ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5828/2024

Ședința publică din data de 8 decembrie 2024

Asupra contestațiilor de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererile înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, contestatorii A. și B. au formulat în temeiul art. 12 alin. (1) lit. c), alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015, precum și raportat la Decizia nr. 16 din 18.09.2017 pronunțată de Î.C.C.J. - Completul R.I.L., contestație împotriva deciziei nr. 347D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, prin care s-au respins ca inadmisibile cererile înregistrate la B.E.C. sub nr. x/07.12.2024 și nr. y/07.12.2024, solicitând admiterea contestațiilor, desființarea deciziei și admiterea cererilor de verificare a procedurii de atribuire a mandatelor de senator și deputat pentru C..

Cu privire la competența B.E.C. de a soluționa pe fond contestațiile formulate, s-a arătat că prin cererile formulate în temeiul art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015, a fost contestat modul nelegal de redistribuire a voturilor și a mandatelor de senator și deputat în Circumscripția Electorală nr. 4 Bacău, apreciind că în activitatea B.E.C. de atribuire a acestor mandate, s-au comis abuzuri și erori în încheierea proceselor-verbale, care au avut ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Intimatul Biroul Electoral Central a respins în mod greșit cererile, ca inadmisibile, cu motivarea că "prevederile legale în vigoare nu stabilesc o cale de atac la Biroul Electoral Central a poceselor verbale privind repartizarea și atribuirea mandatelor de deputat și senator", ignorând temeiul de drept al cererilor formulate - art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015, fiind vorba despre o întâmpinare referitoare la activitatea B.E.C., de atribuire a mandatelor de senator și deputat, precum și contestație la activitatea Biroului Electoral de Circumscripție Bacău.

Cu privire la fondul cauzei, contestatorii au arătat că intimatul Biroul Electoral Central nu și-a îndeplinit atribuțiile legale de supraveghere, verificare și corectare a procedurii electorale, cu privire la activitatea competitorilor electorali, în redistribuirii voturilor neutilizate, cu efect direct de încălcare a principiului reprezentării proporționale reglementat de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.

Competitorii electorali, prin manopere dolosive, au ajuns la compromisuri care au încălcat principiul reprezentării proporționale, respectiv voința votanților, deoarece în etapa redistribuirii mandatelor de senator și deputat, au renunțat la mandatul disponibil alocat într-o circumscripție, unde s-au clasat pe locul 1 în Lista ordonată la nivel național, ca să urce în clasamentul circumscripției și să ocupe astfel mandatul disponibil alocat un alt competitor electoral care s-a situat pe locul 5 în Lista ordonată la nivel național în etapa redistribuirii.

Cu siguranță la nivel național au fost încheiate mai multe astfel de acorduri dolosive care au avut ca și efect direct manipularea voinței populare și plasarea pe locuri eligibile a anumitor persoane din lista candidaților, preferate de conducerile partidelor politice.

Tocmai de aceea, în virtutea atribuțiilor B.E.C. reglementate de dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, Biroul Electoral Central trebuia să vegheze la corectitudinea modului de alocare a mandatelor de senator și deputat, precum și să corecteze aceste comportamente nelegale.

În esență, contestatorii s-au referit la activitatea B.E.C. în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale, care a avut ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral și au solicitat verificarea procedurii de atribuire a mandatelor de senator și deputat pe lista C., verificarea respectării prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 cu privire la aplicarea principiului reprezentării proporționale și reluarea procesului de redistribuire a mandatelor conform dispozițiilor legale.

Invocând dispozițiile art. 94-98 din Legea nr. 208/2015 și faptul că la redistribuirea mandatelor se are în vedere repartizarea în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, contestatorii au apreciat că se impune a se verifica dacă desfășurarea pe circumscripții a mandatelor către C., a avut loc în raport de clasamentul C. la nivel național (C. Bacău fiind situat pe locul 2 la număr de voturi) și dacă a fost respectat principiul reprezentării proporționale, respectiv aplicarea art. 98 lit. s) din Legea nr. 208/2015.

În dovedirea contestațiilor, s-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză de specialitate date statistice.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare față de contestația formulată și nu a înaintat documentația care a stat la baza adoptării hotărârii contestate.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 131 alin. (1) Cod procedură civilă, excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea celor două contestații, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererile introductive de instanță contestatorii A. și B. au formulat contestații împotriva deciziei nr. 347D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.

