Decizia nr. 4632/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență

Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, actualizarea pensiilor de serviciu cu rata medie anuală a inflației începând cu 1 ianuarie 2024, plata diferențelor rezultate și a dobânzii legale penalizatoare, precum și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. XLI alin. (1) din O.U.G. nr. 115/2023. Reclamanții au arătat că dispozițiile ordonanței au adus atingere drepturilor lor legitime, iar acțiunea este întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competență Prin sentința civilă nr. 229/06.03.2025, Tribunalul Sălaj a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reținând că acțiunea este întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004 și privește efectele unei ordonanțe de urgență a Guvernului, autoritate publică centrală, astfel încât competența materială aparține curții de apel. Prin sentința civilă nr. 266/21.05.2025, Curtea de Apel Cluj a admis excepția necompetenței materiale, invocată de reclamanți, și a declinat competența în favoarea Tribunalului Sălaj - secția civilă, reținând că petitul principal al acțiunii îl constituie actualizarea pensiilor de serviciu, iar cererea de sesizare a Curții Constituționale are caracter accesoriu.

Curtea a apreciat că acțiunea nu este una întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, întrucât reclamanții nu au solicitat despăgubiri pentru prejudicii cauzate prin ordonanță, iar Guvernul nu a fost chemat în judecată. Întrucât ambele instanțe s-au declarat necompetente, s-a ivit conflictul negativ de competență prevăzut de art. 133 pct. 2 C. proc. civ., cauza fiind înaintată Înaltei Curți în temeiul art. 135 alin. (1) din același act normativ. 3. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente, reținând că este vorba despre un conflict negativ de competență tipic.

Analizând conflictul negativ de competență ivit între cele două instanțe, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele. Aspectul care a generat conflictul negativ între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și cu prevederile legale incidente în materie Înalta Curte reține că reclamanții au fundamentat în mod expres acțiunea pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocând vătămarea drepturilor lor prin dispozițiile art. XLI alin. (1) din O.U.G. nr. 115/2023 și solicitând acordarea de despăgubiri constând în diferențele de pensie neactualizate.

În mod constant, jurisprudența a statuat că, atunci când acțiunea este întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, iar vătămarea este imputată unei ordonanțe a Guvernului, competența materială aparține secțiilor de contencios administrativ ale curților de apel, în temeiul art. 10 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004. Înalta Curte observă că, deși reclamanții nu au chemat în judecată Guvernul, această împrejurare nu poate conduce la schimbarea naturii juridice a acțiunii, întrucât cadrul procesual subiectiv poate fi completat de instanța competentă, conform art. 16 1 din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, faptul că reclamanții au structurat cererea în două componente - actualizarea pensiei și sesizarea Curții Constituționale - nu modifică natura juridică a demersului, întrucât ambele petite sunt subsumate mecanismului prevăzut de art. 9 din Legea nr. 554/2004, care presupune verificarea constituționalității ordonanței și, ulterior, acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin aceasta. În aceste condiții, Tribunalul Sălaj a procedat corect reținând incidența art. 9 din Legea nr. 554/2004 și declinând competența în favoarea Curții de Apel Cluj. Întrucât acțiunea este întemeiată în mod expres pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, iar reclamanții urmăresc înlăturarea efectelor unei ordonanțe de urgență a Guvernului și repararea prejudiciilor pretins cauzate prin aceasta, demersul judiciar se circumscrie mecanismului special instituit de legiuitor pentru acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului.

În această configurație, competența materială aparține secțiilor de contencios administrativ ale curților de apel, în temeiul art. 10 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, având în vedere rangul autorității emitente și natura juridică a actului contestat. În considerarea argumentelor arătate anterior, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj, în favoarea Curții de Apel Cluj - secția a III -a contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată astăzi, 14 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.