ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4982/2024

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Prin Procesul Verbal nr. x din data de 30 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024 s-a dispus completarea BEC cu data de 30.10.2024 cu Doamna A. -B.; Domnul C.-D.; Domnul E.-F.; Domnul G.-H.; Doamna I. -J. și Domnul K.-L..

S-a declarat ca fiind legal constituit și completat Biroul Electoral Central, în formula prevăzută la art. 11 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

2.1. Prin cererea formulată la data de 2 noiembrie 2024, înregistrată sub numărul de dosar x/2024, contestatoarea M. a solicitat suspendarea executării Procesului Verbal nr. 6PVC BEC/SCD2024 încheiat în data de 30 octombrie 2024 cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024.

În susținerea cererii s-a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 întrucât Legea nr. 208/2015, cu referire la art. 11 alin. (1) și alin. (3), art. 13 alin. (5) și art. 15 alin. (5), a fost adoptată cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1), art. 69 alin. (2) din Constituția României, fiind introdus în procesul electoral Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale care nu este un partid politic, astfel fiind viciat întregul ciclu electoral prin participarea Camerei Deputaților în organizarea alegerilor.

Astfel, prin implicarea aparatului de lucru al Camerei Deputaților prin Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale se încalcă principiul democrației reprezentative și se dă posibilitatea ingerinței directe a unei instituții publice pentru care se organizează scrutinul electoral, la controlul unui flux întreg de personal și candidați, fiind încălcat art. 16 din Constituția României cu privire la egalitatea în drepturi.

Legea nr. 208/2015 încălcă, totodată, principiul securității juridice prin inconsecvența legiuitorului de la o legislatură la alta și prin introducerea unui organism pentru care se efectuează scrutinul electoral, cu încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituția României, cu referire la echilibrul democratic al puterilor statului și art. 62 alin. (1), cu referire la votul universal.

De asemenea, desemnarea în cadrul Biroului Electoral Central a membrilor unui Grup Parlamentar încalcă și dreptul de a alege și de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 și 40 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

S-a solicitat să se aibă în vedere că există un conflict de funcționare a Biroului Electoral din perspectiva Legii nr. 208/2015 și cel prevăzut de H.G. nr. 1034/2024, unde componența nu mai este aceeași, astfel că termenele prevăzute de către cele două acte normative sunt intercalate, condiții în care nu se poate vorbi despre îndeplinirea vreunui termen privind constituirea și completarea Biroului Electoral Central.

De asemenea, s-a arătat că procesul-verbal contestat nu conține date exacte pentru efectuarea procedurilor și demersurilor în sensul statuat de lege, datorită formulărilor inexacte din acest înscris precum "sedința care a început aproximativ la ora", ceea ce denotă netemeinicie, neputând fi efectuat cu exactitate niciun act juridic, astfel că, potrivit art. 180 și art. 181 din C. proc. civ., termenul socotit pe ore începe să curgă de la ora zero a zilei următoare.

Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea contestației și suspendarea efectelor Procesului Verbal nr. 6PVC BEC/SCD2024 încheiat la data de 30.10.2024.

2.2. Contestatoarea a formulat și contestație împotriva Procesului Verbal nr. 6PVC BEC/SCD2024 încheiat în data de 30 octombrie 2024 cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024.

În cadrul contestației, pe cale de excepție, s-a invocat neconstituționalitatatea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților.

Totodată, s-a invocat nulitatea procesului-verbal, prematuritatea constituirii Biroului Electoral Central și nulitatea actelor emise de Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale în organizarea scrutinului privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților.

În susținerea contestației, s-a criticat modalitatea nelegală în care a fost retrasă calitatea de membru din Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale a reprezentantului minorității naționale italiene.

În plus, s-a arătat că două organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, respectiv N. și O., nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege pentru a înscrie candidați la alegerile din anul 2024, iar Uniunea Democrată Maghiară din România nu și-a definit calitatea de participant, ca partid parlamentar, sau reprezentant al unei minorități.

S-a arătat că prin introducerea în procesul electoral central al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, s-a încălcat principiul democrației reprezentative și egalității în drepturi, în primul rând prin atribuțiile pe care Legea nr. 208/2015 le creează unei singure persoane, respectiv liderului grupului.

De asemenea, prin aparatul de lucru al G.P.M.N., constituit din angajați ai Camerei Deputaților, aceasta din urma devine un participant în procesul electoral, cu implicații în ceea ce privește conflictul de interese.

