ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1720/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1720/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 26 martie 2024
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal în data de 27 iunie 2023 sub nr. x/2023 reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat să se constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale reclamantului și să se dispună plata drepturilor bănești de care a fost privat nelegal, în sensul actualizării pensiei, drepturi vătămate prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința nr. 245/2023 din data de 18 octombrie 2023, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a reținut că obiectul principal al litigiului îl constituie restituirea sumelor reținute din pensie reprezentând indexările și actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.
Cum obiectul principal al acțiunii nu poate fi reprezentat de constatarea neconstituționalității unei dispoziții legale, competența materială de soluționarea a acțiunilor se stabilește în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în funcție de criteriul valoric.
Prin sentința nr. 52/FCA din data de 21 februarie 2024, Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Galați. A constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut dispozițiile art. 1 și art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamant în cuprinsul acțiunii, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G nr. 59/2017, reclamantul fiind nemulțumit că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015.
Raportat la scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acestei acțiuni pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorităților pârâte la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.
Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.
În speță, este determinant criteriul rangului central al autoritățiilor publice pârâte (Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Apărării Naționale) față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curților de apel.
În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată potrivit dovezilor de la dosar că reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Timișoara, motiv pentru care reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Guvernul României în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 26 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.