ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.04.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2279/2024

HOTĂRÂRE
18.04.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2279/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 18 aprilie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila la data de 15.02.2023 sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, să se constate existența vătămării drepturilor și intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fondurile necesare plăților reprezentând indexările și actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările aduse legii nr. 223/2015 prin art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 și obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. să restituie sumele reținute din pensie reprezentând indexările și actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările menționate, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare.

În motivare, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 în raport de dispozițiile art. 1 alin. (3), (5), art. 79 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituția României, solicitând sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției.

Prin sentința nr. 386 din data de 11 mai 2023 Tribunalul Brăila, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că obiectul principal al acțiunii este reprezentat de solicitarea reclamantului de a se constata vătămarea produsă printr-o ordonanță a Guvernului României, act normativ emis de o autoritate centrală, astfel încât competența materială revine curții de apel, prin aplicarea criteriului rangului autorității publice, iar în privința capetelor de cerere accesorii a avut în vedere dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Prin sentința nr. 244 din data de 18 octombrie 2023 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinate competența de soluționare a cauzei formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că la stabilirea competenței materiale de soluționare a acțiunii reclamantului, care vizează repararea prejudiciului/restituirea sumelor reținute din pensie reprezentând indexările și actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, apreciate ca neconstituționale, trebuie avut criteriul valoric reglementat de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brăila, iar această instanță, prin sentința nr. 54 din data de 22 februarie 2024 a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța competentă să soluționeze conflictul.

Pentru a hotărî astfel, raportat la temeiul juridic legal al cererii de chemare în judecată (Legea nr. 554/2004), având în vedere finalitatea demersului judiciar, precum și faptul că se contestă o ordonanță de urgentă emisă de Guvernul României - autoritate centrală, instanța a constatat că revine curții de apel competența materială de soluționare a cauzei, prin aplicarea criteriului rangului autorității publice.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit urmare a declinărilor succesive, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamant în cuprinsul acțiunii, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017.

Reclamantul este nemulțumit de împrejurarea că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, i s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, astfel cum era reglementat de dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din ordonanța de urgență menționată, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Cererea de chemare în judecată privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Astfel, în raport cu scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acțiunii și cu obiectul acesteia, constând în obligarea autorităților pârâte la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În cauză, acțiunea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autoritățiilor publice pârâte (Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne) față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curților de apel.

În consecință, în raport și cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Galați, domiciliul reclamantului aflându-se în circumscripția teritorială a acesteia.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-02-28
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1137/2024
Ședința publică din data de 28 februarie 2024 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția I ci
ÎCCJ 2024-04-10
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2093/2024
Ședința publică din data de 10 aprilie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregist
ÎCCJ 2024-01-16
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 19/2024
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați – secția contencios administrativ și
ÎCCJ 2023-12-14
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6093/2023
Ședința publică din data de 14 decembrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Trib
ÎCCJ 2024-03-26
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1720/2024
Ședința publică din data de 26 martie 2024 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Cur
Sursă