ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4009/2024

HOTĂRÂRE

23.09.2024

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4009/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 23 septembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată la data de 20 septembrie 2024 sub nr. x/2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Procesului-verbal nr. x/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, solicitând completare acestuia cu diferite mențiuni, ce au fost sesizate intimatului prin intermediul unui punct de vedere, cu referire la propunerea Grupului Parlamentar al B. din Camera Deputaților, privind desemnarea unui reprezentant din partea acestei formațiuni politice în cadrul organismului electoral intimat.

În motivarea contestației, după indicarea legislației în domeniul electoral, a susținut că, prin introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al B., care nu este competitor electoral și care nu are personalitate juridică distinctă, se încalcă în primul rând principiul democrației reprezentative si al egalității în drepturi, prin implicarea funcțională a Camerei Deputaților și angajaților acesteia în aceste procese electorale destinate exclusiv competitorilor electorali și conduce la un proces electoral nedemocratic.

Contestatorul a solicitat completarea Procesului-Verbal Nr. l/PVC/13.09.2024 întocmit de către Biroul Electoral Central cu referire la cele sesizate acestui organism prin intermediul "Punctului de vedere" înaintat în termen legal pentru completarea acestuia, cu privire la propunerea Grupului Parlamentar al B. din Camera Deputaților formulată prin adresa 3b-19/81/08.07.2024 înregistrată la Biroul Electoral Central sub Nr. 4/R/BEC/P.R.2024/12.09.2024, privind desemnarea unul reprezentant din partea acestei formațiuni politice în cadrul acestui organism electoral.

Grupul Parlamentar al B. în cadrul alegerilor privind administrația publică locală nu a justificat un interes legitim pentru a desemna reprezentanți în organismele electorale, nu în ultimul rând în Biroul Electoral Central.

Referindu-se la dispozițiile Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a cărei efectivitate a fost modificată parțial prin Decizia CCR nr. 418/2020, a arătat că solicitarea Grupului Parlamentar al B. reprezintă un abuz și uzurparea funcției de către semnatarul adresei, în primul rând pentru că generează o serie de efecte juridice printre care mențiunile deja înserate în Procesul Verbal Nr. l/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, Camera Deputaților neavând în bugetul pentru anul 2024 alocate sume de bani pentru organizarea niciunui scrutin electoral sau constituirea de organisme parlamentare. Pe de altă parte, sunt incidente prevederile C. pen. întrucât se dorește acoperirea unor fraude la bugetul statului din partea unor organizații ale cetățenilor aparținând B. dar și a prevederilor Legii Nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice și creează premizele perpetuării actelor de corupție deja instituite la nivenul acestui Grup Parlamentar, sens în care se impune completarea Procesului Verbal Nr. l/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 sau să se ia act, după caz de cele menționate anterior.

Apărările formulate în cauză

Intimatul Biroul Electoral Central a depus întâmpinare și documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat în cauză. În cuprinsul întâmpinării, intimatul, în principal, a invocat excepția tardivității contestației, iar în subsidiar a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

Contestatorul a depus răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea contestației și respingerea excepției tardivității.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației

Înalta Curte, examinând cu prioritate excepția tardivității, raportat la dispozițiile legale incidente, o apreciază ca fiind întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce urmează:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că obiectul dosarului nr. x/2024 este reprezentat de contestația comunicată prin poșta electronică la data de 19 septembrie 2024, ora 17:13 și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 20 septembrie 2024.

Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 370/2004:" (1) Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. (2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă".

Pct. 4 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1061/2024 prevede Constituirea Biroului Electoral Central cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar în termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, sau cel mai târziu la data de 14 septembrie 2024 pentru constituirea Biroului Electoral Central cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar.

Totodată dispozițiile art. 2 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că dispozițiile codului constituie procedura de drept comun în materie civilă, iar aceste dispoziții se aplică și alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, s-a declarat ca fiind legal constituit Biroul Electoral Central, acesta fiind fost adoptat și publicat pe site-ul instituției la data de 13.09.2024, dată în raport de care termenul de două zile a fost depășit, în condițiile în care contestația a fost depusă prin poștă electronică la 19 septembrie 2024.

Înalta Curte observă că, legea prevede un caracterul urgent al procedurii și al celerității impuse de procesul electoral.

Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a contestației prevăzut de art. 25 din Legea nr. 370/2004, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, fiind un termen imperativ și absolut.

Înalta Curte va respinge ca tardiv formulată contestația, având în vedere dispozițiile pct. 4 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1061/2024 coroborat cu art. 25 din Legea nr. 370/2004 republicată.

Totodată, constată neîntemeiată susținerea contestatorului vizând faptul că, în realitate contestația sa a fost înaintată în termenul legal de cel mult două zile respectiv prin e-mail data de 16.09.2024 orele 20:12, astfel cum este prevăzut la art. 25 alin. (1) din Legea Nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, dar purta denumirea eronată de "punct de vedere" și că, acest aspect atrage incidența dispozițiilor art. 152 C. proc. civ. și a Deciziei nr. 925 din data de 19 februarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Verificând cuprinsul "Punctului de vedere" din data de 16 septembrie 2024, este evident că acesta nu întrunește condițiile de fond și de formă ale unei contestații adresate Biroului Electoral Central, petentul solicitând doar efectuarea unei mențiuni corecte în ceea ce privește componența Grupului așa cum rezultă din ultimele alegeri parlamentare din anul 2020, precum și statutul competitorilor electorali organizații ale cetățenilor aparținând B., respectiv modul de acordare a mandatului de parlamentar pentru deputații aleși din partea acestor formațiuni, ceea ce era inutil de menționat în procesul-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile prezidențiale, întrucât la acel moment, acest organism electoral se constituia cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, conform dispozițiilor art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, astfel cum aceasta a fost modificată, cu atât mai mult cu cât în procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central nu este menționat un reprezentant al Grupului Parlamentar al B..

În acest context, nu se poate reține depunerea de către contestator la data de 16 septembrie 2024 a unei contestații care să vizeze modul de constituire a Biroului Electoral Central și nici greșita înțelegere a denumirii și conținutului "Punctului de vedere", pentru a putea fi calificat drept contestație, astfel încât, în mod întemeiat înscrisul respectiv nu a fost înaintat secției de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 370/2004, raportate la art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge contestația, ca tardiv formulată.