ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5827/2024

Ședința publică din data de 8 decembrie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 7 decembrie 2024, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, distribuirea celor două mandate de Senator din Parlamentul Romaniei, ramase neatribuite in circumscripțiile electorale Giurgiu și Ialomita, următorilor clasați in ordinea voturilor obținute la Senat in circumscripțiile electorale menționate; desființarea Deciziei BEC nr. 338D/06.12.2024, iar în subsidiar, anularea rezultatului alegerilor electorale pentru Camera Deputaților si Senat din 01.12.2024 si reluarea procedurii electorale deoarece au fost puternic viciate.

În esență, în motivare, a susținut că a sesizat Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, cererea fiind înregistrată sub nr. x/06.12.2024, existând suspiciuni rezonabile privind finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2024 a B., acesta având o contribuție declarată de doar de 68.000 RON, sumă care, raportat la amploarea campaniei electorale derulate și la modul de propagandă și promovare, a depășit cu mult valoarea declarată.

Prin Decizia nr. 338D/06.12.2024 a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea anterior menționată cu motivarea că verificarea surselor de finanțare ale campaniei electorale desfășurate de către B. fa alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 excedează atribuțiilor BEC, prevăzute de art. 12 din Legea 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, din economia prevederilor anterior citate, rezultă că verificarea surselor veniturilor și cheltuielilor efectuate în campania electorală de către competitorii electorali este resortul Autorității Electorale Permanente.

Citând art. 12 alin. (3) și (4) din Legea 208/2015, contestatorul a arătat că există, contrar celor reținute prin Decizia atacată, suspiciuni rezonabile privind finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2024 a B., aspect care constituie o fraudă electorală concretizată prin fapte nelegale care au avut ca scop denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin obținerea de mandate în plus pentru candidații din cadrul B..

A invocat Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/6 decembrie 2024 prin care a fost anulat procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, cu precizarea că aspectele reținute în motivarea deciziei sunt de natură a justifica admiterea prezentei sesizări si efectuarea controlului față de sursele de finanțare a campaniei electorale a POT.

A mai invocat și conținutul documentelor declasificate de CSAT la data de 04 decembrie 2024, cu precizarea că se impun verificări ale surselor de finanțare pentru a se stabili dacă provin de la actori statali externi sau de la surse externe sau interne de finanțare nedeclarate, aspect care nu a fost analizat în niciun mod de către Biroul Electoral Central.

Nu poate fi trecută cu vederea legătura strânsă dintre modalitatea în care B. a înțeles să se promoveze electoral în cadrul alegerilor parlamentare și campania numitului C., mai ales în mediul online, ori prin intermediul platformei D., legătură care a fost subliniată inclusiv de către Serviciul Român de Informații.

Astfel, este mai mult decât evident faptul că o contribuție declarată de doar 68.000 RON reprezintă o sumă insignifiantă raportat la amploarea campaniei electorale desfășurată de acest partid politic în mediul online, mai ales prin intermediul platformei de socializare D..

Potrivit datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente, suma de 68.000 RON, a fost plătită de către B. către societatea E. S.R.L. cu sediul în Deva, Hunedoara, o societate care în anul 2023 a avut o cifră de afaceri totală 58.000 RON, aspect care ridică serioase semne de întrebare cu privire la realitatea surselor de finanțare ale acestui partid și a cheltuielilor reale desfășurate de acest partid politic ocazionat Campania Electorală a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților.

În drept, a invocat art. 62 alin. (1) din Constituția României și a menționat că Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 are competențe, potrivit art. 12 alin. (3) și (4) de a verifica sesizările privind fraude electorale.

Concluzionând, a solicitat admiterea prezentei contestații, cu distribuirea celor 2 mandate de Senator din parlamentul României următorilor clasați in ordinea voturilor obținute la Senat in circumscripțiile electorale din Giurgiu și Ialomița.

Intimatul Biroul Electoral Central a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției necompetenței materiale a instanței de judecată cu motivarea că raportat la obiectul cererii, acesta nu se circumscrie categoriei de litigii care intră în competența de primă și ultimă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit normelor speciale din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

A invocat art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a arătat că actul administrativ contestat, respectiv Decizia BEC nr. 338D/6.12.2024, este emis de o autoritate publică centrală, în speță Biroul Electoral Central.

A mai susținut că în materie electorală birourile electorale sunt organisme cu activitate jurisdicțională care se constituie în conformitate cu legile electorale pentru fiecare scrutin în parte și funcționează pe perioade limitate, numai pe durata alegerilor, cu o competență specială, membrii acestora exercitând în realizarea atribuțiilor ce le revin o funcție ce implică autoritatea de stat.

Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a fost constituit la data de 5 septembrie 2024, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce va avea loc la data de 1 decembrie 2024. Biroul Electoral Central îndeplinește atribuțiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, fiind un organism electoral colectiv care lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă hotărâri și măsuri pentru buna desfășurare a procesului electoral.

