Decizia nr. 3697/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central a formulat contestație împotriva Procesului-verbal încheiat cu ocazia constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, înregistrat sub nr. x/05.09.2024, solicitând: (i) anularea în parte a Procesului-verbal mai sus menționat emis de Biroul Electoral Central, în ceea ce privește respingerea propunerii făcute de A., de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul Partidului politic parlamentar, și în consecință, (ii) să dispună completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de A. prin cererea înaintată și înregistrată la B.E.C. sub nr. x/04.09.2024. În motivarea contestației, s-a arătat că A. a dobândit calitatea de partid politic parlamentar în înțelesul Legii nr. 208/2015, având printre drepturile conferite de acest statut inclusiv dreptul de a avea reprezentant în cadrul Biroului Electoral Local, în temeiul art. 11 alin. (3) raportat la art. 118 1 alin. (1) din cuprinsul legii antemenționate. A susținut contestatorul că, la data de 01.09.2024, un număr de 10 deputați din cadrul Parlamentului României, au devenit membrii cu drepturi depline ai A., în acest sens fiind adoptată Hotărârea Biroului Național al A., prin care au fost aprobate cererile de înscriere în partid a respectivilor deputați. Ulterior, la data de 02.09.2024, partidul contestator, prin reprezentant legal (Președintele formațiunii) și reprezentant convențional (avocat) a notificat Autoritatea Electorală Permanentă, prin intermediul poștei electronice (Notificarea nr. x/02.09.2024), cu privire la lista cu cei 10 deputați membri în partid, primind numărul de înregistrare din partea Autorității Electorale Permanente x/03.09.2024. Totodată, arată contestatorul că a transmis către Camera Deputaților, în data de 02.09.2024, adresa conținând lista cu cei 10 deputați care califică A. și A. drept partid politic parlamentar, aceasta fiind înregistrată sub nr. x/02.09.2024 de către Secretariatul General al Camerei Deputaților. Cu toate acestea, Camera Deputaților nu a informat Biroul Permanent al Camerei Deputaților în legătură cu primirea acestei adrese, motiv pentru care contestatorul motiv a formulat și transmis către Secretariatul General al Camerei Deputaților și către Cabinetul Președintelui acestei Camere, în data de 02.09.2024, cererea nr. x/02.09.2024, prin intermediul căreia a solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputaților să înregistreze, la rândul său, adresa nr. x/02.09.2024. De asemenea, contestatorul a mai transmis către Camera Deputaților, cu titlu informativ și în același timp cu transmiterea cererii nr. x/02.09.2024, și Notificarea nr. x/02.09.2024, adresată Autorității Electorale Permanente, primind din partea Secretariatului General al Camerei Deputaților numărul de înregistrare 2/7966/03.09.2024. Susține contestatorul că aceste email-uri au fost trimise prin avocat, în termen legal, la data de 02.09.2024, ora 19:01, respectiv 19:18, în conformitate cu art. 116 coroborat cu art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, astfel cum rezultă din dovezile atașate contestației, chiar dacă Autoritatea Electorală Permanentă, respectiv Secretariatul General al Camerei Deputaților, au înțeles să le înregistreze cu data de 03.09.2024. În raport de prevederile art. 116 și art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, învederează contestatorul că data declanșării calendarului electoral este 02 septembrie 2024, având în vedere că Hotărârea de Guvern nr. 1034 din 21.08.2024, pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 ce conține ca Anexă Calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, a intrat in vigoare la data de 02 septembrie 2024, astfel că la data declanșării calendarului electoral 10 deputați aveau calitatea de membri ai A.. La aceeași dată, cei 10 deputați au transmis Camerei Deputaților, cu bună-credință și strict în scop informativ, existența partidului politic parlamentar. Această adresă cu lista celor 10 deputați și declarația semnată a domnului deputat B. a fost înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaților sub nr. x/02.09.2024. În raport de aspectele anterior expuse, contestatorul consideră că: - la