A susținut contestatoarea că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, Grupurile Parlamentare sunt formate exclusiv din deputați, iar reprezentat, în sensul statuat de lege, nu poate fi decât un deputat sau un senator.

Prin excluderea reprezentantului minorității italiene, reprezentantul G.P.M.N. nu are legitimitate și nici împuternicire din partea acestei organizații, astfel că, în ceea ce privește posibilitatea de formulare a contestațiilor împotriva modului de completare a B.E.C., sunt încălcate prevederile 13 din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 24 din Constituția Românei.

S-a încălcat principiul egalității în drepturi din punctul de vedere al tratamentului aplicat contestatoarei, fiind privați de exercitarea drepturilor în comun cu celelalte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, fiind pusă în situația de a fi tratată ca o organizație care nu are reprezentare parlamentară și liste de candidați, contrar realității.

Astfel, s-a arătat că deși Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale nu are candidați înscriși în circumscripțiile electorale la nivelul fiecărui județ, beneficiază de câte un reprezentant în cadrul Birourilor electorale de circumscripție județene, astfel că, inclusiv M. are dreptul de a-și desemna reprezentanți în toate organismele electorale prevăzute de Legea nr. 208/2015.

2.3. Cererea de repunere în termenul de exercitare a contestației.

Contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, având în vedere că la data completării Biroului Electoral Central s-a aflat în imposibilitatea de a efectua demersuri în ceea ce privește componența acestuia datorită întreprinderii procedurilor de contestare a deciziilor de respingere a completării Birourilor de Circumscripție Județeană la nivel național, în care au fost respinși reprezentanții asociației.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea cererii de repunere în termenul prevăzut de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.

Totodată, contestatoarea a invocat excepția prematurității demersului de desemnare a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în B.E.C. și excepția prematurității constituirii Biroului Electoral Central.

În temeiul art. 104 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată a fost format dosarul asociat cu nr. x/2024

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Înalta Curte reține că a fost învestită cu o contestație formulată de contestatoarea M. cu privire la Procesul-verbal nr. xPVC/BEC/SCD2024/30.10.2024 încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.

Prin Procesul Verbal nr. x din data de 30 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024 s-a dispus completarea B.E.C., cu data de 30.10.2024, cu doamna A. -B.; domnul C.-D.; domnul E.-F.; domnul G.-H.; doamna I. -J. și domnul K.-L..

S-a declarat ca fiind legal constituit și completat Biroul Electoral Central, în formula prevăzută la art. 11 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Reține Înalta Curte că, potrivit dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., instanța se pronunță cu prioritate asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Din interpretarea dispozițiilor alin. (2) ale aceluiași articol, rezultă că în situația invocării simultane a mai multor excepții, se impune ca instanța să le analizeze în raport de efectele pe care soluționarea acestora le-ar avea asupra soluționării cauzei, impunându-se în mod natural, ca în rezolvarea excepțiilor astfel invocate, să fie examinate, mai întâi, cele legate de învestirea instanței și doar după aceea, celelalte excepții procesuale, cum sunt cele care privesc fondul raportului juridic dedus judecății.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că verificarea condițiilor de sesizare a instanței, din perspectiva termenului de formulare a contestației, ca excepție de procedură, primează față de excepții de fond cum sunt excepția prematurității demersului de desemnare a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în B.E.C. și excepția prematurității constituirii Biroului Electoral Central.

Legat astfel de condițiile de sesizare a instanței de contencios administrativ, condiții ce urmează a fi analizate cu precădere, se reține că procedura de completare a Biroului Electoral Central este reglementată de dispozițiile Legii nr. 208/2015, lege specială în materia electorală, care reglementează atât competența specială materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și termenele de contestare și, respectiv, de soluționare a căilor de atac împotriva actelor emise în această materie.

Se reține că atunci când se instituie, prin norme speciale, unele derogări de la normele generale în materie de procedură, stabilind că judecata anumitor categorii de contestații aparține altor instanțe decât cele la care se referă normele de drept comun cuprinse în Legea contenciosului administrativ și în alte termene, acestea, în considerarea caracterului lor de norme de excepție, se vor aplica în mod prioritar, ca formă de manifestare a regulii specialia generalibus derogant (legea specială derogă de la cea generală).

Are în vedere astfel Înalta Curte că, potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente:

"(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri".