Astfel, având în vedere obiectul cauzei precum și criticile formulate de contestator care vizează nelegalitatea Deciziei BEC nr. 338D/6.12.2024 în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența instanței de fond se determină potrivit criteriului rangului autorității emitente a actului contestat.

În plus, cauza pendinte nu se circumscrie categoriei de contestații prevăzute de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, care intră în competența de primă și ultimă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe fond, a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii contestatorului ce face obiectul prezentei cauze.

A arătat că prin sesizarea care a făcut obiectul Deciziei BEC nr. 338/6.12.2024, formulată de domnul A., înregistrată la Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 (BEC) cu nr. x/06.12.2024, s-a solicitat verificarea surselor de finanțare ale campaniei electorale desfășurate de către B. la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților și, în consecință, suspendarea atribuirii și validării mandatelor la nivel național până la clarificarea situației privind suspiciunile de fraudă electorală și finanțare suspectă.

Prin decizia contestată, Biroul Electoral Central a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de domnul A., având în vedere că Biroul Electoral Central a constatat că solicitarea petentului privitoare la verificarea surselor de finanțare ale campaniei electorale desfășurate de către B. la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 excedează atribuțiilor BEC prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, din economia prevederilor anterior citate, rezultă că verificarea surselor veniturilor și cheltuielilor efectuate în campania electorală de către competitorii electorali este de resortul Autorității Electorale Permanente.

Astfel, Biroul Electoral Central a reținut că, potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale.

În scopul transparentizării surselor de finanțare utilizate în campaniile electorale, statul, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, rambursează cheltuielile electorale competitorilor electorali în urma analizării de această instituție a îndeplinirii condițiilor de rambursare în cadrul procedurii prevăzute de art. 58 - 60 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cu modificările și completările ulterioare. In acest sens, dispozițiile art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc metodologia de rambursare cheltuielilor electorale, care, potrivit alin. (1) al articolului menționat, se face numai pe baza cererii de rambursare, precum și a documentelor justificative prevăzute de prezentele norme metodologice, a documentelor prevăzute la art. 54 și a raportului de control prevăzut la art. 55.

De asemenea, referitor la suspendarea atribuirii și validării mandatelor la nivel național, Biroul Electoral Central a reținut că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere, în acest caz fiind aplicabile prevederile alt. 3-10 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale art. 5-10 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, validarea mandatelor de parlamentar este de competența exclusivă a comisiilor de validare din Camera Deputaților și Senat, în virtutea autonomiei regulamentare conferite de Constituția României, republicată, motiv pentru care Biroul Electoral Central a respins sesizarea ca fiind inadmisibilă, având în vedere faptul că legiuitorul a rezervat comisiilor menționate soluționarea eventualelor contestații privind atribuirea mandatelor, respectiv validarea alegerii deputaților și senatorilor, iar Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede o procedură de suspendare a atribuirii mandatelor.

Așadar, procedura electorală presupune, într-o ordine firească, o succesiune de etape; stabilirea listelor electorale și a secțiilor de votare, înființarea birourilor electorale, depunerea candidaturilor, campania electorală, desfășurarea votării, stabilirea rezultatelor, fiecare trebuind să se finalizeze în termenele prevăzute de lege. În stabilirea acestor termene s-a avut în vedere și posibilitatea formulării unor contestații, întâmpinări, cereri sau recursuri, expres prevăzute de lege, de competența birourilor electorale și/sau a instanțelor de judecată, astfel încât neregularitățile produse în procesul electoral să poată fi îndepărtate.

Rezultă că întregul proces de alegere și de constituire a Parlamentului este caracterizat prin celeritate, aceasta fiind și rațiunea pentru care prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc termene scurte și imperative pentru contestarea rezultatului alegerilor.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației

Examinând contestația formulată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că cererea se impune a fi respinsă ca nefondată pentru argumentele dezvoltate în cele ce urmează.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte, analizând excepția necompetenței materiale invocate prin întâmpinare, urmează a o respinge, cu motivarea că prin obiectul său, cererea se circumscrie prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, fiind contestată în prezenta cauză o decizie a Biroului Electoral Central prin care acesta s-a pronunțat asupra cererii de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală, titularul sesizării invocând suspiciuni rezonabile privind finanțarea ilegală a campaniei electorale obținută de un candidat la alegeri.

Procedând la analiza pe fond a contestației, Înalta Curte constată că a fost învestită cu o cerere, prin care contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 338D/06.12.2024 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea referitoare la verificarea surselor de finanțare a campaniei electorale desfășurate de B. la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților și, în consecință, suspendarea atribuirii și validării mandatelor la nivel național până la clarificarea situației de suspiciune a fraudei electorale și a finanțării nelegale.

În motivarea deciziei se arată că, potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale aliantelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale.

S-a mai reținut că se rambursează cheltuielile electorale competitorilor electorali în urma analizării de această instituție a îndeplinirii condițiilor de rambursare în cadrul procedurii prevăzute de art. 58 - 60 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cu modificările și completările ulterioare.

