ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2032/2024

Ședința publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1 Prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, s-a declarat ca fiind legal constituit Biroul Electoral Central, în formula completată cu președintele si vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu reprezentanții partidelor politice si ai organizaților cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituiri acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European, precum si cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

I.1.2. Prin Hotărârea nr. 3H/20.03.2024 privind datele la care se consideră împlinite termenele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România ai Parlamentului European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, de Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare și de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile din data de 9 iunie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, s-a hotărât că "La alegerile din data de 9 iunie 2024, termenele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea si desfășurarea alegerilor pentru membrii din România ai Parlamentului European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, respectiv termenele prevăzute de Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare și de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările si completările ulterioare, altele decât cele stabilite de Ordonanța de urgență Guvernului nr. 21/2024, se consideră împlinite la ora 23:59 în datele prevăzute în Calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România ai Parlamentului European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 199/2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 203 din 11 martie 2024".

2.1. Prin acțiunea înregistrată la data de 9 aprilie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub numărul x/2024, contestatoarea A.. a formulat contestație împotriva procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central în ceea ce privește legalitatea desemnării reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale potrivit adresei nr. 3b/19/31/11.03.2024 a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale.

În susținerea contestației contestatoarea a arătat că prin comunicarea înregistrată cu Nr. 3b-19/85/10.06.2022 din partea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale și înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaților în data de 14.06.2022 și ulterior la Biroul Permanent al Camerei Deputaților cu Nr. 2/5258/14.06.2022, liderul Grupului Parlamentar, cu încălcarea atribuțiilor prevăzute la Art. 15 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților dar și a Art. 11, Art. 14 și Art. 34 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaților și Senatorilor, i-a adus la cunoștință că în cadrul unei ședințe de Grup i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale.

A invocat contestatoarea împrejurarea că o calitate câștigată în urma sufragiului universal, nu poate fi retrasă prin acordul de voință a unui deputat sau unui număr mai mare de deputați pentru că, ci doar printr-o procedură electivă, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 64 alin. (3) din Constituția României dar și drepturile câștigate de către B..

Împotriva hotărârii Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, a fost înaintată, potrivit prevederilor art. 32 din Regulamentul Camerei Deputaților o contestație împotriva măsurii de excludere din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, precum și rezolvarea unor alte aspecte ce țin de funcționarea Camerei Deputaților în urma acțiunilor unui grup de deputați, Biroul Permanent luând act de acestea în cadrul Ședinței din data de 15.06.2022.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 01.02.2024, liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, cu încălcarea art. 15 alin. (3) lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților, a anunțat că s-a menținut denumirea și componența numerică a acestuia.

A arătat contestatoarea că a fost exclus din cadrul acestui Grup în mod nelegal și nejustificat, astfel fiindu-i încălcate timp de mai bine de 2 ani și 6 luni, nu numai drepturile prevăzute la art. 31, art. 32 și art. 33 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaților și Senatorilor și art. 4 alin. (2) și art. 6 alin. (2) din Convența cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, dar și principiile statuate prin art. 10 și art. 11 din Legea 96/2006 privind Statutul Deputaților și Senatorilor coroborate cu art. 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, din aceste situații rezultând în mod clar că din punct de vedere juridic, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale așa cum a rezultat în urma ultimului scrutin electoral, a fost desființat.

S-a arătat că două organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, în speță, Uniunea Bulgară din Banat - România și Uniunea Democrată Tătarilor Turco-Musulmani din România, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a înscrie candidați atât la alegerile locale cât și la alegerile parlamentare, întrucât, în ceea ce o privește pe Uniunea Bulgarilor din Banat - România, acesta a încălcat cu vinovăție prevederile art. 80 alin. (1) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal coroborat cu art. 61 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, datorită unei fraude la bugetul de stat în sumă de 3.865.383 le, iar Uniunea Democrată a Tătarilor Turco - Mulsulmani a pierdut calitatea de exercițiu ca urmare a pronunțării deciziei nr. 983/08.06.2022 a Tribunalului Constanța.