Prin Procesul Verbal nr. x din data de 30 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024 s-a dispus completarea BEC cu data de 30.10.2024, declarându-se ca fiind legal constituit și completat Biroul Electoral Central, în formula prevăzută la art. 11 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Acesta fost adoptat și publicat pe site-ul instituției la data de 30.10.2024, astfel cum rezultă chiar din denumirea sa, dată în raport de care curge termenul de 48 de ore, care în cauză a fost depășit.

În speță, contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, susținând faptul că la data completării Biroului Electoral Central s-a aflat în imposibilitatea de a efectua demersuri în ceea ce privește componența acestuia din cauza întreprinderii procedurilor de contestare a deciziilor de respingere a completării Birourilor de Circumscripție Județeană la nivel național, în care au fost respinși reprezentanții asociației.

În acest sens, contestatoarea a depus în ședința publică înscrisuri din care rezultă complexitatea demersurilor pe care le-a realizat.

Făcând aplicarea dispozițiilor art. 2 din C. proc. civ., în absența unor dispoziții contrare din legea specială invocată, Înalta Curte apreciază că sancțiunea decăderii putea fi evitată în condițiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedea că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal și că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 din C. proc. civ.

Potrivit art. 186 alin. (1) din C. proc. civ. "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate".

În literatura de specialitate, s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înțeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute.

Înalta Curte reține însă că o astfel de dovadă nu s-a făcut, contestatoarea invocând propria culpă în gestionarea acestor demersuri și prioritizarea unor contestații formulate împotriva unor hotărâri ale Birourilor de circumscripție județeană în detrimentul prezentei acțiuni, împrejurare care nu poată fi acceptată ca întrunind condițiile unui motiv temeinic justificat în sensul legii

Termenele pentru exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității procesuale a părților prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor.

Or, contestatoarea nu prezintă și nu dovedește instanței care au fost motivele întemeiate, în sensul legii, ce au împiedicat-o să declare calea de atac în termen, lipsa de diligență neputând fi asimilată unei împrejurări mai presus de voința părții, în sensul textului de lege citat anterior, care să o fi împiedicat pe aceasta să exercite calea de atac înăuntrul termenului stabilit de lege, partea având la dispoziție multiple mijloace de a înregistra, pe rolul instanței, contestația, reținându-se și faptul că aceasta a fost totuși formulată prin poștă electronică.

Constată Înalta Curte că termenul de 48 de ore calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. de la ora zero a zilei următoare, s-a împlinit la ora zero a zilei de 2 noiembrie 2024, în timp ce contestația și cererea de suspendare au fost depuse prin poștă electronică în data de 2 noiembrie 2024 ora 22:47.

Legea prevede în raport de caracterul urgent al procedurii și de calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 1034/2024, atât un termen scurt de formulare a contestației, cât și un termen pentru instanța de judecată de cel mult 2 zile de soluționare a contestației, în considerarea urgenței și a celerității impuse de procesul electoral.

Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a contestației prevăzut de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, fiind un termen imperativ și absolut.

Totodată, în virtutea caracterului de normă specială, aceste dispoziții se aplică cu prioritate și în ceea ce privește cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat, formulate în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, natura și efectele cererii de suspendare impunând formularea acesteia chiar anterior judecării fondului contestației.

Contrar apărării contestatoarei cu privire la presupusa existență a unui conflict de funcționare a Biroului Electoral din perspectiva Legii nr. 208/2015 și a H.G. nr. 1034/2024, precum și a unei necorelări a termenelor prevăzute de cele două acte normative, Înalta Curte constată că aspectele expuse în prezentele considerente se coroborează cu calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 1034/2024.

În acest sens, H.G. nr. 1034/2024 prevede data de 30 octombrie 2024, ca dată limită pentru completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, altele decât partidele politice parlamentare și Grupul parlamentul al minorităților naționale din Camera Deputaților, precum și termenul de 48 de ore de la expirarea termenului de completare a B.E.C. pentru formularea contestațiilor privind modul de completare, cu dată limită 1 noiembrie 2024, potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.

Având în vedere că termenul pentru exercitarea contestației are un caracter imperativ și este sancționat cu decăderea și cum contestatoarea a sesizat instanța după împlinirea acestuia, sancțiunea decăderii nu poate fi evitată, astfel încât Înalta Curte va face aplicarea prevederilor exprese ale art. 185 alin. (1) teza finală din C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termen și în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge contestația și cererea de suspendare, ca tardiv formulate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termen formulată de contestatoarea M..

Respinge contestația și cererea de suspendare formulată de contestatoarea M. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Procesului-verbal nr. x/30.10.2024, încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, ca tardiv formulate.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.