În atare context, Biroul Electoral Central a constatat că solicitarea petentului privitoare la verificarea surselor de finanțare ale campaniei electorale desfășurate de către B. la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, excedează atribuțiilor acestuia prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, din economia prevederilor anterior citate, rezultă că verificarea surselor veniturilor și cheltuielile efectuate în campania electorală de către competitorii electorali este de resortul Autorității Electorale Permanente.

În ceea ce privește petitul referitor la suspendarea atribuirii și validării mandatelor la nivel național, se reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere, în acest caz fiind aplicabile prevederile art. 3-10 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 88/1994, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale art. 5-10 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28l2005, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, validarea mandatelor de parlamentar este de competența exclusivă a comisiilor de validare din Camera Deputaților și Senat, în virtutea autonomiei regulamentare conferite de Constituția României, republicată.

În conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia (...)".

În temeiul art. 12 alin. (1) din același act normativ, Biroul Electoral Central "anulează alegerile dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală", această sintagmă fiind definită la alin. (4) ca fiind "orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral."

În contextul legislativ incident, față de motivarea contestației formulate în cauză, care este neînsoțită de vreo probă concludentă, pertinentă și utilă cauzei, Înalta Curte reține că aceasta nu poate fi aptă aconduce la anularea deciziei Biroului Electoral Central.

În sensul legii, chiar dacă s-ar considera că prin fraudă electorală se înțelege "orice faptă" care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale, aceasta, pentru a deveni o fraudă electorală care să conducă la anularea alegerilor, trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Or, în speță, nu s-a demonstrat nici denaturarea voinței alegătorilor și, cu atât mai mult, nici crearea de avantaje în favoarea altui competitor electoral așa cum susține contestatorul.

Nu s-a demonstrat că voturile pentru B. din România ar fi fost obținute prin exercitarea nelegală a dreptului de vot al alegătorilor, iar prin această faptă competitorul electoral să fi primit mandate în plus. De asemenea, în raport de caracterul universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, nu există interdicția prevăzută de lege ca un alegător care nu ar aparține unei minorități naționale să nu poată vota o organizație a respectivei minorități, exercitarea dreptului de vot în aceste condiții neputând fi asimilată unei fraude electorale.

Pe baza realității motivelor de fraudă electorală se poate dispune anularea alegerilor, însă, în cazul de față, dispozițiile legale nu pot fi interpretate în sensul solicitat de contestator.

Mai mult decât atât, contestatorul invocă în cauză o similitudine față de traseul urmat de alegerile prezidențiale, care au fost anulate, însă o astfel de comparație nu poate atrage o soluție favorabilă în judecata prezentei contestații deoarece normele legale care reglementează alegerile prezidențiale sunt diferite de cele care reglementează alegerile prezidențiale, inclusiv situația factuală invocată ca si element de comparație este total diferită.

Din această perspectivă, aspectele învederate și utilizate în motivarea cererii de anulare deciziei Biroului Electoral Central și a alegerilor parlamentare sunt nefondate și nu pot fi reținute ca fiind relevante în dovedirea obiectului contestației de față.

Înalta Curte constată că toate criticile pe care contestatorul le-a expus în cuprinsul contestației trebuie analizate și în concordanță cu norma legală de la art. 12 din Legea nr. 208/2015, care reglementează atribuțiile Biroului Electoral Central în supervizarea, în calitate de organ administrativ – jurisdicțional, a procesului electoral. Or, verificarea legalității surselor de finanțare în campania electorală este, în temeiul art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, atributul Autorității Electorale Permanente, aceasta fiind organul abilitat să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice.

Totodată, Înalta Curte reține, cu privire la solicitarea de anulare a alegerilor, raportată la dispozițiile art. 12 alin. (3) și alin. (4), că această cerere este neîntemeiată, contestatorul nereușind să demonstreze frauda electorală așa cum anterior am arătat iar simplele susțineri ale acestuia nu pot avea ca finalitate anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 cu consecința redistribuirii mandatelor din Giurgiu și Ialomița următorilor clasați în ordinea voturilor obținute.

În ceea ce privește solicitarea de distribuire a celor două mandate din circumscripțiile electorale Giurgiu și Ialomița, în mod corect a reținut Biroul Electoral Central, că acesta este atributul comisiilor de validare din cadrul Senatului și a Camerei Deputaților în virtutea autonomiei conferite acestora de Constituția României, astfel că nici acest argument din contestație nu va fi luat în considerare, nefiind apt a conduce la admiterea pretențiilor reclamate.

Cu privire la cererea de suspendare a atribuirii și validării mandatelor la nivel național, Înalta Curte reține că validarea mandatului de deputat/senator se face în conformitate cu dispozițiile regulamentelor fiecăreia dintre cele două Camere, iar Biroul Electoral Central nu are atribuții în această materie, urmând a respinge și această ultimă critică din contestația formulată.

În raport de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 208/2025, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. 338D din 6 decembrie 2024, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția necompetenței materiale, invocată prin întâmpinare.

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 338/D din 6 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.