ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4508/2024

Ședința publică din data de 15 octombrie 2024

Asupra contestației;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul contestației

Prin contestația înregistrată la data de 14.10.2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub numărul de dosar x/2024 contestatorul A. a înțeles ca, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, să conteste Procesul-verbal înregistrat sub nr. x PVC BEC/P.R.2024 din data de 13.10.2024, încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central cu reprezentanții formațiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament și au propus candidați la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.

Astfel, solicită instanței anularea Procesului-verbal pe considerentul că solicitarea sa de desemnare a unui reprezentant în BEC trebuia să fie soluționată printr-o decizie, nu printr-un proces-verbal, sancțiunea dispusă - neluarea în considerare a solicitării sale, fiind nelegală.

Deopotrivă, a solicitat, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituția României, coroborat cu art. 29 din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale a României, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1), (4) și 6, art. 18 alin. (1) și (3), art. 20 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1), art. 22, art. 23 și "oricare alte dispoziții din Legea nr. 370/2004 de care în mod necesar și evident nu pot fi disociate prevederile menționate în măsura în care nu permit candidaților independenți să propună membri în Biroul Electoral Central, și, în consecință, nu permit completarea în mod corespunzător, în condiții de egalitate, a BEC cu reprezentanții propuși de candidații independenți".

Solicită, urmare admiterii excepției de neconstituționalitate, să se anuleze Procesul-verbal nr. x PVC BEC/P.R.2024/13.10.2024 și să fie obligat intimatul Biroul Electoral Central la refacerea procedurii de completare a BEC cu reprezentanții candidaților, inclusiv cu reprezentantul propus de contestator.

În susținerea contestației sale, contestatorul A. critică faptul că propunerea sa de numire a unui reprezentant în Biroul Electoral Central a fost soluționată printr-un proces-verbal, în condițiile în care art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2003 prevăd că Biroul Electoral Central adoptă decizii, în situația în care aplică prevederile acestei legi, situație căreia i se circumscrie și cererea sa de desemnare a unui reprezentant.

De asemenea, contestatorul mai critică și faptul că propunerea sa a fost soluționată prin " neluarea în considerare", sancțiune care nu este prevăzută de lege. Consideră că Biroul Electoral Central trebuia să emită o decizie motivată, de respingere a propunerii sale, nu o " neluare în considerare".

Pentru aceste motive consideră că procesul-verbal emis de intimat trebuie să fie anulat.

În continuare, contestatorul expune motivele pe care le invocă în susținerea excepției de neconstituționalitate, arătând în esență că procedura electorală stabilită de Legea nr. 370/2004 prevede aceleași condiții și obligații pentru toți candidații la alegerile pentru funcția de președinte al României, dar drepturi diferite, în funcție de propunerea sau autopropunerea acestora. Se creează astfel artificial și neconstituțional, o "ierarhie" a candidaților, în care candidații independenți (și susținătorii lor) apar ca fiind de rang inferior.

Arată astfel că, în esență, problema de neconstituționalitate pe care o ridică se referă la vădita discriminare creată prin procedura de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de președinte al României, astfel cum este reglementată de normele criticate, între candidații independenți și candidații propuși de partide politice sau alianțe politice, care se răsfrânge asupra cetățenilor care îi susțin și a drepturilor electorale ale acestora, cu încălcarea principiilor statului de drept, democrației și suveranității naționale.

Legea nr. 370/2004 face o distincție în privința propunerii candidaturilor pentru funcția de președinte al României exclusiv în ceea ce privește statutul lor de candidați independenți sau de candidați propuși de o formațiune politică, prin dispozițiile art. 4 alin. (1):

"La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat."

Distincția vizează exclusiv propunerea/autopropunerea candidaților, dar nu și condițiile care trebuie îndeplinite pentru depunerea candidaturilor, întrucât condiția esențială pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al României stabilită la art. 4 alin. (2) din Legi nr. 370/2004 este aceeași pentru orice candidat:

"Candidaturile propuse de partidele și de alianțe politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegatori."

Pornind de la egalitatea juridică a candidaților la funcția de președinte al României, care reflectă, în esență, egalitatea cetățenilor în exercitarea dreptului de vot și a suveranității naționale, Legea nr. 370/2004 stabilește aceleași condiții de înscriere în cursa electorală pentru toți candidați indiferent dacă sunt propuși de partide/formațiuni politice sau independenți, și aceleași obligații pentru candidați, atât în privința candidaturii, depunerii acesteia, cât și a campaniei electorale și participării în alegeri, însă, în ceea ce privește drepturile candidaților Legea nr. 370/2004 creează un regim juridic diferi bazat pe criteriul modului în care candidații au fost propuși (de partide/formațiuni politice și candidații independenți).

Declararea neconstituționalității art. 16 de către Curtea Constituțională, în sensul eliminării nejustificate dintre candidații propuși de formațiuni politice și candidații independenți, ar determina recunoașterea posibilității sale de a-și numi un reprezentent în Biroul Electoral Central, determinând deopotrivă și admiterea contestației.

Astfel, contestatorul solicită " urmare admiterii excepției de neconstituționalitate" să se anuleze Procesul-verbal nr. x PVC BEC/P.R.2024/13.10.2024 și să oblige BEC la refacerea procedurii de completare a BEC cu reprezentanții candidaților, inclusiv cu reprezentantul propus de contestator.

