Decizia nr. 4620/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire împotriva sentinței nr. 109/2024 a Curții de Apel Galați

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, la data de 25.08.2023 sub nr. x/2023 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Comisia de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Galați, Colegiul Medicilor Galați, Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România și Colegiul Medicilor din România (C.M.R.), următoarele: - anularea Deciziei nr. 2/2022 pronunțată de Comisia de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Galați; - anularea Deciziei nr. 109/2023 a Comisiei superioare de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România; - obligarea pârâților la o nouă soluționare a sesizării disciplinare înregistrată la Colegiul Medicilor Galați cu nr. x/17.04.2019 (cu obiect, infectarea cu stafilococ auriu a pacientei B., decedată la Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Andrei" Galați), cu respectarea și aplicarea prevederilor legale și procedurale, ce erau adecvate situație și actului de sesizare la momentul formulării acestuia. Prin sentința nr. 109 din 3 aprilie 2024 a Curții de Apel Galați - secția contencios administrativ și fiscal, a fost declinată competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu instituțiile pârâte Comisia de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Galați, Colegiul Medicilor Galați, Comisia Superioară de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România și Colegiul Medicilor din România, în favoarea secției contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Galați. Prin sentința nr. 435 din 3 octombrie 2024 a Tribunalului Galați - secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a fost suspendată din oficiu judecata cauzei. S-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Hotărârea supusă revizuirii Prin deciziei nr. 4786 din data de 24 octombrie 2024 Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu intimații Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Galați, Comisia de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor și Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România, în favoarea Tribunalului Galați - secția contencios administrativ și fiscal.

Cererea de revizuire Împotriva acestei decizii revizuentul A. a declarat revizuire și contestație în anulare cumulate. Petentul a solicitat examinarea cererii cumulate de contestație în anulare și revizuire împotriva Deciziei nr. 4786/24.10.2024, susținând, în esență, că hotărârea ar fi fost pronunțată pe baza unor erori materiale și cu încălcarea unor norme de competență și a autorității de lucru judecat. În privința contestației în anulare, acesta a arătat că instanța ar fi aplicat în mod greșit art. 459 din Legea nr. 95/2006, deși în cauză nu exista un medic sancționat, condiție necesară pentru incidența textului, și că ar fi modificat nejustificat cadrul procesual, atribuind calitatea de pârâte colegiilor profesionale în locul comisiilor de disciplină. Referitor la revizuire, petentul a susținut că instanța s-a pronunțat asupra unor aspecte necerute și nu s-a pronunțat asupra celor efectiv deduse judecății, fundamentând soluția pe o dispoziție legală inaplicabilă. Totodată, a invocat existența unei hotărâri potrivnice, arătând că în dosarul nr. x/2020, soluționat definitiv între aceleași părți, competența a fost stabilită în favoarea Curții de Apel Galați, cu respingerea aplicării art. 459 din Legea nr. 95/2006. Petentul a solicitat administrarea dosarului respectiv ca probă și a formulat cerere de repunere în termen pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motivând comunicarea tardivă a deciziei atacate.

Alte aspecte procedurale Prin rezoluție, instanța de judecată a pus în sarcina revizuentului obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 200 RON, aferentă cererii de revizuire. Până la soluționarea cererii de revizuire revizuentul A. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac promovate.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția netimbrării cererii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată. Prin adresa comunicată revizuentului la data de 27 ianuarie 2025, instanța i-a pus în vedere obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă căii de atac a revizuirii. Cu toate acestea, până la momentul soluționării cauzei, revizuentul nu a făcut dovada achitării taxei datorate potrivit O.U.G. nr. 80/2013, deși a fost legal citat cu mențiunea expresă de a îndeplini această obligație. În conformitate cu art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit art. 33 alin. (2) din același act normativ, în situația în care cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere obligația de a achita taxa stabilită de instanță în termen de cel mult 10 zile de la comunicare. De asemenea, art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac. În același sens, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. impune atașarea dovezii achitării taxei de timbru la cererea de exercitare a căii de atac, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește sancțiunea nulității în cazul neîndeplinirii acestei cerințe. Întrucât revizuentul nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantumul datorat, deși a fost în mod expres înștiințat în acest sens, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este afectată de sancțiunea nulității, urmând a fi anulată ca netimbrată, în temeiul art. 32 și art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, coroborate cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 496 C. proc. civ. În ceea ce privește contestația în anulare formulată în același înscris, Înalta Curte reține că aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac distinctă, guvernată de un regim juridic autonom, diferit de cel aplicabil revizuirii, atât sub aspectul motivelor de exercitare, cât și al condițiilor de admisibilitate și al procedurii de soluționare. Natura juridică diferită a celor două căi de atac nu permite soluționarea lor într-un cadru procesual unic, întrucât ar conduce la confuzie între obiecte, termene și condiții de analiză, contrar principiilor legalității și ordinii publice care guvernează exercitarea căilor extraordinare de atac. Totodată, disjungerea se impune pentru a asigura o administrare eficientă a cauzei și pentru a evita întârzieri nejustificate în soluționarea contestației în anulare, care nu este afectată de incidentul procedural privind netimbrarea cererii de revizuire. Contestația în anulare trebuie analizată în limitele art. 503-506 C. proc. civ., în cadrul unui dosar distinct, care să permită verificarea autonomă a condițiilor de admisibilitate și a motivelor invocate. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va dispune disjungerea contestației în anulare și formarea unui nou dosar, care va fi înaintat Serviciului Registratură în vederea repartizării potrivit legii.