ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6075/2024

Ședința publică din data de 13 decembrie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., candidat al B. în cadrul alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, a solicitat anularea parțială a Procesului-verbal nr. x/06.12.2024 privind repartizarea la nivel național a mandatelor de senator și de deputat, emis de către Biroul Electoral Central și anularea parțială a Procesului-verbal de repartizare a mandatelor de deputat și senator în circumscripția Timiș, emis de Biroul Electoral Județean Timiș.

A criticat contestatorul rezultatul procesului de redistribuire a mandatelor pentru Camera Deputaților, având în vedere alocarea unor mandate în mod disproporționat în favoarea C..

A considerat că, în urma aplicării algoritmului de redistribuire a mandatelor, au fost încălcate principiile fundamentale ale sistemului electoral, respectiv, transparența și echitatea in aplicarea procedurii.

A precizat contestatorul că in data de 7 decembrie 2024, ora 17:41 a depus contestație către Biroul Electoral Central cu privire la modul de repartizare a mandatelor din circumscripția electorală Timiș, apreciind că mandatul nr. x de deputat trebuia să îi revină, contestație care nu a fost soluționată.

Pentru aceste motive, solicită instanței de judecată și ia in considerare recalcularea mandatelor într-un mod care să reflecte dorința alegătorilor exprimată prin vot, revizuirea procesului de redistribuire pentru a asigura transparența și aplicarea corectă a principiilor stabilite prin legea electorală precum și corectarea rezultatului redistribuirii, în sensul acordării celui de al X lea mandata de deputat în circumscripția Timiș către contestator, locul 2 pe lista de deputați a B..

A invocat încălcarea dispozițiilor art. 94 și 95 din Legea nr. 208/2015.

Atașat cererii de judecată s-a depus sesizarea adresată Autorității Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Anexa 18 la procesul-verbal contestat, reprezentând centralizarea voturilor în Circumscripția Electorală nr. 37, și corespondență electronică cu Biroul Electoral Central.

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Contestatorul A., in calitate de participant la procesul electoral privind alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea parțială a Procesului-verbal nr. x/06.12.2024 privind repartizarea la nivel național a mandatelor de senator și de deputat, emis de către Biroul Electoral Central și anularea parțială a Procesului-verbal de repartizare a mandatelor de deputat și senator în circumscripția Timiș, emis de Biroul Electoral Județean Timiș.

Conform art. 126 alin. (1) din Constituție, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar potrivit alin. (2), competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție este reglementată prin dispozițiile art. 97 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

3.cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;

Potrivit acestor dispoziții, instanța supremă nu poate fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată decât în cazurile prevăzute expres prin lege în competența sa, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ.

Acest text nu este, însă, incident în cauză, având în vedere că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, aceasta nu se circumscrie categoriei de litigii care sunt date în competența de primă și ultimă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit normelor speciale din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, prezenta cauză nu se circumscrie categoriei de contestații privind anularea alegerilor pentru fraudă electorală, prevăzute de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor."

De asemenea, nu se circumscrie categoriei de contestații privind modul de formare și componența birourilor electorale, prevăzute de art. 19 din Legea nr. 208/2015 și nici a contestațiilor formulate împotriva alianțelor electorale, procedură reglementată de art. 57 din Lege.

În ceea ce privește dispozițiile art. 94 și 95 din Legea nr. 208/2015, invocate de contestator, acestea se referă la procedura de încheiere a proceselor – verbale privind rezultatul votului în birourile electorale de circumscripție, centralizate la nivelul Biroului Electoral Central, instanța observând că acestea nu cuprind norme speciale privind posibilitatea contestării acestora în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Având în vedere cele reținute, în lipsa unor dispoziții care să prevadă competența de soluționare în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea formulată în prezenta cauză este supusă, în ceea ce privește competența materială de soluționare, prevederilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din lege, privind stabilirea competenței instanței de fond potrivit criteriului rangului autorității emitente a actului contestat.

Actul contestat este emis de o autoritate publică centrală, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, constituit la data de 05.09.2024, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce a avut loc la data de 1 decembrie 2024.

Pentru aceste motive, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, competența de soluționare a cauzei aparține curții de apel.

Din punct de vedere teritorial, văzând dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (orașul Gataia, județ Timiș), Înalta Curte Constată că este competentă teritorial secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara.

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secția de contencios administrativ și fiscal va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența materială de soluționare a contestației favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența materială de soluționare a cererii formulate de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal nr. x/06.12.2024 privind repartizarea la nivel național a mandatelor de senator și de deputat, emis de către Biroul Electoral Central și împotriva Procesului-verbal de repartizare a mandatelor de deputat și senator în circumscripția Timiș, emis de Biroul Electoral Județean Timiș, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.