Apărările formulate de intimat

Împotriva contestației formulate de contestatorul A., intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat apărări în cadrul unei întâmpinări.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând contestația formulată de contestatorul A., în raport cu actele și lucrările dosarului precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezenta contestație este nefondată, având în vedere următoarele considerente:

Argumentele de fapt și de drept relevante.

Prin Procesul-verbal emis de Biroul Electoral Central la data de 13 octombrie 2024 sub nr. x/P.R.2024, Biroul Electoral Central a constatat că îndeplinesc condițiile pentru a desemna un reprezentant în BEC, în etapa a doua de completare, B., C., D., E. și F. și, luând act de propunerile făcute de aceste formațiuni politice, Biroul Electoral Central s-a completat, începând cu data de 13.10.2024, cu cei 5 reprezentanți propuși de formațiunile politice care nu sunt reprezentate în Parlament, conform art. 16 alin. (1)-(6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin același Proces-verbal Biroul Electoral Central a soluționat și propunerea candidatului independent A., privind desemnarea ca membru al BEC a unui reprezentant al acestuia, reținând că "legislația incidentă operațiunilor de constituire și completare a Biroului Electoral Central nu acordă candidaților independenți posibilitatea desemnării unui reprezentant în cadrul biroului, BEC nu poate lua în considerare respectiva propunere."

Această soluție a fost contestată de către contestatorul A., ce a solicitat anularea Procesului-verbal, pe considerentul că propunerea sa de numire a unui reprezentant în BEC a fost soluționată printr-un proces-verbal, or, conform art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004, BEC adoptă decizii în situația în care aplică prevederile Legii nr. 370/2004, situație căreia i se circumscrie și cererea sa de desemnare a unui reprezentant.

Analiza motivelor contestației

În ceea ce privește prima critică, ce vizează aspecte de formă ale actului contestat, Înalta Curte constată că, indiferent de denumirea actului (decizie sau proces-verbal) și indiferent de soluția explicit denumită (neluare în considerare sau respingere), actul atacat, ca și act administrativ tipic, în sensul reglementat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, a produs efectele juridice ca urmare a manifestării de voință a intimatului BEC, în sensul necompletării Biroului Electoral Central constituit pentru alegerile pentru Președintele României din anul 2024 cu reprezentantul propus de contestator.

În ceea ce privește critica referitoare la greșita respingere a solicitării de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul contestatorului (în calitate de candidat independent la alegerile pentru Președintele României din anul 2024), Înalta Curte constată că, potrivit art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004,

" (2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri.

(3) Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa, precum și pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege."

Prin Procesul-verbal ce face obiectul judecății Biroul Electoral Central a fost completat cu reprezentanții formațiunilor politice care nu au reprezentanți în Parlament, conform dispozițiilor art. 16 alin. (1), (4)-(6) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, ce stabilesc următoarele:

"ART. 16

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice.

.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele, vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanții formațiunilor politice neparlamentare care au propus candidați.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.

(6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care nu este reprezentată în Parlament și a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1)."

Or, raportat la aceste dispoziții, dar și la celelalte dispoziții ale legii, în ansamblul său, cum prin procesul-verbal atacat Biroul Electoral Central a fost completat cu reprezentanții formațiunilor politice care nu au reprezentanți în Parlament, context în care a fost soluționată și propunerea contestatorului A., în calitate de candidat independent, privind desemnarea unui reprezentant al său ca membru al BEC, neregăsindu-se, așadar, niciunul din cazurile reglementate de art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004, invocate de contestator, Înalta Curte constată că în mod corect a procedat intimatul la refuzul completării cu reprezentantul contestatorului, față de prevederile explicite ale Legii nr. 370/2004 care nu acordă candidaților independenți posibilitatea desemnării unui reprezentant în cadrul BEC. De altfel, tocmai acest aspect s-a dorit a fi subliniat indirect prin procesul-verbal atacat prin modalitatea de exprimare a refuzului completării ("neluarea în considerare"), pentru a face distincția între situația unui reprezentant al unui candidat ce intră în aplicarea prevederilor art. 16 din Legea nr. 370/2004 și situația unui reprezentant al unui candidat ce nu este cuprins în textul explicit al art. 16 din Legea nr. 370/2004.

Reținând, așadar, ca nefondate, cele două critici ce vizează aspecte de formă ale procesului-verbal, celelalte critici de nelegalitate formulate prin raportare la excepția de neconstituționalitate neputând fi analizate prin raportare la dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, articolul 16 alin. (1), (4) și 6 din Legea nr. 370/2004 nefiind declarat neconstituțional, în condițiile în care dispozițiile acestuia, în forma în vigoare la acest moment, dau dreptul doar formațiunilor politice să propună reprezentanți în Biroul Electoral Central, excluzând, așadar, candidații independenți, Înalta Curte constată că procesul-verbal atacat este legal, iar contestația formulată de contestatorul A. împotriva acestuia este nefondată.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestatorul A., ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Procesului-verbal nr. xPVC BEC/P.R.2024 emis la data de 13 octombrie 2024, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 15 octombrie 2024.