data de 01.09.2024, ca efect al manifestării de voință a celor 10 deputați de înscriere în partid, A. și A. a stabilit, prin Hotărârea Biroului Național din 01.09.2024, admiterea persoanelor ca membri ai partidului și astfel a îndeplinit vocația de a fi un partid politic parlamentar în înțelesul art. 118 1 din Legea nr. 208/2015; - la data de 02.09.2024, A. și A. a comunicat tuturor entităților interesate existența sa ca partid politic parlamentar în accepțiune art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, demers facultativ, efectuat în mod voluntar, partidul nefiind ținut de nicio dispoziție legală să realizeze această procedură. În ceea ce privește rolul și conduita Autorității Electorale Permanente și a Biroului Electoral Central în implementarea procedurii electorale, contestatorul invocă dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 91/2020, apreciind că din această normă rezultă voința legiuitorului de a reglementa exclusiv în competența Autorității Electorale Permanente obligația imperativă de a transmite, cu acuratețe și în mod corect, către Biroul Electoral Central, lista partidelor politice parlamentare. De asemenea, legiuitorul a reglementat un rol activ al Autorității Electorale Permanente în exercitarea competenței mai sus amintite, sens în care îi revine obligația de a stărui prin toate mijloacele ca procesul electoral, inclusiv implementarea calendarului electoral, să nu fie viciate ori afectate, în vederea desfășurării cu respectarea prevederilor legale imperative aplicabile, în condiții de transparență, celeritate și cu respectarea principiilor democratice în procesul electoral. În consecință, arată contestatorul, legiuitorul a înțeles să înlăture orice competențe sau atribuții pentru Secretariatul General al Camerei Deputaților în ceea ce privește stabilirea listei partidelor politice parlamentare și, în aceeași măsură, Biroul Electoral Central, în calitate de organ decizional, avea atribuția și obligația de a verifica toate actele comunicate de entitățile vizate în vederea desemnării legale și transparente a reprezentanților care intră în completarea acestui Birou. În raport de aceste atribuții legale ce revin Autorității Electorale Permanente și văzând lipsa de reacție față de adresa inițială din data de 02.09.2024 (înregistrată la AEP sub nr. x/03.09.2024), la data de 03.09.2024 contestatorul a revenit către Autoritatea Electorală Permanentă și a solicitat să fie informat dacă noul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, care urmează să fie constituit, va fi notificat cu privire la lista transmisă de partid, conținând cel 10 membri deputați. Cererea a fost înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă sub nr. x/03.09.2024, însă contestatorul nu a primit răspuns cu privire la cele solicitate din partea Autoriății Electorale Permanente, motiv pentru care a revenit, la data de 05.09.2024, prin e-mail către această Autoritate, în vederea solicitării dovezii transmiterii către Biroul Electoral Central a listei cu cei 10 deputați din A. și A.. Susține contestatorul că, la data de 03.09.2024, a solicitat Parlamentului României, Camera Deputaților să comunice Autorității Electorale Permanente, în conformitate cu Legea nr. 208/2015, împrejurarea că partidul are înscriși ca membri 10 deputați potrivit adresei înregistrate la Secretariatul General al Camerei Deputaților sub nr. x/02.09.2024, solicitare înregistrată la Cabinet Secretar General sub nr. x/03.09.2024, căreia nu i s-a dat un răspuns. În continuarea acestor demersuri, la data de 04.09.2024, în urma constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din 1 decembrie 2024, contestatorul, în temeiul prevederile art. 11 alin. (3) coroborate cu art. 118 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, a transmis cererea conținând reprezentantul partidului și a locțiitorului acestuia în cadrul BEC, însoțită de corespondența purtată cu Autoritatea Electorală Permanentă și cu Camera Deputaților și de tabelul conținând cei 10 membri ce au și calitatea de deputați. Consideră că modalitatea prin care BEC a înțeles să soluționeze cererea de desemnare a reprezentantului A., dând valoare probatorie absolută unei simple adrese administrative, care nu