Or, prin introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale care nu este competitor electoral și care nu are personalitate juridică distinctă deci nu poate sta în judecată, se încalcă în primul principiul democrației reprezentative si al egalității în drepturi, prin implicarea funcțională a Camerei Deputaților și angajaților acesteia în aceste procese electorale destinate exclusiv competitorilor electorali și reprezintă un proces electoral nedemocratic.

Cu privire la calitățile stabilite prin Legea nr. 115/2015 în favoarea liderului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, s-a arătat că însumarea lor reprezintă încălcări ale legislației privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice și care intră sub incidența conflictului de interese și a incompatibilității și sunt aplicabile prevederile Art. 291 sau Art. 300 și 301 C. pen.,

De asemenea, aparatul de lucru al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în calitate de angajați ai Camerei Deputaților ce sunt implicați în procesul electoral, se află de asemenea în stare de conflict de interese în condițiile încălcării prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea contestației formulate împotriva Procesului Verbal al Constituirii Biroului Electoral Central, constatarea nulității adresei de numire nr. 3b-19/31/11.03.2024 și excluderea din acest organism atât a Domnului C. cât și respingerea oricărui document provenit de la instituția publică a Camerei Deputaților prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale și sesizarea Parchetului General în ceea ce privește săvârșirea atât de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Domnul Deputat D. a infracțiunilor de abuz în serviciu, înșelăciune și uzurpare a funcției.

2.2. Cererea de repunere în termenul de exercitare a contestației.

Contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, având în vedere că la data constituirii Biroului Electoral Central, s-a aflat în circumscripția electorală în interes de serviciu, vizită programată cu mult timp înainte, fiind în imposibilitate fizică de a efectua demersuri în ceea ce privește componența Biroului Electoral Central.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea cererii de repunere în termenul prevăzut de 41 alin. (1) din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Totodată, contestatoarea a invocat excepția prematurității demersului de desemnare a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale potrivit adresei GpMN Nr. 3b-19/31/11.03.2024 înainte de pronunțarea unei hotărâri în dosarul nr. x/2024 în contradictoriu cu Camera Deputaților, având ca obiect anulare act administrativ de excludere din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale și a actelor subsecvente constând în raportul Comisiei de Disciplină si Imunități a Camerei Deputaților prin care se resping contestațiile împotriva măsurii luate de Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, aflat pe rolul Curții de Apel București, cu termen la data de 22.05.2024.

2.3. Prin cererea precizatoare depusă la data de 10 aprilie 2024 contestatoarea a arătat că pe lângă contestația formulată împotriva procesului-verbal de constituire a Biroului Electoral Central nr. 1 PVC/BEC/2024 din data de 16.03.2024, atacă și Hotărârea nr. 3H/20.03.2024 privind datele la care se consideră împlinite termenele prevăzute de O.U.G. nr. 21/2024.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

În raport de cererea introductivă de instanță, cererea precizatoare precum și precizările contestatoarei formulate în ședință publică, Înalta Curte reține că a fost învestită cu o contestație formulată de persoana juridică A.. asupra componenței Biroului Electoral Central, respectiv a modului de completare a acestuia cu reprezentantul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale.

Biroul Electoral Central, în formula completată cu președintele si vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu reprezentanții partidelor politice și ai organizaților cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European, precum si cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, a fost declarat ca legal constituit prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024.

Reține Înalta Curte că, potrivit dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., instanța se pronunță cu prioritate asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Din interpretarea dispozițiilor alin. (2) ale aceluiași articol, rezultă că în situația invocării simultane a mai multor excepții, se impune ca instanța să le analizeze în raport de efectele pe care soluționarea acestora le-ar avea asupra soluționării cauzei, impunându-se în mod natural ca în rezolvarea excepțiilor astfel invocate, să fie examinate, mai întâi, cele legate de învestirea instanței și doar după aceea, celelalte excepții procesuale, cum sunt cele care privesc fondul raportului juridic dedus judecății.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că verificarea condițiilor de sesizare a instanței, din perspectiva termenului de formulare a contestației, ca excepții de procedură, primează față de excepții de fond privind calitatea, respectiv interesul persoanei care exercită calea de atac a contestației, precum și față de excepțiile vizând calitatea procesuală/capacitatea de folosință și a interesului în ceea ce privește Grupul Parlamentul al Minorităților Naționale, sau față de excepția prematurității numirii reprezentantului acestui Grup în cadrul Biroului Electoral Central, în raport de existența pe rolul instanțelor a dosarului nr. x/2024, invocate în ședita publică.

