarea potrivit căreia și in cazul completului format din dna Judecător C. exista un viciu care o făcea incompatibilă cu ocuparea poziției în completul de judecată, respectiv, dna judecător nu deținea un decret de activare în poziția de judecător al Curții de Apel Pitești. În acest context se impunea continuarea procedurii de repartizare aleatorie a completului de judecata care să fie compus dintr-un judecător compatibil astfel cum se prevede de art. 101 alin. (3) din HCSM nr. 1375/2015.

Contrar celor reținute în mod eronat de către instanța de fond, recurentul a invocat fapte și împrejurări care trebuiau avute in vedere pentru o verificare mai in detaliu si pentru lămurire sau cei puțin care să tindă spre o nouă motivare din partea inspectorului judiciar. Inspectorul judiciar trebuia cel puțin să indice acele dispoziții legale potrivit cărora o cauza poate fi repartizată unui judecător care la momentul repartizării se află într-o situație de incompatibilitate.

Recurentul apreciază că instanța de fond a respins în mod netemeinic criticile de neleqalitate aduse Hotărârii Colegiului de conducere a Curții de Apel Pitești nr. 16 din 28.06.2021 motivat de împrejurarea ca acestea fac obiectul unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Recurentul susține că indicarea elementelor de nelegalitate ale Hotărârii Colegiului de conducere a Curții de Apel Pitești nr. 16 din 28.06.2021, formulate pe calea contestației, nu a fost făcută pentru ca instanța de fond să dispună asupra acestora, in mod evident investirea instanței de fond privind alte cereri, însă s-a urmărit a se prezenta instanței de fond întreaga imagine prejudiciabilă, cât și întinderea efectelor unei repartizări aleatorii a cauzei către un complet de judecată față de care sunt evidente masurile forțate de menținere, pana la data primului termen de judecata acordat in cauza, in pofida nefunctionalitatii sale.

In mod neintemeiat si eronat instanța respinge aceste critici, îmbrățișând întocmai soluțiile inspectorului judiciar care se limitează la a constata faptul ca, prin hotărârea Colegiului de Conducere a Curții de Apel s-a dispus "aprobarea modificării componentei unor completuri de judecata cu producere de efecte de la data publicării in Monitorul Oficial a decretului președintelui de reincadrare in funcția de judecător a doamnei C.".

Toate criticile aduse Hotărârii Colegiului de Conducere au la baza tocmai acele împrejurari care, daca nu au convins inspectorul judiciar de incorectitudinea efectuării/îndeplinirii lor, ar fi putut crea instanței de fond convingerea asupra faptului că, repartizarea aleatorie a cauzei penale în care recurentul a fost parte s-a făcut viciat, fara respectarea procedurilor incidente, fiind de neadmis faptul ca, odată ce o cauza este atribuita unui complet care comporta un viciu (respectiv cauza este repartizata unui complet nefunctîonal), nu s-a trecut la remedierea respectivului incedent procedural prin continuarea procedurilor de repartizare a cauzei unui complet valabil si funcțional, intocmai ca in cazul completului care s-a abținut.

Recurentul a afirmat că, completul nefunctional este menținut timp de aproape o luna, iar în condiții de așteptare "la pândă" asupra publicării decretului de incadrare în Monitorul Oficial se tine ședința Colegiului cu o zi inainte de termenul de judecata si se dispune, in lipsa publicării decretului, modificarea completurilor de judecata, hotărârea Colegiului urmând sa producă efecte la data publicării in Monitotul Oficial a decretului de reincadrare.

Ori, o atare abordare a procedurii de repartizare aleatorie a cauzelor nu are la baza nici respectarea normelor de procedura aplicabile si contravine dispozițiilor constituționale.

Recurentul-reclamant mai susține că formarea completului pentru data de 29.06.2021, in cauza in care acesta era parte, a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 110 alin. (6) din Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, arătând faptul că, în contextul numirii in complet a dnei judecător C., de pe o zi pe alta, nu se asigura timpul necesar studierii dosarului. Subliniază recurentul că, dosarul era in stadiu procesual al revizuirii, un dosar complex, cu multe parti si conținând numeroase înscrisuri.

Recurentul mai afirmă că Hotărârea nr. 16 din 28.06.2022 emisa de Colegiul de Conducere a Curții de Apel Pitești, secția penala si pentru cauze cu Minori si de Familie, ca și act administrativ, face obiectul dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, nu ar fi fost utila susținerii cauzei si apărărilor sale în contextul în care instanța de fond nu a fost învestită cu soluționarea aspectelor de nelegalitate ale hotărârii.

În drept, în susținerea cererii de recurs, recurentul-reclamant a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 14.03.2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 14.12.2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de control judiciar asupra recursului

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Cu privire la situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că, recurentul-reclamant a fomulat în luna februarie la Inspecția Judiciară două sesizări prin care acesta, solicita verificarea legalității compunerii completului de judecată care a soluționat dosarul nr. x/2021, instrumentat de Curtea de Apel Pitești, la termenul de judecată din data de 29.06.2021, dosar în care a avut calitatea de parte reclamantul.

Prin rezoluția nr. 435A din 14.03.2022 Inspecția Judiciară - Direcția de Inspecție pentru Judecători a dispus clasarea sesizării formulate.

