Decizia nr. 4601/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10.12.2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, A. a solicitat suspendarea executării Deciziei Biroului Electoral Central nr. 340/07.12.2024 și a actelor subsecvente, anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 339/D/2024, a Proceselor-verbale nr. x RM/BEC/SCD 2024, nr. 2 RF/BEC/SCD/07.12.2024, nr. 3RF/BEC/SCD/07.12.2024 emise de Biroul Electoral Central, obligarea Biroului Electoral Central la emiterea unei noi decizii și întocmirea unor noi procese-verbale.

De asemenea, contestatorul a solicitat obligarea Biroului Electoral Central la: 1. Emiterea unei noi decizii prin care să se atribuie tot A., însă la nivelul altor circumscripții cu candidați eligibili, cele două mandate alocate A. la nivelul circumscripțiilor Giurgiu și Ialomița; 2. Întocmirea unor noi procese-verbale privind atât repartizarea la nivel național a mandatelor de deputat și senator, cât și privind situația rezultatelor finale ale alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, după ce redistribuirea voturilor rămase de la Partidele care nu au obținut pragul de 5% ca să intre în Parlament, va fi făcută în mod corect și legal de către Biroul Electoral Central cu aplicarea și menționarea calculului corect al algoritmului de atribuire a acestor mandate de senator și deputat, având în vedere următoarele aspecte și considerente: - suplimentarea numărului de mandate cu cate 1 deputat prin atribuire în circumscripția electorală Arad întrucât candidatul nostru din aceasta circumscripție a obținut peste jumătate din coeficientul electoral după redistribuire; - voturile ramase in urma suplimentarii numărului de mandate in circumscripția 43 diaspora sa fie redistribuit in vederea completării altor mandate de deputat care ni se cuvin in circumscripțiile din interiorul tarii; În subsidiar, în situația respingerii solicitărilor de la punctul 1,

contestatorul solicită atribuirea 1 mandat de deputat in circumscripția Arad prin alocare cu prioritate in fata mandatului atribuit in circumscripția Botoșani; - atribuirea 1 mandat de senator in circumscripția Hunedoara prin alocare cu prioritate in fata mandatului atribuit in circumscripția Bistrița; - atribuirea 1 mandat de senator in circumscripția Alba prin alocare cu prioritate in fata mandatului atribuit in circumscripția Olt; - atribuirea 1 mandat de senator in circumscripția Arad prin alocare cu prioritate in fata mandatului atribuit in circumscripția Sălaj; - atribuirea 1 mandat de senator in circumscripția Brașov prin alocare cu prioritate in fata mandatului atribuit in circumscripția Sălaj; - atribuirea 1 mandat de senator in circumscripția Suceava prin alocare cu prioritate in fata mandatului atribuit in circumscripția Tulcea; - atribuirea mandatelor de senator rămase neatribuite din lipsa de competitor pentru județele Giurgiu și Ialomița prin distribuirea mandatelor in circumscripții în care în calitate de competitor electoral au lista de candidați, ținând-se cont de lista de preferința Ilfov si Dâmbovița, caz in care, solicită ca desfășurarea să se realizeze prin suplinire de mandate;

- suplimentarea numărului de locuri din circumscripția 43 diaspora atât la Senat cât și la Camera Deputaților cu un număr de mandate corespunzător normei de reprezentare prevăzută de a lege prin raportare la numărul de votanți cu domiciliul in străinătate înscriși în listele permanente de electori; 3. Suspendarea publicării rezultatelor finale ale alegerilor în Monitorul Oficial al României și suspendarea întocmirii și transmiterii datelor conținute în Procesul-Verbal nr. 2 RF/BEC/SCD/07.12.2024 și a datelor conținute în Procesul-Verbal nr. 3 RF/BEC/SCD/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, în vederea validării alegerilor, până la soluționarea corectă a calculării exacte, precise și fără eroare a redistribuirii mandatelor de senator și deputat.

2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 133 din data de 16 decembrie 2024, Curtea de Apel București - secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei invocată de instanță din oficiu și a anulat cererea formulate de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților 2024, pentru lipsa capacității de folosință a pârâtei. 3. Cererea de recurs Împotriva sentinței civile nr. . 133 din 16 decembrie 2024 a Curții de Apel București - secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 5 și 9 C. proc.

civ. În motivarea căii de atac exercitate, recurentul arată că instanța de fond a soluționat cauza cu încălcarea principiilor fundamentale ale procesului civil, a legislației electorale și a dispozițiilor constituționale incidente. Se arată că instanța a admis excepția lipsei calității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central fără a pune în discuția părților această excepție ridicată din oficiu, încălcând astfel dispozițiile art. 13, art. 14 alin. (4)-(6) și art. 22 din C. proc. civ., precum și art. 24 din Constituție și art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care consacră dreptul la apărare și principiul contradictorialității. Recurentul arată că, deși art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 și art. 999 alin. (2) teza I din C. proc.

civ. permit judecarea cauzei fără citarea părților, această procedură nu poate justifica pronunțarea unei hotărâri pe motive care nu au fost dezbătute contradictoriu, ceea ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. Se susține că Biroul Electoral Central, deși este o autoritate publică cu activitate temporară, avea obligația de a soluționa contestațiile depuse de A. în termenul legal, iar încetarea activității sale nu poate lipsi un competitor electoral de protecția jurisdicțională. Recurentul arată că BEC a refuzat să se pronunțe asupra celor două contestații formulate împotriva Deciziei nr. 339/D/06.12.2024, invocând Decizia nr. 340/07.12.2024, deși aceasta nu era aplicabilă competitorilor electorali, ci doar publicului, iar activitatea BEC continua până la ora 23:59 a celei de-a treia zile de la publicarea rezultatelor finale în Monitorul Oficial.