În materia contenciosului administrativ, condițiile generale de exercitare a acțiunii, capacitatea și calitatea procesuală, afirmarea unui drept subiectiv și justificarea unui interes trebuie analizate în funcție de trăsăturile specifice ale raportului de drept public dedus judecății. Elementul central al regimului juridic al actului administrativ îl reprezintă legalitatea, înțeleasă ca fiind conformarea acestuia cu legile și actele administrativ cu forță juridică superioară. Din punct de vedere al interesului, în privința actului administrativ, trebuie făcută distincție între noțiunea de interes procesual, definită de C. proc. civ., în sensul de condiție de exercitare a dreptului la acțiune și noțiunea de interes legitim, care privește vătămarea suferită prin actul pretins nelegal, excepțiile astfel invocate vizând fondul raportului de drept administrativ.

Legat astfel de condițiile de sesizare a instanței de contencios administrativ, condiții ce urmează a fi analizate cu precădere, se reține că s-a formulat în cauză de către contestator o cerere de repunere în termenul prevăzut de art. 41 din Legea nr. 115/2015, iar în legătură cu aceasta, de către reprezentantul Ministerului Public o excepție a inadmisibilității cererii de repunere în termen.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acesteia.

Inadmisibilitatea ca și sancțiune vizează exercitarea unei acțiuni civile/cereri prohibite, în mod expres sau implicit, de o normă legală imperativă ori care presupune nerespectarea unei condiții de validitate a căii procedurale alese de parte.

Contrar susținerilor reprezentantului Ministerului Public, potrivit cărora, în materie electorală nu pot fi aplicate dispozițiile C. proc. civ., Înalta Curte reține că dispozițiile art. 2 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că dispozițiile codului constituie procedura de drept comun în materie civilă, iar aceste dispoziții se aplică și alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Or, o astfel de dispoziție contrară nu a fost identificată, dispozițiile Legii nr. 115/2015 făcând referire exclusiv la termenul de formulare a contestației și la competența de soluționare în favoarea instanțelor judecătorești, astfel că necesitatea respectării celerității și a principiului stabilității raporturilor juridice în materie electorală nu poate acționa ca o "fine de neprimire" asupra cererii contestatoarei, pretențiile deduse judecății și modalitatea în care acesta s-a conformat condițiilor impuse de lege rămânând a fi analizate în concret de instanța de judecată în cadrul excepției tardivității invocate din oficiu.

Are în vedere astfel Înalta Curte, că potrivit dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali:

"(1)Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri."

Prin Procesul Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, s-a declarat ca fiind legal constituit Biroul Electoral Central, acesta fiind fost adoptat și publicat pe site-ul instituției la data de 16.03.2024, astfel cum rezultă chiar din denumirea sa, dată în raport de care termenul de 48 de ore a fost cu mult depășit, în condițiile în care contestația a fost depusă prin poștă electronică la 9 aprilie 2024.

Totodată, legea prevede în raport de caracterul urgent al procedurii și un termen pentru instanța de judecată de 2 zile de soluționare a contestației, în considerarea urgenței și a celerității impuse de procesul electoral.

Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a contestației prevăzut de art. 41 din Legea nr. 115/2015, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, fiind un termen imperativ și absolut.

În speță, contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, susținând faptul că la data constituirii Biroului Electoral Central s-a aflat în circumscripția electorală în interes de serviciu, vizită programată cu mult timp înainte, fiind astfel în imposibilitate fizică de a efectua demersuri în ceea ce privește componența Biroului Electoral Central.