are forța juridică a unei legi, reprezintă o adăugare la legislația existentă și o depășire nejustificată a competenței legale. Deși A. și A. nu a fost înscris în adresa secretarului general al Camerei Deputaților nr. 2/7730/02.09.2024, transmisă de AEP prin adresa nr. x/05.09.2024, această operațiune pur administrativă nu trebuia calificată de Biroul Electoral Central drept o confirmare a unei situații de fapt, în mod absolut, în contextul în care Biroul Electoral Central fusese informat în prealabil despre situația de fapt și juridică a partidului. Această măsură administrativă, respectiv adresa AEP a fost folosită în mod greșit de către Biroul Electoral Central pentru a justifica respingerea reprezentantului partidului politic parlamentar Dreptate și A. și contravenind normelor fundamentale ce guvernează procesul electoral și depășește cadrul legal stabilit, în contextul în care Biroul Electoral Central avea obligația și putea dispune orice măsură considerată a fi necesară în vederea clarificării situației de fapt actuale și stabilirii cadrului legal de desemnare a reprezentanților tuturor partidelor politice parlamentare. Calificarea unei operațiuni pur administrative într-una cu efecte constitutive de drepturi, nu doar ca reprezintă o măsură disproporționată raportat la scopul actului juridic, ci este și o formă arbitrară și nelegală care anulează, în fapt, dreptul unui partid politic parlamentar de a avea un reprezentant în componența Biroului Electoral Central. Mai subliniază contestatorul că a fost citat telefonic la data de 05.09.2024, ora 12:27, de către Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, pentru data de 05.09.2024, ora 14:00, la ședința organizată cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central. În ceea ce privește conținutul Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024, contestat în cauză, susține contestatorul că Biroul Electoral Central a respins nelegal desemnarea reprezentantului partidului politic parlamentar Dreptate și A., deși nu a contestat și nici nu a infirmat explicit calitatea de partid politic parlamentar. Biroul Electoral Central a făcut o aplicare și o interpretare nelegală a dispozițiilor incidente, pare că a făcut trimite la o formă anterioară și inaplicabilă legii și, în mod esențial, a înțeles să dea preeminență unei adrese de informare în fața legii, mai exact: - Biroul Electoral Central trimite la faptul că A. și A. nu ar fi înscris "în adresa secretarului general al Camerei Deputaților nr. 2/7730/02.09.2024," element total nerelevant în contextul legislativ actual, care stabilește excluderea oricărei competențe ori prerogative a secretariatului general al Camerei Deputaților, această sarcină, respectiv rolul activ, revenind în mod exclusiv AEP; - Biroul Electoral Central, deși a dispus citarea telefonică a A., recunoscând implicit calitatea acestuia de partid politic parlamentar, element necontestat, a decis cu depășirea legii că un înscris de natura adresei AEP nr. x/05.09.2024 poate să producă efecte juridice dincolo delege, respectiv de prevederile art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare. În opinia contestatorului, rezultă o conduită inconsecventă, chiar contradictorie a Biroului Electoral Central în procedura de desemnare a reprezentanților partidelor politice parlamentare, în condițiile citării partidului, ascultării reprezentantului/locțiitorului acestuia în ședință și necontestării calității de partid politic parlamentar, pentru ca, ulterior, în mod nelegal să decidă în sensul anihilării dreptului de a desemna un reprezentant în Biroul Electoral Central, cu motivarea nu doar nelegală și arbitrară, dar mai ales de un formalism excesiv și neimputabil partidului, care nu a făcut altceva decât să îndeplinească cu strictețe și bună-credință prevederile relevante care reglementează procesul electoral, și, mai mult decât atât, să depună toate diligentele necesare în vederea informării tuturor actorilor implicați în procesul electoral cu privire la situația sa juridică și faptică. Consideră contestatorul că respingerea nelegală a desemnării reprezentantului său în BEC aduce o gravă atingere procesului electoral democratic, bazat pe principiul egalității de șanse și al pluralismului politic, compromite mecanismul de supraveghere a corectitudinii alegerilor, subminând încrederea electoratului în echitabilitatea procesului electoral. Decizia Biroului Electoral Central poate fi considerată discriminatorie deoarece toate partidele politice parlamentare trebuie tratate în mod egal în ceea ce privește participarea la organizarea și supravegherea procesului electoral, mai ales raportat la faptul că A. și A. a stăruit și a depus toate diligentele în vederea aducerii la cunoștința Autorității Electorale Permanente a statutului său de partid politic parlamentar. Având în vedere că partidul avea capacitatea și calitatea de a participa la constituirea Biroului Electoral Central, având calitatea de partid politic parlamentar, și de a stimula participarea cetățenilor la scrutinuri prin asigurarea votanților proprii de legalitatea activității BEC, se confirma inechivoc faptul ca procedura de formare a BEC este parte din exercitarea drepturilor electorale, drepturi electorale ce au fost încălcate. În acest sens, contestatorul face trimitere și la considerentul nr. 69 din Decizia Curții Constituționale nr. 150/2020, precum și la principiile cuprinse în Rezoluția (77) 31 a Comitetului de miniștri al Consiliului European din 28 septembrie 1977, în concret la principiul expunerii de motive, enunțat la punctul IV, considerând că Biroul Electoral Central avea obligația de a motiva în mod complet și corect în ceea ce privește soluția pronunțată prin Procesul-Verbal nr. 1 al BEC din data de 05.09.2024 în cazul A.. Acest principiu este reluat în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la art. 41 alin. (2) lit. c), care prevede în mod neechivoc ca orice cetățean beneficiază de dreptul corelativ obligației administrației de a-și motiva actele adoptate, în mod temeinic și legal. Or, actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor normative europene imperative, ceea ce atrage nulitatea sa, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de desemnare a reprezentantului partidului contestator în Biroul Electoral Central. Această excludere discriminează și dezavantajează un partid care îndeplinește toate condițiile de participare în cadrul Biroului Electoral Central și creează un dezechilibru în reprezentarea politică la nivelul acestui for decizional. Mai susține contestatorul că respingerea cererii A. de a avea un reprezentant în cadrul Biroulului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 din motive ce țin de proceduri administrative minore sau de formalități neesențiale constituie un formalism excesiv. Aceasta contravine principiului bunei-credințe și pune în pericol exercitarea unui drept electoral fundamental, precum acela de a avea un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central. O abordare formalistă extremă nu ar trebui să prevaleze asupra importanței asigurării unei participări corecte și echitabile în procesul electoral. Măsura dispusă de Biroul Electoral Central echivalează cu o încălcare a dreptului partidului de a participa activ și de a-și exercita calitatea de actor politic relevant în procesul electoral, în condițiile în care chiar legiuitorul a acordat acest drept partidelor parlamentare conform art. 118 1 din Legea nr. 208/2015. Deși Biroul Electoral Central neagă efectele art. 118 1 din legea ante-menționată în baza unei adrese de la Autoritatea Electorală Permanentă care a cenzurat comunicările exprese efectuate de subscrisa și a refuzat să recunoască că A. și A. este un partid politic parlamentar, acest demers administrativ nu trebuie să prevaleze în fața dispozițiilor imperative ale legii. Reiterează contestatorul că, în opinia sa, Biroul Electoral Central, în calitate de organ decizional, avea atribuția și obligația de a verifica toate actele comunicate de entitățile vizate în vederea desemnării legale, temeinice și transparente a reprezentanților care intră în completarea acestui Birou și consideră că necenzurarea, de către instanța de judecată, a soluției adoptate de BEC prin Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024, ar reprezenta un precedent periculos, deoarece jurisprudență Biroului Electoral Central are un rol foarte important în procesele electorale viitoare.

Apărările formulate în cauză Intimatul Biroul Electoral Central a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea în tot a Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a camerei Deputaților din anul 2024. Învederează intimatul că, în speță, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a fost constituit la data de 05.09.2024, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (1) și (2), art. 11 și art. 118 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce va avea loc la data de 1 decembrie 2024. Biroul Electoral Central îndeplinește atribuțiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, fiind un organism electoral colectiv care lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă hotărâri și măsuri pentru buna desfășurare a procesului electoral. În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților. Referitor la susținerile contestatorului cu privire la nelegalitatea completării Biroului Electoral Central cu partidele politice parlamentare, intimatul susține că dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc că, în vederea completării Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice parlamentare, se procedează la stabilirea listei partidelor politice parlamentare și a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților pe baza comunicării Autorității Electorale Permanente către președintele Biroului Electoral Central. La data constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, definiția partidelor politice parlamentare este prevăzută la art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, conform căruia prin partide politice parlamentare se înțelege partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care, la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților, au întrunit, individual sau într-o alianță, pragul electoral și au obținut mandate de deputat sau de senator sau care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanșării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputați, iar alianțele politice și alianțele electorale care au în componență cel puțin un partid politic parlamentar sunt asimilate partidelor politice parlamentare. În acest sens, învederează intimatul BEC că, întrucât nici Autoritatea Electorală Permanentă și nici Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 nu dețin competența legală sau instrumentele necesare gestionării și actualizării unor evidențe ale membrilor formațiunilor politice și, implicit, nici a unor evidențe privind numărul de senatori și de deputați care fac parte din fiecare formațiune politică, la data constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, în vederea asigurării efectivității dispozițiilor art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, s-au avut în vedere comunicările secretarului general al Camerei Deputaților, respectiv ale secretarului general al Senatului, ca fiind entitățile cu competență legală de a gestiona evidențe privind membrii acestora, colectate de AEP și remise BEC prin adresa cu nr. x/05.09.2024, înregistrată la BEC sub nr. x/05.09.2024, în vederea satisfacerii pasului procedural obligatoriu prevăzut la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015. Astfel, prin adresa secretarului general al Camerei Deputaților nr. 2/7730/02.09.2024, transmisă de AEP prin adresa nr. x/05.09.2024, înregistrată la BEC sub nr. x/05.09.2024, au fost comunicate, în anexe, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au deputați ca membri, precum și numărul deputaților aferent fiecărei formațiuni politice, pe baza apartenenței politice a deputaților la data de 2 septembrie 2024, precum și lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au obținut reprezentare în Camera Deputaților la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020. De asemenea, în adresa mai sus menționată, secretarul general al Camerei Deputaților a menționat și faptul că la data de 2 septembrie 2024, 12 deputați au informat plenul Camerei Deputaților că sunt membri ai C., însă nu face nicio mențiune privitoare la A. și A.. În cazul contestatorului, menționează că, prin adresa înregistrată la BEC cu nr. x/04.09.2024, acesta a informat că la data declanșării Calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2024, respectiv data de 2 septembrie 2024, data intrării în vigoare a respectivei hotărâri a Guvernului, au ca membri 10 deputați. În considerarea faptului că, în speță, informațiile valide și care fac dovada existenței partidelor politice parlamentare care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar Ia data declanșării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 10 deputați, provin doar de la secretarului general al Camerei Deputaților, Biroul Electoral Central a constatat că "respectiva formațiune politică nu este înscrisă în adresa secretarului general al Camerei Deputaților nr. 2/7730/02.09.2024, transmisă de AEP prin adresa nr. x/05.09.2024, iar dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că stabilirea listei partidelor politice parlamentare și a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților se face pe baza comunicării AEP către președintele BEC", arătând că, "în deliberarea privind completarea BEC cu reprezentantul DREPT, se are în vedere că, sub aspectul probațiunii, este relevantă condiția mai sus amintită, și nu definiția furnizată la art. 118 1 din aceeași lege." Subliniază intimatul că Biroul Electoral Central nu s-a pronunțat asupra calității de partid politic parlamentar a contestatorului, invitația acestuia la ședința BEC din data de 05.09.2024 neimplicând o recunoaștere a acestei calități, ci o respectare a transparenței care caracterizează activitatea BEC. Totodată, o interpretare per a contrario a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, prin reducerea la absurd, ar conduce la situația în care orice formațiune politică care declară că este partid parlamentar în sensul art. 118 1 din aceeași lege, ar intra în componența Biroului Electoral Central, fără a exista o certificare din partea autorității competente a acestei condiții de accedere. Contrar susținerilor din cuprinsul contestației, intimatul BEC consideră că Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 îndeplinește cerințele motivării actelor administrative. Din examinarea conținutului procesului-verbal emis de Biroul Electoral Central rezulră că sunt arătate motivele de fapt și de drept ce justifică soluția dispusă, constând în analiza dispozițiilor art. 11 alin. (3) și ale art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, chiar și în contextul unei motivări succinte, este prezentat raționamentul emitentului care justifică soluția dispusă, astfel încât, orice persoană care examinează conținutul procesului-verbal, poate înțelege motivele de fapt și de drept avute în vedere. Motivarea succintă a procesului-verbal, care în esență se circumscrie ideii că dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 118 1 din Legea nr. 208/2015 trebuia făcută de către formațiunea politică petentă, căreia îi revenea sarcina probei, în condițiile art. 11 alin. (3) din aceeași lege, și care nu s-a materializat în ședința de constituire a BEC din 05.09.2024, nu echivalează eu nemotivarea procesului-verbal contestat. Esențial în cauză era dovada că A. și A. este un partid cu reprezentare în Parlament, care, la data de 2 septembrie 2024, are 7 senatori sau 10 deputați, făcută în condițiile art. 11 alin. (3), iar nu că în Parlament există 7 senatori sau 10 deputați. Prin urmare, concluzionează intimatul, reiese cu evidență din cuprinsul procesului-verbal că BEC se raportează la probele administrate, la criteriile impuse de art. 11 alin. (3) și ale art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, prezentând într-un mod adecvat unui act administrativ de acest tip, raționamentul pentru care a ajuns la concluzia privind necompletarea BEC cu reprezentantul partidul DREPT.

Alte aspecte procesuale Contestatorul A. și A. a depus înscrisuri în copie în susținerea cererii sale, respectiv: Procesul-Verbal al Biroului Electoral Central înregistrat sub nr. x/05.09.2024; Hotărârea Biroului National al A. din data de 01.09.2024; Extras E-mail - dovadă transmitere către Autoritatea Electorală Permanentă, prin e-mail, a Notificării nr. x/02.09.2024 privind informarea asupra listei cu cei 10 deputați, membri în A. și. răspunsul Autorității privind înregistrarea în evidențele proprii a Notificării transmise, sub nr. x/03.09.2024; Adresa înregistrată de către Secretariatul General al Camerei Deputaților sub nr. x/02.09.2024, conținând lista cu deputații semnatari care califică A. ca partid politic parlamentar și împreună cu declarația semnată a domnului deputat B.; Extras E-mail - dovadă transmitere către Camera Deputaților, prin e-mail, a Cererii nr. x/02.09.2024 privind solicitarea de înregistrare la Biroul Permanent al Camerei Deputaților a listei cu cei 10 deputați care califică A. ca partid politic parlamentar; Extras E-mail - dovadă transmitere către Autoritatea Electorală Permanentă a Cererii din data de 03.09.2024 de comunicare a informațiilor privind informarea Biroului Electoral Central cu privire la calitatea A. de partid politic parlamentar; Extras E-mail - Cerere din dala 05.09.2024, formulată de A., privind solicitarea de comunicare a Adresei transmise de AEP către BEC, referitoare la A.; Extras E-mail - Cerere din data 03.09.2024, adresată Camerei Deputaților, privind solicitarea de informare a AEP cu privire la lista cu cei 10 deputați, membri ai A.; Extras E-mail - Cerere din data 04.09.2024, adresată BEC de către A., privind numirea reprezentaților A. în BEC; Extras Registrul Partidelor Politice privind înregistrarea A. Intimatul Biroul Electoral Central a depus la dosar, în copie, procesul-verbal contestat și documentația care a stat la baza emiterii sale . Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând contestația formulată de A. și A., în raport cu motivele de fapt și de drept invocate și cu probele administrate în cauză, luând în considerare apărările intimatului Biroul Electoral Central (BEC) precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, Înalta Curte reține următoarele:

În fapt, contestatorul este un partid politic înregistrat în Registrul Partidelor Politice aflat la Tribunalul București în baza sentinței civile nr. 98/DEC/P pronunțată la data de 11.12.2023 de Tribunalul București, secția a IV/a civilă, definitivă (aspect necontestat și conform înregistrărilor din sistemul ECRIS). La data de 01.09.2024 Biroul Național al A. a aprobat înscrierea în partid a 10 membri (cf. Hotărârii de la dosar). Toți cei 10 membri sunt deputați în Parlamentul României (aspect necontestat și conform cu lista deputaților aflată pe site-ul Parlamentului României). La data de 02.09.2024 contestatorul a notificat prin intermediul poștei electronice Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 118 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, pentru ca AEP să rețină calitatea sa de partid politic parlamentar; în acest sens a fost atașată lista celor 10 membri și semnăturile acestora . Demersuri asemănătoare au fost făcute la aceeași dată și de cei 10 deputați care au depus o notificare înregistrată la Secretariatul general al Camerei Deputaților sub nr. x/02.09.2024 . De asemenea, printr-o adresă înregistrată la BEC sub nr. x/04.09.2024, contestatorul A. a înștiințat intimatul despre faptul că la data de 02.09.2024 era partid politic parlamentar în sensul art. 118 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015. Tot în data de 02.09.2024, Secretariatul general al Camerei Deputaților a comunicat adresa nr. x către AEP, în temeiul dispozițiilor art. 11 alin. (3) și art. 118 1 din Legea nr. 208/2015, lista partidelor politice parlamentare și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au deputați ca membri, precum și numărul deputaților aferent fiecărei formațiuni politice, pe baza apartenenței politice a deputaților la data de 2 septembrie 2024. Lista enumeră cinci partide și Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților; de asemenea, într-o notă de subsol se face referire că la data de 2 septembrie 2024, 12 deputați au informat că sunt membri unui partid politic, altul decât cele enumerate în listă . Contestatorul nu figurează nici în listă și nici în notă. O listă asemănătoare, dar care nu prezintă relevanță în litigiu, a fost emisă și de Secretariatul general al Senatului. Această listă a Secretariatul general al Camerei Deputaților a fost înaintată la data de 05.09.2024 de AEP către Biroul Electoral Central (BEC), intimat în prezenta cauză, prin adresa din 05.09.2024 . Prin Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 ce face obiectul judecății (numit în continuare Procesul-verbal), intimatul a completat BEC cu reprezentanții partidelor politice și cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților. Completarea a inclus reprezentanți ai celor 6 partide enumerate în lista mai sus amintită (inclusiv în nota la listă) și un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților. Completarea nu a inclus niciun reprezentant al contestatorului A. Din cuprinsul Procesului-verbal rezultă că pentru completarea BEC a fost avută în vedere adresa AEP amintită și, implicit, listele comunicate AEP de către Secretariatele generale ale Camerei Deputaților și Senatului. Drept urmare, BEC nu a fost completat și cu un reprezentant al contestatorului. Motivul determinant pentru care s-a respins cererea de includere în BEC a unui reprezentant al A. a fost acela că, sub aspect probator este relevantă comunicarea AEP făcută în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 și nu definiția dată "partidului politic parlamentar" de art. 118 1 alin. (1) din aceeași lege. Acest argument a fost reiterat și dezvoltat în întâmpinare.

În drept, dispozițiile legale relevante sunt date de art. 11 alin. (3) și art. 118 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015. Potrivit art. 11 alin. (3) din lege: În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia, comunicați în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților, în limita numărului maxim de 12 reprezentanți prevăzut la alin. (1). Stabilirea listei partidelor politice parlamentare și a numărului cumulat de mandate obținute la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților se face pe baza comunicării Autorității Electorale Permanente către președintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi. (sublinierea ÎCCJ; teza stă la baza motivului determinant pentru care BEC a refuzat completarea cu un reprezentant). Potrivit art. 118 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015: În sensul prezentei legi, prin partide politice parlamentare se înțelege partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care, la ultimele alegeri pentru Senat și Camera Deputaților, au întrunit, individual sau într-o alianță, pragul electoral și au obținut mandate de deputat sau de senator sau care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanșării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputați.