Împotriva acestei rezoluții recurentul-reclamant a formulat plângere adresată inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, soluționată prin rezoluția nr. C22-579 din 07.04.2022 a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, prin care s-a dispus respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Împotriva acestei rezoluții, recurentul-reclamant a formulat contestație la instanța de contencios administrativ, prin care a solicitat desființarea atât acestei rezoluții cât și a rezoluției prin care s-a dispus clasarea plângerii.

Instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată reținând în esență că în ceea ce o privește potrivit prevederilor art. 45

1

alin. (3) și (4) din Legea nr. 317/2004 trebuie să efectueze o analiză de legalitate din perspectiva faptelor și împrejurărilor ce trebuie lămurite și a mijloacelor de probă ce trebuie administrate pentru completarea verificărilor, or în cauză poziția procesuală a reclamantului vizează nemulțumirea sa cu privire la aspectele reținute de inspectorul judiciar desemnat cu soluționarea plângerilor sale și a inspectorului-șef învestit cu contestația împotriva rezoluției de clasare.

Înalta Curte, din perspectiva criticilor recurentului-reclamant care vizează modul greșit de interpretare a art. 45

1

alin. (3) și (4) din Legea nr. 317/2004 și a modului greșit în care instanța de fond a analizat criticile de nelegalitate aduse Hotărârii Colegiului de Conducere a Curții de Apel Pitești nr. 16 din 28.06.2021 apreciază că acestea sunt nefondate.

Instanța de control judiciar constată că aspectul care a condus la adoptarea procedurii de sesizare a Inspecției Judiciare de către recurentul-reclamant a vizat faptul că, la data de 28.06.2021, dată la care s-a stabilit participarea doamnei judecător C. în ședința de judecată din 29.06.2021, decretul de reîncadrare a acesteia în funcția de judecător nu era publicat în Monitorul Oficial. Față de această situație a apreciat recurentul-reclamant că măsura adoptată a fost una nelegală.

Cu privire la această situație, Înalta Curte constată că instanța de fond efectuat o analiză judicioasă a cauzei și a reținut că, inspectorul-judiciar învestit cu soluționare lucrării ce a făcut obiectul plângerii în procedură administrativă a analizat cele susținute de recurentul-reclamant și a concluzionat că toate criticile de nelegalitate ale Hotărârii Colegiului de Conducere a Curții de Apel Pitești nr. 16 din 28.06.2021 nu se confirmă.

Sub acest aspect, Înalta Curte, în acord cu cele reținut de instanța de fond constată că în Monitorul Oficial nr. 634 din 28 iunie 2021 a fost publicat Decretul nr. 755 din 28 iunie 2021 pentru reîncadrarea în funcție a doamnei judecător C. în cadrul Curții de Apel Pitești. În aceste context a fost adoptată Hotărârea Colegiului de Conducere a Curții de Apel Pitești nr. 16 din 28.06.2021.

În ceea ce privește legalitate acestei Hotărâri a Colegiului de Conducere a Curții de Apel Pitești, Înalta Curte subliniază că nu face obiectul prezentei judecăți, ci a litigiului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 astfel cum susține prin însăși cererea de recurs recurentul-reclamant. Hotărârea Colegiului de Conducere a Curții de Apel Pitești nr. 16 din 28.06.2021 are caracterul unui act administrativ, or în cauză nu se efectuează controlul său de legalitate, ci controlul de legalitate al Rezoluției nr. C22-579 din data de 07.04.2022 a inspectorului-șef și a Rezoluției de clasare nr. 435A din 14.03.2021.

Față de această situație, instanța de control judiciar constată că în mod corect instanța de fond a analizat cererea de chemare în judecată strict din perspectiva măsurilor dispuse prin Rezoluția nr. C22-579 din data de 07.04.2022 a inspectorului-șef și prin Rezoluția de clasare nr. 435A din 14.03.2021 a inspectorului de caz, în limitele instituite de către prevedrile art. 45

1

din Legea nr. 317/2004.

Înalta Curte apreciază ca fiind relevant în cauză și faptul că, recurentul-reclamant nu a indicat prin plângerile sale efectuate în procedura administrativă o abatere disciplinară concretă săvârșită de vreun magistrat, ci acesta a susținut că există o nelegalitate în procedura de numire a doamnei judecător C. de către Colegiul de Conducere a Curții de Apel Pitești în completul care a soluționat un litigiu în care acesta era parte. Or, în acest context, inspectorul judiciar de caz și ulterior inspectorul șef, învestiți cu plângerile/contestația recurentului-reclamant au efectuat o analiză a acestora strict din punct de vedere al procedurii administrative întreprinse de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești pe care au expus-o în detaliu.

Cu privire la modul de soluționare a celor două rezoluții precum și la respectarea textelor legale aplicabile procedurii de verificare abaterilor disciplinare, în acord cu instanța de fond, Înalta Curte apreciază că inspectorul de caz a stabilit în mod clar faptele și împrejurările semnalate de către recurentul-reclamant și a reținut corect că acestea nu au caracterul unor indicii concrete de săvârșire a unei abateri diciplinare, măsura clasării fiind una temeinică și legală.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susținerile și criticile formulate împotriva hotărârii primei instanțe sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2098 din 11 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 2098 din 11 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 23 mai 2024.