ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3857/2024

Ședința publică din data de 16 septembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, contestatorul A. a formulat contestație împotriva procesului-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024.

În motivarea contestației s-a arătat că potrivit Constituției României art. 1 alin. (5) "În România, respectarea Constituției a supremației sale și a legilor este obligatorie." La art. 16 din Constituție, aliniatul 1 se precizează următoarele:

"Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări." Tot în Constituție, la art. 40 alin. (2) se prevede:

"Partidele sau organizațiile care prin scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale."

Aceste prevederi ale Constituției României nu au fost respectate de către Biroului Electoral Central cu ocazia constituirii sale în ziua de 13 septembrie 2024.

Biroul Electoral Central a încălcat prevederile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

"Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice."

La constituirea Biroului Electoral Central nu au fost respectate aceste prevederi legale, deoarece a fost acceptată ilegal reprezentarea fundației B. în Biroul Electoral Central, în condițiile în care aceasta nu este formațiune politică și nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul București. Fundația B. este un ONG înregistrată în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

S-a arătat că principalul obiectiv declarat și susținut de liderii B. este reprezenmtat de dezmembrarea teritorială a României, obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a Ardealului și anexarea acestei multimilenare provincii a Geției Edenice (adevărata Țară Sfântă), cu continuatorea ei sub denumirea falsificată de România (care înseamnă țara iobagilor), începând cu data de 24 ianuarie 1862. De la apariția B. și până în prezent, această organizație antiromânească nu a recunoscut Constituția României, nici Limba Română, nici Imnul Național și nici Ziua Națională a României 1 decembrie.

Contestatorul a menționat că B. este o organizație antiromânească, șovină și extremistă ce acționează sistematic, împreună cu Ungaria, împotriva Statului Național Unitar Român, pentru dezmembrarea teritorială a României și anexarea Ardealului la Ungaria, nu recunoaște Marea Unire și care nu a semnat Declarația de la Alba Iulia adoptată cu ocazia Marii Uniri.

Niciodată B. nu a depus la Tribunalul București dosarul pentru înregistrarea ca partid politic, nici când legea prevedea cel puțin 25000 de susținători și nici în prezent când sunt suficiente doar trei persoane pentru a înființa un partid politic. B. cu sprijinul Ungariei, a acționat diabolic pentru epurarea pe criterii etnice și alungarea românilor din numeroase localități, mai ales din județele Covasna, Harghita și Mureș.

S-a invocat și faptul că B. susținută de către partidele politice care s-au aflat la guvernarea României nu a respectat și nu respectă principiile democrației. În Parlamentul României, senatorii și deputații B. au depus foarte multe propuneri legislative prin care se solicită autonomia teritorială și culturală a așa-zisului Ținut Secuiesc, care cuprinde județele Covasna, Harghita și Mureș. B. împreună cu Ungaria au coordonat numeroasele acțiuni vizând retrocedarea ilegală a numeroase clădiri, terenuri agricole și uriașe suprafețe de păduri din România. Astfel s-a ajuns la împroprietărirea urmașilor foștilor proprietari din "Procesul Optanților", la împroprietărirea "Statusului Romano-Catorlic" și a "Ordinelor catolice maghiare" care niciodată nu au avut în Ardeal imobile în proprietate, ci numai în administrare. Ungaria împreună cu B. și cu complicitatea guvernelor de la București organizează în fiecare an cursurile Universității de vară de la Tușnad la care au participat Președinți și Premieri ai Ungariei, mulți miniștrii și lideri ai partidelor politice din Ungaria care au prezentat acțiunile întreprinse de guvernul de la Budapesta pentru anexarea Ardealului la Ungaria. Începând cu anul 2024, cursurile Universității de vară de la Tușnad sunt finanțate și din bugetul statului român.