În ceea ce privește Decizia BEC nr. 339/D/06.12.2024, recurentul susține că aceasta este nelegală, întrucât BEC a interpretat eronat dispozițiile art. 94 alin. (8) din Legea nr. 208/2015, considerând că mandatele nealocate în circumscripțiile Giurgiu și Ialomița nu pot fi redistribuite în alte circumscripții deoarece numărul de mandate prevăzut în Anexa nr. 1 este fix. Recurentul arată că această interpretare ignoră dispozițiile art. 62 din Constituție, care stabilesc că numărul deputaților și senatorilor se determină în raport cu populația țării, precum și art. 4 alin. (1) din Constituție privind unitatea poporului român.

Se susține că BEC a aplicat selectiv art. 5 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, fără a-l corela cu art. 5 alin. (1)-(3), care consacră principiul reprezentării proporționale, și fără a respecta mecanismul complet de redistribuire prevăzut de art. 94 alin. (8) lit. b), care impune alocarea mandatelor în circumscripțiile în care partidul are cei mai mulți candidați sau cele mai multe voturi neutilizate. Recurentul arată că A. avea candidați în numeroase circumscripții, precum Alba, Arad, Argeș, Bacău sau Brașov, unde mandatele puteau fi redistribuite conform legii, iar lăsarea nealocată a celor două mandate de senator reprezintă o încălcare a principiului proporționalității și a normei de reprezentare prevăzute de art. 5 alin. (1)-(3) din Legea nr. 208/2015.

Se susține că, dacă legiuitorul ar fi dorit să limiteze redistribuirea la numărul de mandate din Anexa nr. 1, ar fi prevăzut expres această limitare în art. 94 alin. (8) lit. b), ceea ce nu s-a întâmplat. Recurentul invocă și tratamentul diferențiat aplicat B., căreia i-au fost atribuite mandate în circumscripții în care nu avea candidați în toate județele, susținând că BEC trebuia să aplice același principiu al analogiei distributive și în cazul A.. Se arată că nealocarea celor două mandate constituie o vătămare gravă a drepturilor recurentului, în sensul art. 52 din Constituție, iar repararea acestei vătămări nu se poate realiza decât prin emiterea unei noi decizii BEC prin care mandatele să fie redistribuite în alte circumscripții în care partidul are candidați.

În ceea ce privește procesele-verbale privind rezultatele finale ale alegerilor parlamentare, recurentul susține că acestea sunt nelegale, întrucât au fost întocmite pe baza unui algoritm de redistribuire aplicat greșit, cu încălcarea art. 94 alin. (8) din Legea nr. 208/2015. Se arată că BEC nu a aplicat corect mecanismul de redistribuire a voturilor neutilizate, nu a menționat calculele efectuate și nu a respectat principiul proporționalității, ceea ce impune anularea acestor procese-verbale și întocmirea unora noi, cu aplicarea corectă a algoritmului legal. Recurentul susține că toate aceste încălcări ale legislației electorale și ale dispozițiilor constituționale au condus la o vătămare gravă a drepturilor sale ca participant la alegeri, iar instanța de fond, prin soluția pronunțată, a încălcat dreptul la apărare, principiul contradictorialității și obligația de a asigura un proces echitabil.

Se solicită casarea sentinței atacate, rejudecarea cauzei și soluționarea fondului în sensul admiterii cererii inițiale, cu consecința anulării actelor electorale contestate și obligării BEC la emiterea unor noi acte conforme cu legea. 4. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de recurs Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor expuse prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul formulat de reclamantul A. este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu cererea formulată de reclamantul A., prin care acesta a solicitat anularea Deciziilor Biroului Electoral Central nr. 339/D/06.12.2024 și nr. 340/07.12.2024, anularea Proceselor-verbale nr. x RM/BEC/SCD 2024, nr. 2 RF/BEC/SCD/07.12.2024 și nr. 3 RF/BEC/SCD/07.12.2024, precum și obligarea Biroului Electoral Central la emiterea unei noi decizii și la întocmirea unor noi procese-verbale privind rezultatele finale ale alegerilor parlamentare. Prin sentința recurată, Curtea de Apel București a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Biroul Electoral Central, invocată din oficiu, și a anulat cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei entități lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Împotriva acestei soluții, reclamantul a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.. Înalta Curte constată însă că, din analiza motivelor de recurs, doar criticile subsumate art. 488 pct. 5 și pct. 8 au fost efectiv dezvoltate, în timp ce pct. 6 nu a fost susținut prin argumente concrete. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurentul a susținut că instanța de fond ar fi încălcat principiul contradictorialității și dreptul la apărare, întrucât nu ar fi pus în discuția părților excepția lipsei capacității procesuale de folosință, ridicată din oficiu. Recurentul a arătat că, deși art. 115 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 și art. 999 alin. (2) teza I C. proc.

