ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3698/2024

Ședința publică din data de 10 septembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 8 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, solicitând desființarea acestui act și să adoptați o nouî hotărâre privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, prin includerea numai a reprezentanților formațiunilor politice din Parlamentul României.

În motivarea contestației, a învederat următoarele:

- în constituirea Biroului Electoral Central a fost acceptat ilegal un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților care nu este formațiune politică, deputații din acest Grup Parlamentar neparticipând la alegeri;

- în constituirea Biroului Electoral Central a fost acceptat ilegal un reprezentant al fundației B., care nu este formațiune politică și nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul București. Se știe că, minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice constituite pe criterii etnice, dintre care amintim C. și D.. De asemenea, foarte mulți etnici maghiari activează în toate partidele parlamentare din România și în celelalte peste 300 de partide politice înregistrate la Tribunalul București;

- în constituirea Biroului Electoral Central a fost acceptat un reprezentant al formațiunii politice E., care nu a participat la alegerile parlamentare din anul 2020. Această formațiune politică și-a constituit în Parlament, în ziua de 2 septembrie 2024, un grup parlamentar format din 12 deputați.

- Biroului Electoral Central nu a acceptat un reprezentant al F. care a înștiințat Secretarul General al Camerei Deputaților că are un grup parlamentar format din 10 deputați. Această înștiințare fiind înregistrată la Camera Deputaților înaintea E..

Contestatorul apreciază și argumentează că și la alegerile locale din anul 2024, Biroul Electoral Central a fost în mod nelegal constituit.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației împotriva Procesului Verbal Nr. l/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, constatarea nulității acestuia și adoptarea unei noi hotărâri privind constituirea BEC pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, prin includerea numai a reprezentanților formațiunilor politice din Parlamentul României.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare față de contestația formulată de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024.

Intimatul Biroul Electoral Central a depus documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat în cauză .

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată nefondată contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. l/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, pentru următoarele considerente:

Contestatorul A. a formulat contestatie împotriva hotărârii nr. 1 din 05 septembrie 2024, criticând-o pentru nelegalitate.

În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate referitor la conceptarea în cadrul Biroului Electoral Central a reprezentantului grupului parlamentar al minorităților naționale, Înalta Curte arată că aceasta s-a făcut în conformitate cu art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015.

Potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, "În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia, comunicați în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților, în limita numărului maxim de 12 reprezentanți prevăzut la alin. (1). Stabilirea listei partidelor politice parlamentare și a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților se face pe baza comunicării Autorității Electorale Permanente către președintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.".

Așadar, din cuprinsul normei mai sus enunțate rezultă că din Biroul Electoral Central face parte reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia, neavând relevanță că acest grup nu este o formațiune politică.

În sensul acestor dispoziții a fost emisă adresa nr. 3b-19/82/08.07.2024 înregistrată la BEC sub nr. x/04.09.2024, Grupul parlamentar al Minorităților Naționale desemnându-l pe G. ca reprezentant al grupului în BEC.

În ceea ce privește critica referitoare la faptul că B. nu este formațiune politică și nu are calitate de partid politic, Înalta Curte constată că, potrivit art. 53 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, Organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepția art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, art. 45 alin. (1) lit. e), art. 46 și art. 51."

Rezultă deci că, desi nu sunt partide politice organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li de aplică prevederile legale privitoare la partidele politice, inclusiv dreptul de a face parte din componența Biroului Electoral Central.

Nici critica referitoare la prezența în cadrul Biroului Electoral Central a unui reprezentant al formațiunii politice E. nu este întemeiată.

Constată Înalta Curte, din analiza actelor depuse la dosar, că desemnarea reprezentantului E. s-a făcut pe baza adresei comunicate de Camera Deputaților din care a rezultat că un număr de 12 deputați au aderat la formațiunea politică constituită în calitate de partid parlamentar, dosar.

Astfel, din adresa nr. x BEC 4 septembrie și adresa nr. x/2024 rezultă că a fost îndeplinită condiția prevăzută de art. 118

1

din Legea nr. 208/2015 cu privire la definirea ca partid politic parlamentar, în sensul legislației electorale în vigoare, având în vedere informarea privind apartenența politică a 12 deputați aflați în exercițiul mandatului din data de 2 septembrie 2024 adresată Secretarului General al Camerei Deputaților și Autorității Electorale Permanente, prin care a fost certificat statutul de membri ai E..

În ceea ce privește reprezentantul F., prin Decizia nr. 3697 din data de 7 septembrie 2024 Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat în parte Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, în ceea ce privește respingerea propunerii de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul Partidului F. și a obligat intimatul să completeze componența Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de F..

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 208/2025, Înalta Curte va respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/05.09.2024, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/05.09.2024, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.