ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.11.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5330/2023

HOTĂRÂRE
15.11.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5330/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 6 decembrie 2022, pe rolul Tribunalui București, reclamanta A., sub nr. x/2022, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină, desființarea Deciziei nr. 172/2022 emise de pârâtă în dosarul nr. x/2019.

Ulterior, la dosarul nr. x/2022 au fost conexate:

- dosarul nr. x/2022 privind pe reclamanta B., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România, având ca obiect anularea în parte a Deciziei nr. 172/2022 adoptată de Colegiul Medicilor din România, Comisia Superioară de Disciplină în dosarul nr. x/2019, referitor la sancționarea reclamantei B. cu mustrare,

- dosarul nr. x/2022 privind pe reclamanta C. în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor; Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România - structură a Colegiului Medicilor din România, D. și E., având ca obiect anularea în parte a deciziei nr. 172/2022 ce a fost adoptată de Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România în ședința din data de 29.07.2022, respectiv în ceea ce privește aspectele reținute de pârâtul Consiliul medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină cu privire la reclamanta C. și, în consecință, înlăturarea sancțiunii avertismentului ce i-a fost aplicată, urmând a se stabili că nu este răspunzătoare pentru faptele imputabile.

2.1. Prin sentința civilă nr. 3472 din data de 12 iunie 2023, Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a dispus declinarea competenței soluționării cauzei privind pe reclamantele A., C. și B., pe pârâții Colegiul Medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină, Colegiul Medicilor din România și pârâții - intervenienți E. și D., în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București a apreciat că dispozițiile art. 459 din Legea nr. 95/2006 potrivit căreia "împotriva deciziei de sancționare a Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula acțiune în anulare la secția de contencios adminstrativ a tribunalului în a cărui rază își desfășoară activitatea", nu pot deroga de la dispozițiile generale ale art. 10 din Legea nr. 554/2004, întrucât Legea nr. 95/2006 nu este o lege organică specială, ci este o lege ordinară.

Motivând soluția astfel pronunțată, a reținut că actele contestate în cauză sunt emise de Colegiul Medicilor din România- Comisia Superioară de Disciplină, autoritate publică centrală, astfel încât, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1356 din data de 13 septembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel București a reținut că scopul acțiunilor reclamantelor îl constituie desființarea, după caz, în tot sau în parte, a Deciziei nr. 172/29.07.2022, adoptată de Colegiul Medicilor din România- Comisia Superioară de Disciplină în dosarul nr. x/2019 și că sunt incidente dispozițiile art. 459 din Legea nr. 95/2006, care reprezintă o normă specială de competență și care se aplică cu prioritate, în baza principiului lex specialia generalibus derogant, față de dispozițiile generale ale Legii nr. 554/2004.

Curtea de Apel București a mai reținut și că decizia atacată a fost pronunțată de Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, în soluționarea contestației depuse de către contestatoarele B. și E. împotriva Deciziei nr. 904/19.09.2019 a Comisiei de disciplină a Colegiului Medicilor București, aceasta din urmă fiind autoritatea emitentă în raport de care se stabilește competența de soluționare în cauză.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

În cauză, reclamantele B., C. și A. au solicitat desființarea, după caz, în tot sau în parte, a Deciziei nr. 172/29.07.2022, adoptată de Colegiul Medicilor din România- Comisia Superioară de Disciplină în dosarul nr. x/2019.

Problema de drept care a generat conflictul de competență și asupra căreia instanțele aflate în conflict au exprimat opinii contrare, privește actul normativ care determină competența materială de soluționare a cauzei. Astfel, tribunalul a apreciat că instanța competentă trebuie determinată în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și de rangul autorității emitente a Deciziei nr. 172/29.07.2022, iar curtea de apel a reținut că normele de drept relevante sunt cele ale Legii nr. 95/2006, acestea având caracter special și derogatoriu de la legea contenciosului administrativ.

Examinând argumentele expuse de cele două instanțe aflate în conflict, prin raportare la obiectul dedus judecății și la dispozițiile legale incidente în materia, Înalta Curte apreciază că se impune stabilirea competenței materiale a cauzei în raport de dispozițiile art. 459 din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora "Împotriva deciziei de sancționare a Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază își desfășoară activitatea."

Pentru a statua astfel, Înalta Curte reține că Legea nr. 95/2006 are caracter de normă specială față de Legea nr. 554/2004, care reprezintă norma generală în materia contenciosului administrativ și care este incidentă doar în cazul în care legiuitorul nu a reglementat, prin dispoziții normative derogatorii, o competență specială în raport de obiectul cererii.

În ceea ce privește cerința din cuprinsul art. 10 alin. (1) al Legii nr. 554/2004, ca norma de competență derogatorie să fie stabilită printr-o "lege organică specială", Înalta Curte constată că sintagma care a dat naștere unor interpretări contrare din partea instanțelor aflate în conflict a fost inclusă în articolul de lege menționat prin Legea nr. 262/2007 de modificare a legii contencios administrativ, ulterior adoptării Legii nr. 95/2006, la data de 1 mai 2006. Încă de la momentul adoptării Legii nr. 95/2006, legiuitorul a urmărit să stabilească o competență specială, derogatorie de la norma generală, în soluționarea contestațiilor formulate împotriva procedurilor disciplinare desfășurate față de medici. Întrucât dispozițiile legale care reglementează această competență există în fondul legislativ și nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie a Curții Constituționale, Înalta Curte, prin raportare la limitele atribuțiilor puterii judecătorești ce nu pot fi depășite, apreciază că se impune aplicarea acestora în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, cu respectarea principiului lex specialia generalibus derogant, competența fiind reglementată de norme imperative.

Față de aceste argumente, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, tribunalul în raza căruia își desfășoară activitatea medicii împotriva cărora este îndreptată acțiunea disciplinară.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantele B., C. și A. în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină și petenții E. și D., în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-04-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2481/2021
Ședința publică din data de 15 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribun
ÎCCJ 2024-04-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2080/2024
Ședința publică din data de 10 aprilie 2024 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2022-04-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2141/2022
precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Ju
ÎCCJ 2022-04-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2113/2022
. 9/2016 a Consiliului Superior de Medicină Legală antrenează răspunderea disciplinară a medicului B., însă nu face vorbire despre faptul că certificatele medico-legale 21/C/66 și 22/C/67, pentru care este antrenată răspunderea disciplinară
ÎCCJ 2024-11-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5417/2024
data de 26.05.2023 Regulamentul aprobat prin Decizia nr. 5/2008 a CMSR, competența de soluționare a cauzei aparține tribunalului. A mai reținut instanța și faptul că, din cuprinsul modificărilor legislative survenite prin Legea nr. 308/2022
Sursă