ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3603/2024

Ședința publică din data de 25 iunie 2024

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1 Prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, s-a declarat ca fiind legal constituit Biroul Electoral Central, în formula completată cu președintele si vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu reprezentanții partidelor politice si ai organizaților cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituiri acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European, precum si cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

Prin acțiunea înregistrată la data de 9 aprilie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub numărul x/2024, A.. a formulat contestație împotriva procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central în ceea ce privește legalitatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale potrivit adresei nr. 3b/19/31/11.03.2024 a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale.

Prin Decizia nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de repunere în termen invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca nefondată, a fost respinsă cererea de repunere în termen formulată de contestator, ca nefondată, a fost admisă excepția tardivității invocată din oficiu și respinsă contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Procesului-verbal nr. x/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, ca tardiv formulată.

Împotriva Deciziei nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, la data de 07 iunie 2024, A. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ.

5.1 Cu privire la incidența dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte va stabili dacă dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. sunt incidente în cauză în condițiile în care părțile, deși legal citate, nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nici nu a solicitat judecata în lipsă. Într-adevăr, soluționarea excepțiilor invocate în cauză (excepția tardivității și excepția inadmisibilității contestației în anulare) se va face doar dacă nu este caz de suspendare a judecății.

Potrivit dispozițiilor amintite:

Judecătorul va suspenda judecata:

(...)

Norma de drept cuprinsă în aceste dispoziții este una generală, Înalta Curte urmând să stabilească dacă ea se aplică și în cazul procedurilor judiciare electorale în legătură cu Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (în continuare, Legea nr. 115/2015) și cu Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (în continuare, Legea nr. 33/2007).

Înalta Curte pornește de la observația că ambele legi instituie proceduri urgente, făcând trimitere la regulile stabilite pentru ordonanța președințială (cf. art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 și art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007).

De asemenea, ambele legi prevăd că împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit acestor legi, nu există cale de atac (cf. art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și art. 69 alin. (2) din Legea nr. 33/2007).

În sfârșit, ambele legi prevăd că Biroul Electoral Central, intimat în prezenta cauză, își încetează activitatea după finalizarea alegerilor (cf. art. 40 din Legea nr. 115/2015 și art. 25 alin. (4) din Legea nr. 33/2007).

Așa fiind, aplicarea regulii generale privind suspendarea judecății în condițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. ar face ca litigiu să poată fi prelungit și după finalizarea alegerilor (printr-o cauză de repunere pe rol formulată în cadrul termenului de perimare). Această situație nu numai că ar aduce atingere dispozițiilor legale care reglementează urgența procedurilor jurisdicționale, dispoziții deosebit de energice în materie electorală după cum se poate cu ușurință observa, dar, mai mult decât atât, va prelungi de principiu procedura după moment în care intimatul BEC își încetează activitatea.

Așa fiind, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, judecata urmând să continue în baza actelor și lucrărilor dosarului chiar dacă niciuna din părți nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nici nu a solicitat judecata în lipsă.

5.2 Cu privire la ordinea de soluționare a excepțiilor tardivității și inadmisibilității contestației în anulare

Reprezentantul Ministerului Public a invocat în cauză atât excepția tardivității contestației în anulare datorită depășirii termenului de 15 zile prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ., cât și excepția inadmisibilității acesteia în raport cu prevederile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și art. 69 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 potrivit cărora împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești potrivit acestor legi, nu există cale de atac.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Înalta Curte va soluționa cu prioritate prima din aceste excepții.

5.3 Cu privire la excepția tardivității contestației în anulare

Potrivit dispozițiilor art. 506 alin. (1) din C. proc. civ. contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.

Înalta Curte reține că termenul de 15 zile, respectiv termenul de un an, prevăzute de textul de lege anterior citat, deși curg de la momente diferite, nu se aplică alternativ, la alegerea părții care formulează contestația în anulare.

Termenul de 15 zile, calculat de la data comunicării hotărârii care se atacă, reprezintă termenul general, înăuntrul căruia trebuie introdusă contestația în anulare.

În cauză, Înalta Curte constată că Decizia nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024, a fost comunicată contestatoarei A.., prin e-mail, la data de 11 aprilie 2024, precum și prin poștă, la data de 16 aprilie 2024, conform dovezilor aflate în dosarul Înaltei Curți nr. x/2024 . Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 506 din C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a contestației în anulare, începea să curgă de la acest moment și se împlinea la data de 29 aprilie 2024, respectiv 02 mai 2024, potrivit dispozițiilor art. 181, raportat la art. 184 din C. proc. civ.

Contestația în anulare a fost transmisă, inițial, prin e-mail, la data de 07 iunie 2024, și, ulterior, înregistrată direct la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 iunie 2024.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

De asemenea, potrivit art. 506 alin. (2) C. proc. civ., contestația se motivează în termenul de 15 zile sub sancțiunea nulității acesteia.

Pentru considerentele expuse, văzând că termenul de 15 zile a fost depășit, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 506 coroborat cu art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția tardivității și va anula contestația în anulare formulată de contestatoarea A.. împotriva Deciziei nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca tardiv formulată.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității.

Anulează contestația în anulare formulată de contestatoarea A.. împotriva Deciziei nr. 2032 din 10 aprilie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 iunie 2024.