ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5862/2024

Ședința publică din data de 09 decembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, contestatorul Partidul A. - Filiala Mehedinți a formulat în temeiul art. 12-14, art. 5 alin. (1) și art. 94-98 din Legea nr. 208/2015, contestație împotriva deciziei nr. 340D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, precum și împotriva răspunsului B.E.C., transmis prin email la data de 07.12.2024, la ora 23:01., prin care s-a comunicat respingerea contestației formulate și înregistrate la B.E.C., vizând Anexa 17, procesul-verbal privind centralizarea voturilor, rezultatul alegerilor si atribuirea mandatelor de senator în Circumscripția nr. 27 din județul Mehedinți, solicitarea de redistribuire a mandatelor de senator pentru Partidul A. - filiala Mehedinți, de verificare și relocare corectă a mandatelor, respectiv de refacere a proceselor-verbale de consemnare a rezultatului pentru funcția de senator la Parlamentul României, pentru Circumscripția nr. 27 din județul Mehedinți.

În motivarea contestației s-a arătat că prin răspunsul transmis de intimat s-a reținut în mod eronat nedepunerea contestației în termenul prevăzut de art. 1, alin. (3) din decizia B.E.C. nr. 340/D/07.12.2024, deși competitorilor electorali nu le fusese comunicată această decizie de încetare a activității B.E.C., ea fiind doar publicată pe site-ul oficial în seara zilei de 7.12.2024.

Contestatorul a apreciat că decizia B.E.C. nr. 340/D/07.12.2024 este un act administrativ cu caracter normativ, care intră în vigoare la data publicării în formele prevăzute de lege sau la o dată ulterioară prevăzută în textul său, astfel încât este aplicabilă regula conform căreia actul administrativ normativ nepublicat este inexistent.

Deși aducerea la cunoștință publică prin afișare pe site-ul B.E.C. este prevăzută chiar în art. 2 din decizia nr. 340D/07.12.2024, iar în cuprinsul răspunsului contestat se menționează ora 17, drept oră limită până la care puteau fi recepționate solicitările, întâmpinările și contestațiile, în realitate, la data de 7.12.2024, ora 19, decizia nr. 340D, invocată drept motiv al respingerii contestației nu fusese publicata pe site, era inexistentă din punct de vedere juridic și nu putea produce efecte juridice.

In ceea privește soluția de respingere a contestației comunicată online de către B.E.C., prin emailul din data de 07.12.2024, ora 23:01, s-a arătat că intimatul trebuia să respingă contestația contestatorului printr-o decizie, iar nu printr-o adresă administrativă/mesaj pe email.

Dincolo de acest aspect de formă, intimatul a reținut în mod greșit că nu ar fi fost respectat termenul prevăzut de decizia B.E.C. nr. 340/D/07.12.2024, termen care se împlinea la ora 19 și nu la ora 17. Contestatorul nu putea, așadar, să respecte un termen de care nu luase la cunoștință, deoarece până la ora 19 din data de 07.12.2024 decizia nr. 340/D/2024 nu fusese publicată pe siteul B.E.C.

Pe fondul contestației formulate de Partidul A. - Filiala Mehedinți și respinsă în mod nelegal de către B.E.C., s-a arătat că argumentele prezentate au vizat modalitatea nelegală în care 1 post de senator a fost alocat prin redistribuire către B.., deși conform formulei de redistribuire el trebuia să revină partidului A..

Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare față de contestația formulată și nu a înaintat documentația care a stat la baza adoptării deciziei contestate.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea contestației, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță Partidul A. - Filiala Mehedinți a formulat contestație împotriva deciziei nr. 340D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, precum și împotriva răspunsului B.E.C., transmis prin email la data de 07.12.2024, la ora 23:01.

Prin decizia contestată, emisă în temeiul art. 12 alin. (1) lit. a), (2), (5) și (6) din Legea nr. 208/2015, autoritatea intimată a decis următoarele:

"Art. 1 - (1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor alegerilor, la ora 23:59.

(2) Birourile electorale de circumscripție, biroul electoral pentru votul prin corespondență și oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 își încetează activitatea la data de 9.12.2024, la ora 23:59.

(3) Birourile și oficiile electorale menționate la alin. (1) și (2) asigură relația cu publicul și înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 7.12.2024, ora 19, pe care le soluționează până la momentul încetării activității.

Art. 2 - Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central."

Contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 12-14, art. 5 alin. (1) și art. 94-98 din Legea nr. 208/2015 și a susținut, în esență, că Biroul Electoral Central, deși nu a comunicat competitorilor electorali Decizia nr. 340D/7.12.2024, de stabilire a momentului încetării activității sale, a indicat-o drept motiv al respingerii contestației formulate împotriva procesului-verbal de centralizare a voturilor, împotriva rezultatului alegerilor și modului de atribuire a mandatelor de senator în Circumscripția nr. 27 din județul Mehedinți.

În stabilirea instanței competente să soluționeze cauza, se constată că, în materia electorală de față (scrutinul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților), Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, în primă și ultimă instanță, doar contestațiile prevăzute de art. 12 alin. (3), art. 19 alin. (2), art. 57 alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015, respectiv contestațiile formulate împotriva deciziilor prin care Biroul Electoral Central soluționează cereri de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală, contestațiile formulate împotriva modului de constituire ori completare a Biroului Electoral Central, ori împotriva deciziilor de admitere/respingere a acordurilor de constituire/desființare a alianțelor electorale.

În ceea ce privește dispozițiile legii generale, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 23 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora:

"Art. 23 - (1) secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel. (2) Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță, este supusă căii de atac a recursului. (3) secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate. (...)

Art. 25 - Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege.

Aceste prevederi se coroborează cu dispozițiile art. 97 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competența sa."

În materia contenciosului administrativ, vor fi avute în vedere prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în sensul că: "Art. 10 - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din normele legale anterior menționate, se va constata așadar că niciuna nu stabilește competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a soluționa, în primă instanță, acțiunile în contencios administrativ îndreptate împotriva unei decizii a Biroului Electoral Central, în legătură cu momentul încetării activității birourilor și oficiilor electorale.

Totodată, în ceea ce privește natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În cauză, este contestat un act al Biroului Electoral Central în legătură cu operațiuni electorale, care potrivit acestor dezlegări ale instanței supreme, reprezintă act administrativ.

Astfel fiind, contestația formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în determinarea competenței instanței devenind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din acest act normativ, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Cum în cauză se contestă o decizie emisă de o autoritate publică centrală (Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024), competența materială în soluționarea contestației aparține așadar curții de apel.

În ceea ce privește competența teritorială, aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, normă de strictă interpretare de la care nu se poate deroga, reclamantul trebuind să se adreseze instanței de la domiciliul sau sediul său. Se constată, totodată, că în prezenta cauză contestatorul are sediul în municipiul Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinți, aflat în circumscripția teritorială a Curții de Apel Craiova.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) și alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu.

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul Partidul A. - Filiala Mehedinți în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 09 decembrie 2024.