În opinia contestatorului, Autoritatea Electorală Permanentă a propus ilegal și cu complicitatea reprezentanților partidelor politice parlamentare, ca din Biroul Electoral Central să facă parte reprezentantul fundației antiromânești, extremiste și șovine cu numele de B.. S-a ajuns la această complicitate cu scopul de a acționa împreună pentru fraudarea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul acestui an.

În BEC a fost acceptat ilegal un reprezentant al fundației B. care nu este formațiune politică și nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul București, dat fiind că minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice. Etnicii maghiari din România s-au înscris și activează în numeroase fundații, asociații și ligi constituite pe criterii etnice, iar minoritatea maghiară din România a refuzat să facă parte, prin fundația B., din Grupul Parlamentar al minorităților etnice din Camera Deputațior. Astfel, sunt sfidate prevederile Constituției României, art. 16 alin. (1), respectiv cetățenii români de etnie maghiară care au cu toții dublă cetățenie, adică și a Ungariei, nu sunt "egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fară discriminări."

Având în vedere argumentele prezentate, contestatorul a solicitat: - anularea Hotărârii ilegale nr. 1/13 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central; - să se dispună ca Biroul Electoral Central să intre în legalitate prin respectarea Constituției României și a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. - sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea B.."

La data de 15 septembrie 2024, contestatorul a depus memoriu de completare a motivării contestației formulate, în cuprinsul căreia s-a arătat că se "contestă legalitatea și justețea prezenței în BEC inclusiv a C., D., E. și a fundației antiromânești B."

În motivare, s-a arătat că C., D., B. au ajuns la conducerea țării în urma Loviturii de stat străine, evreiești, în 1989, executată de trupele Moscovei, ale Tratatului de la Varșovia, împreună cu cele ale SUA/NATO ș.a., având misiunea să distrugă România și să creeze un stat Israel pe teritoriul României.

S-a arătat că cele trei partide s-au constituit într-o grupare infracțională străină care a înlăturat românii de la conducerea țării, organizând de 35 de ani un simulacru electoral pe care-l numesc alegeri, împiedicându-i pe români să-și aleagă conducători din neamul lor, întotdeauna în fruntea țării fiind impuși, "din întâmplare", doar alogeni, respectiv străini colonizați pe pământul românesc de imperiile hrăpărețe și ucigașe, coloniști care sunt în misiune și care au fost îndoctrinați, acționează împotriva românilor/valahilor/geților băștinași, coloniști care să-i urască, înrobească, batjocorească, jefuiască, deznaționalizeze, desproprietărească, dezrădăcineze, deporteze, folosească pentru plăcerile, interesele și nevoile lor, într-un cuvânt să-i distrugă pe români așa cum au făcut în America, Australia, Africa, Europa, Asia.

Această grupare infracțională împiedică de 35 de ani reîntregirea țării cu Republica Moldova, menținând artificial două state românești cu consecințe catastrofale pentru români, adoptând și perpetuând politica nazisto-bolșevică evreiasccă a Pactului Hitler-Stalin încheiat la 23 august 1939. Partidele menționate s-au aliat cu fundația antiromânească B. care acționează continuu pentru dezmembrarea României și care a votat împotriva Constituției României pe care nu a respectat-o și nu o respectă, beneficiind de finanțări uriașe de la bugetul public, de la UE și din alte surse, de personal angajat plătit din banii publici, având acces nelimitat la media pe banii românilor față de alți candidați.

În continuare, contestatorul aduce diverse critici în legătură cu cele trei partide, afirmând că ele nu dețin calitatea de competitorii electorali egali cu ceilalți, nu concurează de pe poziții egale, ci sunt privilegiați, beneficiind de condiții infinit mai avantajoase față de ceilalți prin fără/de/legi impuse țării.

Având în vedere că cele trei partide urăsc românii atât de mult încât doresc să desființeze poporul roman și să distrugă România, au impus un monopol mediatic în scopul manipulării poporului, nu se poate discuta despre derularea unor alegeri libere.

