ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3856/2024

Ședința publică din data de 16 septembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată la 15 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1 din 13 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024 (procesul-verbal din 13 septembrie 2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024).

Contestatorul a susținut că Biroul Electoral Central, cu ocazia constituirii sale în ziua de 13 septembrie 2024, a încălcat prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și art. 40 alin. (2) din Constituția României, precum și ale Legii nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, prin acceptarea ilegală a reprezentării fundației B. în Biroul Electoral Central.

În motivarea contestației, a învederat, în esență, că B. nu este formațiune politică și nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul București, ci este o organizație nonguvernamentală, înregistrată în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

De asemenea, a arătat că B., în 35 de ani de la înființare, nu a depus la Tribunalul București dosarul pentru înregistrarea ca partid politic, doarece nu respectă Constituția României și nici Legea partidelor politice.

Contestatorul a precizat că minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice constituite pe criterii etnice și mulți etnici maghiari activează în toate partidele parlamentare din România și în celelalte partide politice înregistrate la Tribunalul București, însă minoritatea maghiară din România a refuzat să facă parte, prin fundația B., din Grupul Parlamentar al minorităților etnice din Camera Deputaților.

Pentru motivele expuse, a solicitat anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1 din 13 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024.

1.2. Prin cererea înregistrată la 16 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, A. a solicitat anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1 din 13 septembrie 2024, contestând legalitatea și justețea prezenței în Biroul Electoral Central a reprezentanților formațiunilor politice C., PNL, D. și B. pentru motive care, în opinia sa, afectează procesul electoral

În motivarea cererii, contestatorul a învederat, în esență, argumentele prezentate în contestația depusă inițial.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare față de contestația formulată.

Intimatul Biroul Electoral Central a depus documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat în cauză .

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Așa fiind, Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al semnatarului contestației, invocată din oficiu, cu privire la care reține următoarele:

Art. 80 alin. (1) din C. proc. civ. stabilește regula potrivit căreia părțile își pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant enumerând totodată felurile reprezentării, respectiv: legală, convențională ori judiciară.

Instituția reprezentării în procesul civil vizează procedeul juridic în care o persoană, numită reprezentant, îndeplinește acte de procedură în numele și pe seama unei părți din proces, efectele actului de procedură îndeplinit producându-se direct față de parte.

În considerarea acestor efecte ale reprezentării, față de însuși titularul dreptului, odată cu îndeplinirea actului de procedură se impune a se justifica inclusiv existența dreptului de reprezentare, acesta fiind scopul inserării dispozițiilor art. 82 alin. (1) în C. proc. civ., potrivit cărora:

"Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată."

Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este o excepție de procedură (are în vedere o neregularitate procedurală), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la anularea cererii și împiedicarea soluționării fondului cererii), iar lipsa dovezii calității de reprezentant este sancționată cu nulitatea necondiționată de existența vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 2 din C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 10 lit. n) din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu organul care reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terții.

În cauza de față, în contestația formulată de A., se menționează că acesta este reprezentat de E., Președinte al partidului și de F., Secretar General al partidului, dar pe cerere a fost aplicată o singură semnătură, a Secretarului General F.

În acest context, Înalta Curte constată că, pentru justificarea introducerii acțiunii în justiție în numele și pentru contestatoarea A., semnatarul actului de procedură trebuia să facă în mod legal dovada calității sale de reprezentant legal, convențional sau judiciar, sens în care a și fost citat pentru primul termen de judecată, în acord cu prevederile art. 82 alin. (1) C. proc. civ.

Or, în dovedirea calității de reprezentant a semnatarului cererii, au fost depuse extrase din Registrul partidelor politice de la Tribunalul București din care rezultă calitatea domnului F. de Secretar general și de membru al Biroului Permanent Național al Partidului, dar nu demonstrează și acordarea dreptului de a reprezenta A. în fața instanțelor judecătorești.

Având în vedere că excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este menită să apere partea reprezentată, titularul dreptului putând ratifica până la primul termen de judecată actele făcute de persoana fără calitate de reprezentant, Înalta Curte constată că, deși contestatorul A. a fost citat pentru termenul de judecată din 16.09.2024 cu mențiunea de face dovada calității de reprezentant a semnatarului cererii, nu s-a conformat acestor dispoziții, prin depunerea de dovezi care să ateste că semnatarul contestației, în calitatea declarată de Secretar General, deține un drept de reprezentare a A. în fața instanțelor judecătorești.

Pe cale de consecință, reținând că lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarului contestației atrage anularea actului de învestire, în temeiul art. 82 alin. (1), teza finală din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și va dispune anularea contestației formulate și completate de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/13.09.2024 pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a persoanei care a semnat cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.

Anulează contestația formulată și completată de A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 1/13.09.2024 pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a persoanei care a semnat cererea.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.