ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6077/2024

Obiectul cererii Prin cererea înregistrată la data de 12 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, petentul A. a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024, precum și anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat și nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților, emise de către Biroul Electoral Central, invocând numeroase încălcări ale prevederilor Constituției României, Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024 și Hotărârea din Procesul-verbal nr. x a BEC, adoptată în ziua de 5 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024. În susținerea cererii, expunând conținutul art. 11 și art. 118 alin. (1) din Legea 208/2015, republicată, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a arătat că, la constituirea Biroului Electoral Central, nu au fost respectate aceste prevederi legale, respectiv: - în BEC a fost acceptat ilegal un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților care nu este formațiune politică, iar deputații din acest Grup Parlamentar nu au participat la alegeri, fiind pentru prima dată la alegerile parlamentare și prezidențiale din România când în BEC a fost introdus ilegal un reprezentant al acestui Grup parlamentar; - în BEC a fost acceptat ilegal ca și "competitor electoral", prin încălcarea art. 118 alin. (1) din Legea 208/2015 și a art. 56 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 26/2000, un reprezentant al unui ONG ilegal înregistrat în Registrul fundațiilor și asociațiilor, respectiv al fundației culturale B., care nu este formațiune politică și nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul București, și nu este organizație a cetățenilor aparținând minorității maghiare conform legii, această minoritate având mai multe astfel de organizații cu statut de asociații și fundații, respectiv de ONG. Minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice constituite pe criterii etnice și mulți etnici maghiari activează în toate partidele parlamentare din România și în celelalte partide politice înregistrate la Tribunalul București, însă minoritatea maghiară din România a refuzat să facă parte, prin fundația B., din Grupul Parlamentar al minorităților etnice din Camera Deputaților. - în BEC a fost acceptat un reprezentant al formațiunii politice C., care nu a participat la alegerile parlamentare din anul 2020. Această formațiune politică și-a constituit în Parlament, în ziua de 2 septembrie 2024, un grup parlamentar format din 12 deputați. Tot în ședința din 5 septembrie 2024, BEC nu a acceptat un reprezentant al C. care a înștiințat Secretarul General al Camerei Deputaților că are un grup parlamentar format din 10 deputați. Această înștiințare a fost înregistrată la Camera Deputaților înaintea C.. Cu toate acestea, Autoritatea Electorală Permanentă a omis să înștiințeze Biroul Electoral Central cu privire la constituirea Grupului Parlamentar al C.. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă i-a păcălit pe cei 5 judecători desemnați în Biroul Electoral Central cărora le-a comunicat în mod fals faptul că fundația ilegală B. este partid politic, la fel ca și Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, care nu este formațiune politică, amândouă ocupând câte un loc al unui partid politic al românilor excluși din parlament și de la conducerea țării. Mai mult, AEP știe că din acest Grup parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților nu face parte minoritatea maghiară din România. Petentul a mai arătat că "Partidele" ocupanților străini și candidații lor pentru Parlamentul României nu au respectat numeroase prevederi din Constituția României și Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, dintre prevederile Constituției României încălcate menționând: art. 1 alin. (1), alin. (2) și alin. (5), art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (1) și alin. (3), art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (2), art. 12 alin. (1)-(3), art. 13, art. 16 alin. (1)-(4), art. 40 alin. (2), art. 44, art. 54 alin. (1)-(2), art. 57, art. 82 alin. (2), art. 135 alin. (2), art. 135 alin. (2) lit. a)-g). În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.

Apărările formulate în cauză Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare față de cererea dedusă judecății.

Alte aspecte procesuale La 16 decembrie 2024, petentul A. a depus la dosar un exemplar al cererii de chemare în judecată, semnat, solicitând, totodată, și încuviințarea participării sale la ședința de judecată prin videoconferință. Referitor la solicitarea petentului de participare la ședința de judecată prin videoconferință, Înalta Curte reține că prezenta cauză reprezintă un litigiu civil, iar normele C. proc. civ. cuprinse la Cap. II – Judecata nu prevăd o astfel de procedură. Totodată, având în vedere natura urgentă a cauzei, precum și obiectul său, se reține că pricina poate fi soluționată fără prezența petentului, pe baza înscrisurilor depuse la dosar.

Soluția și considerentele Înaltei Curți Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței și excepția inadmisibilității cererii, Înalta Curte constată următoarele: În cauză, petentul A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024, precum și anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat și nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților, emise de către Biroul Electoral Central. 4.1. În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de Ministerul Public, Înalta Curte reține că petentul A. a solicitat, în mod explicit, anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024, iar contestarea celor 2 procese-verbale, respectiv nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat și nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților, emise de către Biroul Electoral Central, s-a făcut în contextul solicitării de anulare a alegerilor parlamentare. În aceste condiții, față de norma de competență cuprinsă în art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, excepția necompetenței materiale a ÎCCJ apare ca fiind neîntemeiată, urmând a fi respinsă. 4.2. În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii, invocată din oficiu, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor." Înalta Curte constată că din textul de lege de mai sus reiese că cererile pentru anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților se depun la Biroul Electoral Central, și nu direct la Înalta Curte de Casație și Justiție, care este învestită doar cu soluționarea contestației formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central, prin care s-a soluționat cererea de anulare a alegerilor. O asemenea concluzie reiese și din dispozițiile Hotărârii de Guvern nr. 1034 din 2024 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, care la pct. 142 prevede că cererile pentru anularea alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală se adresează Biroului Electoral Central, care le soluționează în cel mult 3 zile de la data înregistrării cererii (pct. 143), iar la pct. 144 se prevede că aceste decizii pot fi contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștința publică a deciziei Biroului Electoral Central privind soluționarea cererii de anulare a alegerilor. În consecință, cererile pentru anularea alegerilor parlamentare se soluționează de către Biroul Electoral Central, iar contestațiile formulate cu privire la aceste decizii sunt soluționate de către secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cauză, petentul, deși a invocat prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, conform cărora "admiterea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripție sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face, în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării deciziei de acceptare", a solicitat, de fapt, anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024. Astfel, cererea formulată nu a vizat o decizie a Biroului Electoral Central, ci Înalta Curte a fost învestită direct cu soluționarea unei cereri ce privește anularea alegerilor parlamentare, demers inadmisibil în raport cu dispozițiile legale incidente în materie electorală. Dincolo de acest aspect, Înalta Curte constată că cererea petentului este inadmisibilă și din perspectiva faptului că acesta a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 01.12.2024, în integralitate. Însă, textul de lege pe care se întemeiază cererea de anulare a alegerilor parlamentare vorbește de anularea alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală, și nu de anularea alegerilor în integralitatea lor. Cu alte cuvinte, legea nu deschide posibilitatea anulării în integralitate a alegerilor parlamentare de către instanțele judecătorești, ci doar posibilitatea formulării unei cereri de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală, astfel că demersul judiciar al petentului este inadmisibil și din această perspectivă. În consecință, având în vedere faptul că petentul A. nu a înțeles să urmeze procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, excepția inadmisibilității cererii, invocată din oficiu, este întemeiată, urmând a fi admisă, fără a mai fi necesară, în litigiul de față, soluționarea excepției procesuale vizând lipsa calității procesuale active, prin prisma lipsei calității de competitor electoral.

Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, coroborat cu dispozițiile art. 97 pct. 4 și art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de Ministerul Public; va admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și va respinge cererea formulată de petentul A. privind anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024, precum și anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat și nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților, emise de către Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă.