ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1578/2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, a fost respinsă propunerea formulată de formațiunea politică A. cu privire la completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul său.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și justiție la data de 17 martie 2024 sub nr. x/2024, în temeiul dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și art. 41 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, contestatorul A. a formulat contestație împotriva modului de formare si componenței Biroului Electoral Central, față de respingerea reprezentantului desemnat de A.

În contextul expunerii situației de fapt, contestatorul, invocând dispozițiile art. 32 din Legea nr. 33/2007 si art. 41 din Legea nr. 115/2015, a precizat că, în calitatea de partid politic a cărui cerere de desemnare a reprezentantului B.E.C. a fost respinsă, are un drept expres prevăzut de lege, precum și interesul de a formula contestație împotriva modului de formare și componenței B.E.C.

Totodată, s-a arătat că prezenta contestație a fost formulată în termenul de 48 de ore prevăzut de dispozițiile legale citate, Procesul-verbal nr. x, prin care a fost respins reprezentantul A., fiind afișat în data de 16.03.2024.

Raportat la dispozițiile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024, s-a arătat că în procedura de constituire a B.E.C. se desprind două etape, prima privind alegerea celor 7 judecători de la instanța supremă și stabilirea președintelui B.E.C., iar a doua, constând în completarea acestuia cu membrii de drept si cu reprezentanții partidelor politice. Rezultă astfel că asupra admiterii reprezentanților membrilor de partid se pot pronunța prin vot doar cei 7 judecători de la instanța supremă, însă din Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 nu rezultă care au fost membrii votanți ai B.E.C., respectiv componența B.E.C. în aceasta fază și nici majoritatea prin care a fost luată decizia, astfel că nu se poate cunoaște dacă la vot au participat și membrii de drept din cadrul B.E.C. S-a arătat, astfel, că votul cu privire la desemnarea reprezentantului A. în B.E.C. este nul, întrucât B.E.C. nu a respectat dispozițiile O.U.G. nr. 21/2024 privind constituirea acestuia.

Un alt motiv de nelegalitate invocat l-a constituit depășirea sferei de competență prevăzute de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 cu privire la aprecierile realizate asupra calității de președinte al A., precum și asupra atribuțiilor președintelui (respectiv că acesta ar desemna reprezentantul în birou).

S-a arătat că textul "se completează" arată caracterul imperativ al acestor dispoziții, care nu instituie o putere de apreciere în favoarea B.E.C. cu privire la ce organism din cadrul unui partid desemnează reprezentantul acestuia în cadrul biroului, B.E.C. putând verifica doar daca un partid are dreptul, potrivit legii, să își desemneze un reprezentant în cadrul acestui partid iar, în caz afirmativ (așa cum a constatat pentru A.) să verifice dacă acest partid și-a desemnat un reprezentant. Opțiunea A. cu privire la reprezentantul său în B.E.C. a fost clar si neechivoc exprimată, astfel încât biroul electoral ar fi trebuit doar să ia act de aceasta și să dispună completarea membrilor săi, la fel cum a făcut-o si în cazul celorlalte partide cu drept de reprezentare în B.E.C.

Prin refuzul B.E.C. de a valida reprezentantul A. se încalcă dreptul prevăzut în mod expres de lege de a avea un reprezentant în Biroul Electoral Central, realizându-se astfel și o vădită discriminare față de celelalte partide din România care au dreptul de a avea un reprezentant în B.E.C. și ale căror opțiuni au fost respectate, invocându-se în acest sens Decizia nr. 1263 din 08.03.2019 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, speță în care inițial a fost respins protocolul de alianță al B.. pentru un motiv similar, prin care instanța supremă a statuat ca B.E.C. poate analiza doar îndeplinirea condițiilor strict prevăzute de lege în ceea ce privește protocolul de alianța electorală și nu își poate extinde sfera acestei analize la alte condiții, din oficiu. Astfel, cât timp legea nu prevede obligația B.E.C. de a verifica cine este președintele unui partid sau cine ar avea competența să desemneze un reprezentant în birou, nu poate proceda la o astfel de analiză din oficiu, în condițiile în care reprezentantul în BEC, precum și persoanele împuternicite/mandatate să facă aceste comunicări au fost numite prin organul de conducere executiv al A. - Consiliul Executiv National.

Cu privire la aspectele de fond privind votul Biroului Electoral Central, s-a arătat că nu președintele A. decide desemnarea reprezentantului în B.E. C. civ. Consiliul Executiv National - organul executiv de conducere al partidului.

În mod eronat au concluzionat membrii B.E.C. faptul că, raportat la dispozițiile art. 144 lit. a) din Statutul A., președintele este cel care decide desemnarea reprezentantului în BEC, în condițiile în care, potrivit Statutului A. (Anexa nr. 5 art. 137, art. 141 lit. a) și b), Consiliul Executiv National este organul executiv de conducere al Partidului și este acela care are atribuțiile de conducere și de coordonare ale partidului. În baza acestei puteri de decizie, C.E.N. a decis desemnarea dnei C., în calitate de reprezentant în B.E.C. și a desemnat pe dl D. și pe dl. E. să ducă la îndeplinire deciziile acestui organ, prin mandatarea acestora să semneze si să depună orice documente către B.E.C.

În ceea ce privește legitimitatea hotărârilor adoptate de Consiliul Executiv Național, s-a arătat că acestea, inclusiv prin Hotărârea nr. 15 din data de 13.03.2024, a fost votată si semnată de către majoritatea membrilor ce apar menționați în Registrul Partidelor Politice ținut de Tribunalul București (Anexa nr. 6 - Semnatari hotărâre CEN si extras din Registrul Partidelor Politice). În plus, mandatarea d-lui D. si a d-lui E. a fost confirmată și de către Colegiul National al A., în conformitate cu prevederile art. 133 din Statut. Pentru aceste motive, în mod abuziv a decis B.E.C. faptul că desemnarea reprezentantului A. trebuia realizată de către președintele A. din Registrul Partidelor Politice.

Referitor la președintele A. s-a arătat că, deși în Registrul Partidelor Politice apare menționat domnul F. acestea a fost exclus din partid.

În data de 25.03.2023, a fost adoptata Hotărârea nr. 1 de către Congresul A., organul suprem deliberativ al partidului - echivalentul adunării generale din Legea nr. 14/2003, prin care a fost aleasă o nouă conducere a A. în frunte cu dl. D., astfel că A. și-a îndeplinit toate obligațiile legale prevăzute de Legea nr. 14/2003 privind înregistrarea Hotărârii nr. 1/25.03.2023 privind noua conducere a partidului. Congresul A. reprezintă Adunarea generală a membrilor partidului politic A., organul electiv suprem și este singurul organ care poate alege Președintele Partidului prin Hotărâre, conform dispozițiilor art. 13, 14 din Legea nr. 14/2003 și dispozițiilor art. 126, 127, 130 si 143 din Statut.

Nici Legea nr. 14/2003 si nici Statutul Partidului nu precizează momentul de la începe sa își producă efecte Hotărârea Congresului A., singura mențiune cuprinsă în art. 24 din lege fiind aceea privind obligația de a depune la Tribunalul București (care se ocupă de registrul partidelor politice - registrul legal de evidență a partidelor politice din România) actele ce atestă desfășurarea Adunării Generale, în termen de 30 de zile de la data acestora, obligație deja îndeplinită, făcând obiectul dosarului nr. x/2023 care în prezent are termen stabilit în fața Curții de Apel București la data de 03.04.2024. Întrucât legea nu cuprinde nicio referire cu privire la momentul în care aceste hotărâri își produc efectul sau momentul de la care devin opozabile față de alte persoane, hotărârile adunării generale ale unui partid - în cazul de față Hotărârile Congresului A. - fiind luate de către organul electiv suprem al partidului, exprimând voința democratica a partidului, intră în vigoare chiar de la momentul adoptării lor, excepția fiind doar pronunțarea unei hotărâri judecătorești de suspendare a efectelor acestor acte conform Legii nr. 554/2004. În caz contrar, s-ar nesocoti dispozițiilor legale privind aplicabilitatea actelor juridice administrative adoptate de o persoană juridică de drept public, iar pe de altă parte, ar duce la importante disfuncționalități în viața politică a partidului, căruia în mod practic, nu i s-ar mai permite sa funcționeze.

Biroul Electoral Central apreciază ca dl. D. nu poate reprezenta A. în acest demers pentru simplul fapt că nu apare încă menționat în Registrul Partidelor Politice, or aceasta reprezintă o situație față de care A. nu are nicio culpă. Hotărârea nr. 1 din data de 25.03.2023 a fost adusă la cunoștința Autorității Electorale Permanente, care a luat act de aceasta și a notat-o în Registrul Fiscal ținut de aceasta instituție. Singura mențiune cu privire la reprezentativitatea unui partid politic, în ceea ce privește Autoritatea Electorala Permanenta este cuprinsă în dispozițiile art. 60 din Legea nr. 334/2006 privind registrul fiscal.

Autoritatea Electorală Permanentă (implicit Biroul Electoral Central) nu are o posibilitate de apreciere cu privire la persoana responsabilă să reprezinte un partid, ci este doar obligată să facă mențiunile necesare în Registrul fiscal atunci când apar modificări, modificări pe care un partid are obligația sa le notifice în 45 de zile de la data producerii acestora. Or, A. a transmis către AEP, prin Adresa înregistrată cu nr. x/29.03.2023 faptul că a fost avut loc Congresul A. din data de 25.03.2023 prin care a fost aleasă noua conducere a A., fiind și eliberat un extras din registrul fiscal la data de 30.03.2023, prin care se certifică noua realitate juridică, respectiv că dl. D. este reprezentantul A., de la nivel național, în calitate de președinte. Astfel, conform propriilor registre ale Autorității Electorale Permanente, A. este reprezentat la nivel național de către președintele acesteia, dl D., iar data notarii acestei stări de fapt a fost realizată la data de 30.03.2023, spre deosebire de data notarii din Registrul Partidelor Politice, ce consemnează o situație de fapt de la nivelul anului 2021, când președinte A. era dl F..

Notarea noii conduceri în Registrul Partidelor Politice produce efect declarativ, iar nu constitutiv, în acest sens fiind invocate și dispozițiile art. 21 alin. (1) din C. civ., raportat la art. 328 din C. proc. civ., potrivit cărora "Prezumția legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel". Or, prezumția legala a faptului ca Dl F. este președinte al A., născută în baza înscrierii din Registrul Partidelor Politice, este răsturnată chiar de către Hotărârea nr. 1/25.03.2023 a Congresului A., prin care este aleasă noua conducere a A., în frunte cu dl Președinte D.. Raportat la dispozițiile art. 22 din C. civ., s-a arătat că dacă "formalitatea de publicitate nu a fost realizată, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicității sunt inopozabile terților, afară de cazul în care se dovedește că aceștia le-au cunoscut pe altă cale".

Cum Legea nr. 14/2003 nu prevede că notarea actelor prin care a fost aleasă noua conducere a unui partid politic în Registrul Partidelor Politice are efect constitutiv, actul prin care a fost aleasa noua conducere, atâta timp cat a fost comunicat unui terț, este opozabil față de acesta.

Cu privire la lipsa calității de membru de partid a d-lui F., s-a arătat că acesta a fost exclus din A., astfel încât nici nu ar fi fost în măsură să reprezinte Partidul în calitate de președinte(Hotărârea nr. 36 din 23.03.2022, de către Colegiul National al partidului comunicată acestuia la data de 30.03.2022). Dl. F. nu a contestat măsura excluderii în fata Comisiei Naționale de Arbitraj si Integritate astfel încât măsura excluderii a rămas definitivă. Mai mult decât atât, s-a arătat că dl. F. a făcut parte din Congresul G. din data de 6-7 martie 2024 în calitate de membru PNL, așa cum rezultă din registrul de intrare.

Față de toate argumentele prezentate, s-a solicitat admiterea contestației și constatarea nelegalității soluției de respingere a reprezentantului desemnat de A. în BEC si, pe cale de consecința, să se dispună completarea Biroului Electoral Central cu dna C..

În cauză nu a fost formulată întâmpinare, deși contestația a fost comunicată intimatului Biroul Electoral Central.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

II.1. Înalta Curte constată că motivul referitor la procedura privind votul Biroului Electoral Central este nefondat.

Contestatoarea a invocat încălcarea procedurii de vot, astfel cum este reglementată de prevederile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024, susținând că, în cea de-a doua fază, completarea membrilor cu reprezentanții partidelor se face concomitent cu completarea membrilor de drept, astfel că asupra admiterii reprezentanților membrilor de partid pot vota doar cei 7 judecători de la instanța suprema si nu membrii de drept, întrucât, la acest moment, aceștia nu fac încă parte din BEC. Or, invocă contestatoarea, din Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 nu rezultă in nicio măsura care au fost membrii votanți ai BEC, respectiv componenta BEC in aceasta faza, si nici majoritatea prin care a fost luata decizia, respectiv daca la vot au participat si membrii de drept din cadrul BEC; cu toate acestea, întrucât dna C. a fost prezenta la procedura de votare, cert este faptul ca si membrii de drept au participat in ceea ce privește votul acesteia, viciind astfel procedura de votare.

Ca o primă mențiune, Înalta Curte constată că, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal nr. x/PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 înaintat de intimat la dosar, decizia de respingere a completării BEC cu reprezentantul contestatorului a fost luată cu unanimitatea celor prezenți, respectiv 6 judecători și membrii de drept, cu mențiunea făcută în cuprinsul acestui proces-verbal că membrii BEC reprezentând formațiuni politice nu își puteau exprima votul asupra subiectelor înscrise pe ordinea de zi decât ulterior semnării procesului-verbal de completare a biroului.

Pe de altă parte, conform art. 24 alin. (4) și (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, ale căror dispoziții sunt reluate de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024:

"(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi."

Înalta Curte reține că, deși este a doua etapă de constituire a Biroului Electoral Central, completarea cu membrii de drept (președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente) se face prioritar completării cu reprezentanții partidelor politice sau ai organizaților cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European, nefiind necesară desemnarea ca atare a vreunei persoane, cât timp persoanele ce întrunesc aceste calități sunt cunoscute anterior declanșării procedurii electorale; ca urmare, aceștia pot fi recunoscuți ca membri de drept ai Biroului Electoral Central, chiar de la momentul primei ședințe desfășurate în cele 24 de ore de la alegerea președintelui BEC.

Ca urmare, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate a votului exercitat cu privire la respingerea desemnării reprezentantului A. in BEC.

II.2. Înalta Curte constată că nici motivul legat de faptul că BEC a depășit sfera atribuțiilor sale instituite prin art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 nu este fondat.

Contestatoarea susține că aceste dispoziții au caracter imperativ, neinstituind o putere de apreciere a BEC cu privire la ce organism din cadrul unui partid desemnează reprezentantul acestuia in cadrul biroului. Astfel, BEC poate verifica doar daca un partid are dreptul, potrivit legii, sa își desemneze un reprezentant in cadrul acestui partid, iar in caz afirmativ (asa cum a constatat pentru A.) sa verifice daca acest partid si-a desemnat un reprezentant. Or, in prezenta cauza, A., prin organul executiv de conducere - Consiliul Executiv National a desemnat pe dna C. in calitate de reprezentant in BEC si a împuternicit pe dl D. si E. sa comunice aceasta decizie către BEC.

Înalta Curte constată că aceste susțineri nu sunt fondate; aprecierea BEC cu privire la organismul care are atributul de a desemna reprezentantul in BEC din partea partidelor politice reprezintă esența atribuției BEC în această etapă a procedurii, pentru verificarea legalității mandatului de reprezentant acordat, pe lângă verificarea condiției de respectare a termenului de efectuare a propunerii și a celei prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 21/2024, în sensul dacă formațiunea politică a obținut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.

Dreptul formațiunii politice de a avea un reprezentant in Biroul Electoral Central trebuie exercitat în limitele prevăzute de lege, tocmai pentru a se asigura egalitatea în fața legii, fiecare dintre formațiunile politice care pot desemna reprezentant fiind supusă acelorași rigori referitoare la posibilitatea de indicare a reprezentantului lor.

În ceea ce privește indicarea Deciziei nr. 1263 din 08.03.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, secția de contencios administrativ si Fiscal, se constată că, pe de o parte, practica judiciară nu reprezintă izvor de drept și nu poate determina precedent judiciar; pe de altă parte, obiectul cererii din cauza amintită era diferit (respingere alianță electorală).

Ca urmare, nu se poate reține depășirea sferei atribuțiilor BEC prin emiterea deciziei contestate, deoarece tocmai verificarea legalității desemnării reprezentantului intră în sfera acestor atribuții reglementate de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 și art. 24 alin. (4) și (5) din Legea nr. 33/2007.

II.3. Cu toate acestea, procedând la verificarea legalității desemnării reprezentantului de către contestator, Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că intimatul a procedat în mod eronat la respingerea propunerii.

II.3.1. Chestiunile de fapt necontestate relevante în cauză

În motivarea deciziei de respingere (Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024), s-au reținut următoarele:

"Raportat la datele publice înscrise în Registrul partidelor politice la data prezentului, reiese că funcția de președinte al A. este deținută de domnul F..

În urma supunerii la vot, cererea de reprezentare a fost respinsă de membrii Birpoului Electoral Central în temeiul art. 144 lit. a) din Statutul A., conform căruia Președintele partidului conduce și coordonează activitatea organismelor naționale ale partidului și poate desemna reprezentant al partidului în Biroul Electoral Central, precum și a faptului că față de terți opozabilitatea președintelui A. este dată de cele înscrise în Registrul Partidelor".

În procesul-verbal detaliat cu modalitatea de votare (Procesul Verbal nr. x încheiat la data de 16.03.2024 cu ocazia ședinței Biroului Electoral Central), se arată că " ținând seama de prevederile art. 144 lit. a) din Statutul A., conform cărora președintele partidului este cel care are drept de reprezentare a acestuia, inclusiv de a propune reprezentantul formațiunii în BEC, precum și faptul că față de terți, inclusiv față de AEP și BEC, opozabilitatea persoanei președintelui decurge din informațiile înscrise în Registrul Partidelor Politice, se constată că adresa A. nr. x/15.03.2024 înregistrată la BEC cu nr. x/15.03.2024 este semnată de o persoană care nu are calitatea de a desemna reprezentantul formațiunii politice în BEC."

În fapt, contestatorul a înaintat către BEC o adresă semnată de dl D. și dl E. conținând propunerea de desemnare a persoanei fizice C. ca reprezentant al A. în BEC, adresă însoțită de Hotărârea Consiliului Executiv Național al partidului nr. 15/13.03.2024 .

Prin Hotărârea Consiliului Executiv Național al A. nr. 15/13.03.2024, s-a reținut că CEN, întrunit în ședință statutară conform art. 138 și art. 169 alin. (1) și (2) din Statutul A., a desemnat pe doamna C. în vederea reprezentării A. în BEC, hotărârea fiind semnată de dl E. în calitate de președinte de ședință și de dl H. în calitate de secretar de ședință.

De asemenea, prin Hotărârea Consiliului Executiv Național al A. nr. 13/13.03.2024, au fost mandatați domnii D. și E. în vederea semnării și depunerii de documente la BEC, desemnării reprezentantului în BEC, semnării și depunerii de contestații la BEC, ICCJ și la oricare instanțe cu competențe în soluționarea contestațiilor și a oricăror cereri în procesul electoral pentru alegerile din 9 iunie 2024.

De asemenea, este necontestată împrejurarea de fapt că în Registrul partidelor politice, președinte al formațiunii politice contestatoare figurează o altă persoană fizică decât cele două persoane fizice semnatare ale adresei de înaintare a propunerii referitoare la persoana reprezentantului în BEC.

Nu au fost contestate nici condițiile referitoare la respectarea termenului de formulare a propunerii de desemnare a reprezentantului în BEC și nici cea prevăzută de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 21/2024.

II.3.2. Ca o primă chestiune de drept de dezlegat, Înalta Curte constată că dezbaterea contradictorie din prezenta cauză privește aspectul dacă desemnarea reprezentantului formațiunii politice în BEC poate fi făcută în mod exclusiv de către președintele formațiunii politice în cauză sau, dimpotrivă, poate fi făcută de un organ cu puteri executive din structura de organizare și funcționare a partidului, răspunsul la această chestiune esențială pentru dezlegarea cauzei putând fi dat raportat la prevederile Statutului A. în coroborare cu prevederile legale incidente din Legea nr. 14/2003.

Prevederile statutare invocate de BEC, în susținerea opiniei în sensul că doar președintele partidului politic poate face o asemenea desemnare în mod legal, sunt cele ale art. 144 lit. a), conform cărora:

"Președintele partidului conduce și coordonează activitatea organismelor naționale ale partidului, având următoarele atribuții:

a)reprezintă Partidul în relațiile oficiale - semnând documente și orice acte care angajează partidul - și face declarații în numele partidului."

În consecință, se pune în discuție problema dacă desemnarea reprezentantului formațiunii politice în BEC reprezintă o chestiune o exercitare a dreptului de reprezentare a partidului în raporturile cu terții sau o chestiune de exercitare a dreptului de decizie; în opinia BEC, doar persoana care are calitatea de reprezentant de drept al partidului poate desemna un reprezentant; în opinia contestatorului, fiind o manifestare a dreptului de decizie, orice organ executiv cu drept de decizie potrivit statului poate desemna un reprezentant.

Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că desemnarea ca atare a unei persoane care să reprezinte partidul în BEC reprezintă o exercitare a dreptului de decizie, trebuind a se verifica dacă organul executiv care a făcut această desemnare avea puteri potrivit statutului sau potrivit legii în acest sens.

Astfel, contrar opiniei intimatului, verificarea făcută de BEC ar fi trebuit să privească existența dreptului de reprezentare în persoana președintelui partidului doar dacă președintele de partid ar fi solicitat participarea sa în calitate de reprezentant de drept în virtutea art. 144 lit. a) din Statut, fără a fi emis un alt act de împuternicire suplimentară din partea organelor executive ale partidului, situație care nu se regăsește în cauză. Ca atare, aspectele dezbătute referitoare la stadiul procesual al înregistrării în Registrul partidelor politice a modificărilor aduse calității de președinte al partidului nu prezintă relevanța dată prin considerentele deciziei BEC și, ca urmare, nu vor fi analizate suplimentar nici criticile corelative din contestație.

În consecință, față de situația dedusă judecății în prezenta cauză, Înalta Curte reține că esențială pentru aprecierea regularității propunerii de desemnare a reprezentantului formațiunii politice la BEC nu este calitatea semnatarului ce a înaintat adresa de propunere de a fi președinte înscris în Registrul partidelor politice, fiind necesar și deopotrivă suficient ca reprezentantul să fi fost împuternicit legal și statutar de partidul în discuție.

II.3.3. Sub acest aspect al regularității acestei împuterniciri, Înalta Curte găsește necesară trimiterea la prevederile Statutului A., respectiv la dispozițiile art. 125, art. 137 și art. 141.

Potrivit dispozițiilor art. 125 din Statut, organele de conducere ale A. la nivel național sunt: Congresul A. (care constituie Adunarea Generală a reprezentanților membrilor de partid); Colegiul Național și Consiliul Executiv Național.

Or, în cauza de față, reprezentantul a fost desemnat de Consiliul Executiv Național al contestatorului, care, potrivit art. 137, are următoarele atribuții:

"Consiliul Executiv Național este organul executiv de conducere a A.."

Pe de altă parte, conform art. 141:

"Consiliul Executiv Național are următoarele atribuții:

a)organizează, conduce și coordonează activitatea structurilor partidului;

b)organizează activitatea partidului la nivel central."

Rezultă astfel că, pe de o parte, acest organ de conducere a partidului are dreptul de a lua decizii cu privire activitatea partidului; pe de altă parte, nici la atribuțiile președintelui partidului, nici în alte prevederi din Statut nu există o normă specială cu privire la nominalizarea concretă a organului care are dreptul de a desemna reprezentantul formațiunii politice în BEC, însă un asemenea drept nu poate fi contestat ca atare formațiunii politice. Reținând ca premisă faptul că o asemenea desemnare reprezintă o exercitare a dreptului de decizie în numele formațiunii politice, nu se poate constata o exclusivitate a acestei atribuții în sarcina președintelui de partid.

De asemenea, față de considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarul adresei A. nr. x/15.03.2024 înregistrată la BEC cu nr. x/15.03.2024 este o persoană care nu are calitatea de a desemna reprezentantul formațiunii politice în BEC nefiind înscris în Registrul partidelor politice ca președinte al partidului, Înalta Curte arată că din cuprinsul Legii nr. 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiție.

Astfel cum atestă probatoriul cauzei, desemnarea reprezentantului a fost aprobată de Colegiul Executiv Național, structură de conducere ce a mandatat, prin Hotărârea nr. 13/13.03.2024, pe domnii D. și E. cu puteri depline în vederea semnării și depunerii de documente la BEC, desemnării reprezentantului în BEC, semnării și depunerii de contestații la BEC, ICCJ și la oricare instanțe cu competențe în soluționarea contestațiilor și a oricăror cereri în procesul electoral pentru alegerile din 9 iunie 2024, precizându-se, în cuprinsul hotărârii, calitatea împuterniciților de a angaja A. și faptul că semnătura acestora este pe deplin opozabilă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că abilitarea semnatarilor din partea A. de a depune adresa de desemnare a persoanei reprezentantului este una ce rezultă dintr-un act juridic a cărui valabilitate nu este contestată în cauză și care apare a fi emis în acord cu prevederile Statutului A..

Potrivit dispozițiilor art. 212 alin. (1) din C. civ., hotărârile și deciziile luate de organele de conducere și administrare în condițiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar și pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă. Aceste dispoziții vizează efectul hotărârii adoptate de Colegiul Executiv Național la nivelul partidului A., neexistând nicio contestație la acest nivel cu privire la dreptul de reprezentare acordat domnilor D. și E. pentru depunerea adresei menționate, conform Hotărârii Colegiului Executiv Național nr. 15/13.03.2023.

Or, în condițiile în care Biroului Electoral Central i-a fost adusă la cunoștință existența hotărârii menționate, devin incidente dispozițiile art. 212 alin. (2) teza finală din C. civ., astfel că dreptul de reprezentare dobândit de dona C. din partea A. și izvorul acestuia trebuiau examinate și din perspectiva prevederilor art. 137 din Statut și a Hotărârii Colegiului Executiv Național nr. 13/13.03.2023 și nu prin raportare exclusivă la prevederile art. 144 lit. a) din Statutul A., prevederi ce recunosc, într-adevăr, atribuția președintelui partidului de a reprezenta partidul în relațiile cu terții, fără a se putea concluziona că un atare drept exclude posibilitatea de împuternicire, dată de conducerea executivă, altor persoane din partid.

II.3.4. Dincolo de aceste considerente, suficiente în sine pentru admiterea contestației pe acest aspect, se constată că suplimentar, ca urmare a depunerii de înscrisuri noi în fața instanței, hotărârea Consiliului Executiv Național nr. 15/13.03.2024 a fost ratificată prin Hotărârea nr. 8 din 18.03.2024 a Congresului Extraordinar al A., congres întrunit conform prevederilor art. 127 alin. (2) și art. 169 alin. (1) și (2) din Statut.

Conform art. 126 din statut:

"Congresul A. este organul reprezentativ suprem de decizie al partidului."

Or, având în vedere confirmarea voinței formațiunii politice de desemnare a reprezentantului de către forul suprem executiv al acesteia, dubiul invocat cu privire la autenticitatea voinței politice a partidului politic nu se mai justifică; această confirmare reprezintă din punct de vedere juridic o ratificare a mandatului acordat, ce este opozabilă terților, inclusiv Biroului Electoral Central și instanței de judecată, indepednent de mențiunile referitoare la persoana președintelui din Registrul partidelor politice, nefiind în dezbatere chestiunea reprezentării de drept, ci a reprezentării potrivit mandatului explicit și legal acordat. De altfel, desemnarea reprezentantului reprezintă un act juridic civil, supus ratificării în condițiile art. 1311 și art. 1312 din C. civ., texte legale care nu prevăd vreun termen pentru aceasta.

În consecință, Înalta Curte apreciază contraargumentele la decizia BEC, prezentate în contestație, ca fiind dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, aparența dreptului de semnătură fiind în favoarea persoanelor care au înaintat adresa de desemnare a reprezentantului în BEC și a organului executiv care a numit ca atare acest reprezentant.

II.3.5. Raportat la considerentele Deciziei nr. x/19.03.2024 pronunțate de Înalta Curte în dosarul nr. x/2024 cu privire la care s-a invocat puterea de lucru judecat de către contestator, Înalta Curte reține că, față de obiectul diferit al celor două cauze, nu poate fi reținută puterea lucrului judecat, doar considerentele din finalul deciziei făcând referire dreptul de decizie al diferitelor organe de conducere ale partidului, considerente ce au fost avute în vedere în același sens și de prezenta decizie.

II.3.6. Ca urmare, constatând că intimatul BEC, în cadrul verificării legalității desemnării reprezentantului de către contestatorul A. a procedat în mod greșit la respingerea propunerii, Înalta Curte (în opinie majoritară), în temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, va admite contestația formulată de contestatorul A., va anula în parte Procesul-verbal nr. x PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 emis de intimatul Biroul Electoral Central, în ceea ce privește respingerea propunerii făcute de A. de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul său și va dispune completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de contestatorul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate:

Admite contestația formulată de contestatorul A..

Anulează în parte Procesul-verbal nr. x PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 emis de intimatul Biroul Electoral Central, în ceea ce privește respingerea propunerii făcute de A., de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul său.

Dispune completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de contestatorul A..

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 martie 2024.