Rezultă din coroborarea dispozițiilor legale de mai sus că pentru completarea BEC cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, trebuie îndeplinite următoarele două condiții: reprezentantul să fie propus de un partid politic parlamentar și să fie respectată limita maximă de 12 reprezentanți. Verificarea primei condiții, singura în legătură cu prezentul litigiu, revine intimatului BEC și se realizează prin întocmirea unei liste pe baza comunicării Autorității Electorale Permanente. Această comunicare reprezintă mijloc de probă în cadrul unei proceduri administrative necontencioase destinate să conducă la formarea BEC. Pentru că Legea nr. 208/2015 nu reglementează regimul juridic al acestui mijloc de probă el va fi dat de dispozițiile generale stabilite de C. proc. civ.. Într-adevăr, potrivit art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., dispozițiile acestui cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare. Or, Legea nr. 208/2015 nu cuprinde dispoziții contrare. Potrivit art. 264 alin. (2) C. proc. civ., probele se apreciază în mod liber, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare. Deși textul se referă la aprecierea judecătorului într-o procedură contencioasă, mutatis mutandis el se aplică și unei proceduri administrative necontencioase urmate de autorități publice, așa cum este și intimatul BEC. Rațiunea acestei puteri de apreciere, făcută în limitele legii (adică atunci când legea nu stabilește ea puterea doveditoare a mijlocului de probă), este aceea de a sprijini aflarea adevărului, cerință de principiu aplicabilă oricărei proceduri, contencioase sau necontencioase, administrative sau judiciare. În acest context, se observă, pe de o parte, că intimatul BEC a absolutizat valoarea probatorie a comunicării AEP, chiar dacă din alte înscrisuri aflate la dosarul aferent Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 rezulta că A. îndeplinea condițiile legale pentru a avea un reprezentant în BEC. Procedând astfel, intimatul a adus atingere principiului aflării adevărului și nu a acordat nicio valență juridică îndeplinirii condiției de fond reglementate în art. art. 118 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, în numele unui formalism fără bază legală, deoarece Legea nr. 208/2015 nu stabilește puterea doveditoare a comunicării AEP și nu exclude posibilitatea coroborării ei cu alte probe. Pe de altă parte, Înalta Curte constată că în conținutul adresei nr. x/05.09.2024, înregistrată la BEC cu nr. x, Autoritatea Electorală Permanentă menționează, alături de adresele secretariatelor generale ale camerelor Parlamentului României, că transmite BEC "în forma primită via e-mail, informarea C., înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/02.09.2024 precum și informările A., înregistrate la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/03.09.2024 și nr. 26785/04.09.2024." Din documentația atașată adresei reiese că sub numărul x/03.09.2024 a fost înregistrată o comunicare transmisă prin e-mail la 2 septembrie 2024 (data declanșării calendarului electoral), prin care A. informa cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute în art. 118 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 Luând în considerare înscrisurile menționate la pct. 4 din prezenta hotărâre judecătorească, Înalta Curte reține ca fiind neîndoielnic că la data de 02.09.2024, când a intrat în vigoare Calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, contestatorul A. era partid politic parlamentar în sensul art. 118 1 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 și, drept urmare este îndreptățit să aibă un reprezentant în BEC, de vreme ce limita de 12 reprezentanți ai partidelor politice parlamentare este respectată.

Distinct de considerentele de mai sus, Înalta Curte observă, așa cum bine sesizează și contestatorul, că în cuprinsul listei înaintate de Secretariatul general al Camerei Deputaților către AEP (adresa nr. x aflată la dosar) sunt menționate un număr de cinci partide care la data de 2 septembrie îndeplineau condiția de partide politice parlamentare, un al șaselea partid fiind trecut într-o notă de subsol în baza faptului că un număr de 12 deputați au informat Camera Deputaților la data de 2 septembrie că sunt membrii partidului respectiv. Intimatul a acceptat completarea BEC cu un reprezentant al acestui partid deși el nu se găsea în lista propriu-zisă transmisă AEP, ci în notă, făcând o abatere de la propriul formalism. În acest context, completarea BEC cu un reprezentant al A. pune contestatorul în poziție de egalitate cu acel partid, în condițiile în care din probele administrate în cauză rezultă că situațiile celor două formațiuni politice sunt similare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 208/2025, Înalta Curte va admite contestația, va anula în parte Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024 în ceea ce privește respingerea propunerii de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul A. și va obliga intimatul să completeze componența Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de A. și A..