Prin această hotărâre, emisă în temeiul art. 12 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, autoritatea intimată a respins ca inadmisibile contestațiile înregistrate la Biroul Electoral Central sub nr. x/07.12.2024, nr. y/07.12.2024, nr. z/07.12.2024, nr. w/07.12.2024 și nr. 234CT/BEC/SCD2024/07.12.2024, apreciindu-se că dispozițiile art. 94 alin. (6)-(9) din Legea nr. 208/2015 nu stabilesc o cale de atac la Biroul Electoral Central împotriva repartizării și atribuirii mandatelor de deputat și senator.

Contestatorii și-au întemeiat cererile pe dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. c), alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015 și au susținut, în esență, că Biroul Electoral Central trebuia să soluționeze pe fond contestațiile formulate împotriva modului nelegal de redistribuire a voturilor și a mandatelor de senator și deputat în Circumscripția Electorală nr. 4 Bacău.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. c), alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015:

"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:

(...) c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripție; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege;

(4) Prin fraudă electorală se înțelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Deciziile se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

În același timp, conform art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, "(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. (...)".

În stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, se constată că, în materia electorală de față (scrutinul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților), Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, în primă și ultimă instanță, doar contestațiile prevăzute de art. 12 alin. (3), art. 19 alin. (2), art. 57 alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015, respectiv contestațiile formulate împotriva deciziilor prin care Biroul Electoral Central soluționează cereri de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală, contestațiile formulate împotriva modului de constituire ori completare a Biroului Electoral Central, ori împotriva deciziilor de admitere/respingere a acordurilor de constituire/desființare a alianțelor electorale.

În ceea ce privește dispozițiile legii generale, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 23 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora:

"Art. 23 - (1) secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel. (2) Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță, este supusă căii de atac a recursului. (3) secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate. (...)

Art. 25 - Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege.

Aceste prevederi se coroborează cu dispozițiile art. 97 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competența sa."

În materia contenciosului administrativ, vor fi avute în vedere prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în sensul că: "Art. 10 - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din normele legale anterior menționate, se va constata așadar că niciuna nu stabilește competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a soluționa, în primă instanță, acțiunile în contencios administrativ îndreptate împotriva unei decizii a Biroului Electoral Central, în legătură cu procedura de repartizare și atribuire a mandatelor de senator și deputat.

Totodată, în ceea ce privește natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În cauză, este contestat un act al Biroului Electoral Central în legătură cu operațiuni electorale, care potrivit acestor dezlegări ale instanței supreme, reprezintă acte administrative.

Astfel fiind, contestațiile formulate în prezenta cauză sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în determinarea competenței instanței devenind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din acest act normativ, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Cum în cauză se contestă o decizie emisă de o autoritate publică centrală (Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024), competența materială în soluționarea contestațiilor aparține așadar curții de apel.

În ceea ce privește competența teritorială, aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Aceste norme sunt de strictă interpretare, neputându-se deroga de la competența teritorială exclusivă astfel reglementată, iar reclamantul persoană fizică trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

Se constată că în prezenta cauză cei doi contestatori au domiciliul în județe diferite, aflate în raza teritorială a două curți de apel diferite. Astfel, domiciliul contestatorului A. este în com. Bascov, jud. Argeș, aflată în circumscripția teritorială a Curții de Apel Pitești, iar domiciliul contestatoarei B. este în municipiul Bacău, aflat în circumscripția teritorială a Curții de Apel Bacău.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) și alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a celor două contestații în favoarea curților de apel în raza cărora domiciliază cei doi contestatori, după cum urmează:

- contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 347D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, va fi declinată în favoarea Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal,

- contestația formulată de contestatoarea B. împotriva aceleiași decizii va fi disjunsă, în vederea constituirii unui dosar distinct cu acest obiect, care se va declina în favoarea Curții de Apel Bacău – secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 347D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal.

Disjunge contestația formulată de contestatoarea B. împotriva aceleiași decizii și dispune formarea unui dosar separat.

Fără cale de atac.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 08 decembrie 2024.