civ. permit judecarea cauzei fără citarea părților, această procedură nu poate justifica pronunțarea unei hotărâri pe un motiv asupra căruia partea nu a avut posibilitatea să își exprime punctul de vedere. Înalta Curte constată că aceste susțineri nu pot fi primite. Din cuprinsul sentinței recurate rezultă că instanța de fond a pus în discuția reprezentantului Ministerului Public excepția ridicată din oficiu, în conformitate cu procedura specială aplicabilă contestațiilor electorale, iar cadrul procesual specific acestor litigii nu impune citarea părților și nici dezbaterea contradictorie în sensul procedurii de drept comun. Normele speciale prevăzute de Legea nr. 208/2015 și art. 999 C. proc.

civ. derogă de la regulile generale, iar instanța a acționat în limitele competenței sale legale, fără a încălca dreptul la apărare sau principiul contradictorialității. Mai mult, excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de ordine publică, care poate fi invocată din oficiu în orice fază a procesului, iar instanța nu avea obligația de a solicita punctul de vedere al reclamantului în condițiile în care cadrul procedural aplicabil nu prevede dezbateri contradictorii. Prin urmare, nu se poate reține că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra unui motiv de apărare sau că ar fi omis să analizeze o cerere ori o excepție invocată de părți, astfel încât motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 nu este incident.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat critici referitoare la lipsa motivării, la existența unor motive contradictorii sau la folosirea unor motive străine de natura cauzei. În lipsa unor argumente concrete, acest motiv de recurs nu poate fi analizat. Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că acesta privește aplicarea sau interpretarea greșită a normelor de drept material. În cauză, însă, soluția primei instanțe reprezintă rezultatul interpretării corecte a dispozițiilor legale incidente, în special art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., art. 32 C. proc.

civ. și art. 12 din O.U.G. nr. 98/2024. Biroul Electoral Central pentru alegerile parlamentare din anul 2024 este o autoritate publică cu activitate temporară, constituită exclusiv pentru organizarea și desfășurarea scrutinului electoral. Conform art. 12 din O.U.G. nr. 98/2024 și Deciziei BEC nr. 340D/07.12.2024, activitatea Biroului Electoral Central a încetat la data de 13.12.2024, ora 23:59, respectiv în a treia zi de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1237 din 10.12.2024. Este adevărat că cererea a fost depusă la Înalta Curte la data de 10.12.2024, însă, potrivit art. 32 C. proc. civ., capacitatea procesuală de folosință trebuie să existe pe tot parcursul procesului, nu doar la momentul sesizării inițiale a instanței.

În cauză, prin Decizia nr. 5907/11.12.2024, Înalta Curte a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, iar dosarul a fost înregistrat pe rolul acesteia ulterior datei de 13.12.2024, dată la care Biroul Electoral Central își încetase activitatea în temeiul art. 12 din O.U.G. nr. 98/2024 și al Deciziei BEC nr. 340D/07.12.2024. Astfel, chiar dacă la data de 10.12.2024 BEC era încă în funcțiune, la momentul înregistrării cauzei pe rolul instanței competente - Curtea de Apel București - entitatea pârâtă nu mai exista din punct de vedere juridic, fiind lipsită de capacitate procesuală de folosință. Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar entitățile fără personalitate juridică pot sta în judecată numai dacă sunt constituite potrivit legii.

De asemenea, art. 32 C. proc. civ. impune ca această condiție să fie îndeplinită pe tot parcursul procesului, inclusiv la momentul exercitării căilor de atac. În aceste condiții, prima instanță a reținut în mod corect că Biroul Electoral Central nu mai deținea capacitate procesuală de folosință la momentul înregistrării cauzei pe rolul Curții de Apel București, iar lipsa unui succesor în drepturi face imposibilă continuarea procesului în contradictoriu cu o entitate inexistentă. Susținerile recurentului privind pretinsa aplicare greșită a dispozițiilor legale referitoare la încetarea activității Biroului Electoral Central nu pot fi primite, întrucât acestea nu pot înlătura caracterul imperativ și limitativ al normelor care reglementează durata existenței acestei autorități electorale.

Înalta Curte reține că instanța nu poate obliga o entitate desființată să participe la proces și nici nu poate substitui voința legiuitorului în ceea ce privește durata mandatului și existența birourilor electorale. În consecință, soluția primei instanțe este legală, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., art. 32 C. proc. civ. și art. 12 din O.U.G. nr. 98/2024, iar motivele de recurs invocate nu sunt de natură să conducă la reformarea acesteia. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 133 din 16 decembrie 2024 a Curții de Apel București - secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată astăzi, 14 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.