ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 551/2024

Ședința publică din data de 7 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal la 23.02.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanței ca, prin hotărârea care o va pronunța, să constate existența vătămării drepturilor și intereselor sale legitime prin aplicarea măsurii reglementate de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, să desființeze această ordonanță și să oblige pârâții să-i restituie reclamantului sumele reprezentând indexări și actualizări aferente pensiei, conform Legii nr. 223/2015, actualizate cu rata inflației, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.

Prin sentința civilă nr. 128/20.06.2023, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secția I civilă.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că sunt incidente prevederile art. 101-103 din Legea nr. 223/2015 și că litigiul este unul de asigurări sociale, context în care competența aparține secției civile din cadrul tribunalelor. De asemenea, a subliniat că invocarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu determină automat competența instanței de contencios administrativ, aceste dispoziții fiind aplicabile doar în cazul cererilor care intră în sfera domeniului contenciosului administrativ; în plus, în dezvoltarea excepției de neconstituționalitate invocate, reclamantul nu a invocat un raport de drept administrativ, ci un raport ce ține de domeniul pensiilor și asigurărilor sociale și nu a solicitat acordarea de despăgubiri, ci restituirea unor sume pretins a fi reținute din pensie în mod nelegal.

A mai reținut că, obiectul cererii de chemare în judecată nu se referă la un act administrativ tipic sau asimilat în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și nici nu are ca obiect taxe/impozite, contribuții, datorii vamale care să atragă competența instanței de contencios administrativ.

La rândul său, prin sentința civilă nr. 884/28.11.2023, Tribunalul Brăila, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a analizat obiectul cererii reclamantului și a constatat că acesta nu vizează un litigiu de asigurări sociale, subliniind că reclamantul nu a contestat o decizie de pensie și nici nu a acționat în conformitate cu art. 65 din Legea nr. 223/2015; în schimb, acesta a sesizat instanța de contencios administrativ cu o acțiune împotriva ordonanțelor guvernului, pe care le-a considerat ca fiind vătămătoare, iar în conformitate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 competența aparține Curții de Apel Galați.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 26.01.2024

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:

Normele de competență materială sunt stabilite în funcție de obiectul, valoarea sau natura cererii, determinând astfel categoria de pricini ce pot fi rezolvate, în concret, de o anumită categorie de instanțe judecătorești.

Reclamantul a învestit instanța de judecată cu o acțiune prin care a solicitat repararea prejudiciului determinată de punerea în aplicare a dispozițiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, iar ca efect al anulării acestui act normativ, obligarea pârâților la restituirea sumelor pretins reținute din pensie în mod nelegal, în raport cu art. 38 din Legea nr. 153/2017, sume ce se vor actualiza cu rata inflației și la care se adaugă dobânda legală.

Astfel, reclamantul solicită constatarea existenței vătămării ce i-a fost produsă de reglementarea art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 și anularea modificărilor legislative aduse prin O.U.G. nr. 59/2017, în legătură cu art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, care prevăd actualizarea pensiei militare cu rata medie anuală a inflației, reclamând măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate; de asemenea, a formulat și o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017.

Așadar, autorul demersului judiciar urmărește anularea parțială a unui act administrativ emis de Guvernul României, ca autoritate publică, în regim de putere publică.

Prin urmare, litigiul dedus judecății are natura unuia de contencios administrativ, motiv pentru care competența materială trebuie stabilită prin raportare la dispozițiile art. 9 alin. (1) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului va fi stabilită în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2024.