În acest sens, contestatoarea a depus un bilet de avion pe ruta Iași - București, pe numele domnului E., din cadrul A., din data de 16 martie 2024, data constituirii Biroului Electoral Central.

Făcând aplicarea dispozițiilor art. 2 din C. proc. civ., mai sus indicate, Înalta Curte apreciază că sancțiunea decăderii putea fi evitată în condițiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedește că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal și că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 din C. proc. civ.

Potrivit art. 186 alin. (1) din C. proc. civ. "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate".

În literatura de specialitate, s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înțeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute.

Înalta Curte reține că, faptul că împrejurarea că în data de 16 martie 2024, reprezentantul contestatoarei s-a deplasat cu avionul pe ruta Iași - București, unde se află sediul acesteia, nu constituie un motiv temeinic justificat care să determine repunerea în termenul de declarare a contestației, în sensul dispozițiilor legale sus amintite.

Termenele pentru exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității procesuale a părților prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor.

Or, contestatoarea nu prezintă și nu dovedește instanței care au fost motivele întemeiate, în sensul legii, ce au impiedicat-o să declare calea de atac în termen, dovada prezentată neacoperind întregul termen de 48 de ore prevăzut de lege.

Înalta Curte reține că lipsa de diligență a contestatoarei nu poate fi asimilată unei împrejurări mai presus de voința părții, în sensul textului de lege citat anterior, care să o fi împiedicat pe aceasta să exercite calea de atac înăuntrul termenului definit de lege, partea având la dispoziție multiple mijloace de a înregistra, pe rolul instanței, contestația, reținând și faptul că aceasta a fost totuși formulată prin poștă electronică, la aproape o lună de la momentul publicării hotărârii de constituire a Biroului Electoral Central.

Față de aceste considerente, Înalta Curte reține că aspectele invocate nu pot fi apreciate ca motive temeinice, de natură să îl fi împiedicat pe contestator să exercite recurs în termenul prevăzut de lege, sens în care se va respinge cererea de repunere în termenul de formulare a contestației.

Având în vedere că termenul pentru exercitarea contestației are un caracter imperativ și este sancționat cu decăderea și cum contestatoarea a sesizat instanța după împlinirea acestuia, sancțiunea decăderii nu poate fi evitată, astfel încât Înalta Curte va face aplicarea prevederilor exprese ale art. 185 alin. (1) teza finală din C. proc. civ.

Așa fiind, ca urmare a respingerii cererii de repunere în termen, Înalta Curte va respinge contestația ca tardiv formulată.

În ceea ce privește Hotărârea nr. 3H/20.03.2024 a Biroului Electoral Central, luând act de precizarea părții că acesta nu reprezintă un capăt de acțiune, nelegalitatea acesteia fiind invocată doar în susținerea cererii de repunere în termenul de formulare a contestației, Înalta Curte reține că prin aceasta s-a stabilit că termenele prevăzute, de actele normative incidente în procesul electoral, printre care și de Legea nr. 115/2015, se consideră împlinite la ora 23:59 în datele din calendarul acțiunilor.

Având în vedere în cauză nu se pune în discuție depășirea termenului de soluționare a contestației cu câteva ore, ci s-a reținut depășirea acestuia o perioadă lungă de timp, se constată că o astfel de solicitare nu poate avea decât un caracter subsidiar analizării excepției tardivității, fiind, de asemenea, incidente dispozițiile art. 248 din C. proc. civ., referitoare la ordinea de soluționare a excepțiilor.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge excepția inadmisibilității cererii de repunere în termen, va respinge cererea de repunere în termen și în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge contestația, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității cererii de repunere în termen invocată de reprezentantul Ministerului Public, ca nefondată.

Respinge cererea de repunere în termen formulată de contestator, ca nefondată.

Admite excepția tardivității invocată din oficiu.

Respinge contestația formulată de contestatoarea A.. împotriva Procesului Verbal nr. 1/BEC 2024/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 aprilie 2024.