Prezența pe scena politică a fundației etnice antiromânești B. contravine prevederilor art. 1-5 ș.a. din Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003, Legea partidelor politice, fiind totodată neconstituțională deoarece contravine art. 1-8, 62 (2) din Constituția României, art. 56 (1) lit. a), b), c) din O.G. nr. 26/2000.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, respectiv documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, depusă de către intimatul Biroul Electoral Central.

La termenul de judecată fixat, reprezentantul Ministerul Public, dar și instanța, din oficiu, au invocat excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Așa fiind, Înalta Curte urmează a analiza mai întâi excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului din perspectiva condițiilor generale de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (1)

1

din Legea nr. 554/2004.

Calitatea procesuală este o chestiune de legitimare care se impune printre condițiile cerute persoanei, pentru a fi parte litigantă ori parte în proces, în orice tip de litigiu dedus instanțelor de judecată. Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății.

Distinct de condițiile exercitării acțiunii civile, legea contenciosului administrativ instituie, în justificarea calității procesuale, cerința afirmării unui drept subiectiv și justificarea unui interes al părții de a acțiuna, împrejurări care trebuie analizate în funcție de trăsăturile specifice raportului de drept dedus judecății, caracterizat de preeminența interesului public.

Înalta Curte reține că, în cauză, se contestă Procesul-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 370/2004.

Potrivit cu art. 16 alin. (4) din Lege, la data de 13 septembrie 2024 s-a constituit Biroul Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. În acest sens a fost încheiat Procesul-verbal nr. x/PVC/13.09.2024, atacat de către contestator.

Or, legiuitorul a instituit prin dispozițiile art. 25 din Legea nr. 370/2004 procedura de contestare a constituirii Biroului Electoral Central, respectiv:

"(1) Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.".

Textul de lege citat stabilește așadar reguli clare atât cu privire la obiectul contestației, termenul de exercitare, instanța competentă, cât mai ales cu privire la persoana/entitatea care poate formula contestație, desprinzându-se intenția legiuitorului de a limita sfera persoanelor/entităților care pot ataca în justiție constituirea Biroului Electoral Central, având în vedere natura raportului juridic și celeritatea specifică procesului electoral.

Observă Înalta Curte că, în susținerea dreptului de a formula contestație, contestatorul invocă deținerea calității de candidat independent, care l-ar include în enumerarea limitativă din textul de lege, fără însă a proba această împrejurare, referitoare la deținerea uneia dintre calitățile reclamate de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 370/2004.

Mai apoi, chiar în împrejurarea în care deținerea calității de candidat independent ar fi probată, se constată că astfel de dovezi nu sunt apte să justifice, singure, deținerea calității procesuale active în formularea acțiunii în contencios administrativ, având ca obiect anularea Procesul-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central, fiind necesară îndeplinirea unor condiții suplimentare, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 1 alin. (1) și (2), respectiv art. 8 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit Legii contenciosului administrativ, art. 1 alin. (1) și (2):

"(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.(...)"

Totodată, potrivit art. 8 alin. (1) și alin. (1)

1

din același act normativ:

"1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.(...).

(1

1

) Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. (...)"

Aceste dispoziții pun în aplicare norma constituțională cuprinsă la art. 52 din Constituția României potrivit căreia condițiile și limitele dreptului de a obține recunoașterea vătămării unui "interes legitim" se stabilesc prin lege organică.

Având în vedere aceste prevederi, se desprinde concluzia că, potrivit Legii contenciosului administrativ, calitatea procesuală în raportul de drept administrativ se apreciază prin raportare la noțiunea de interes legitim privat, deoarece conform art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin interes legitim privat se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

În mod excepțional, legea lasă persoanelor vătămate posibilitatea formulării unor acțiuni care au drept temei încălcarea unui interes legitim public, cu condiția ca afirmarea încălcării acestuia să aibă un caracter subsidiar față de invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, în condițiile art. 8 alin. (1)

1

și alin. (1)

2

din Legea nr. 554/2004.

Interesul legitim public reprezintă conform art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004, interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice.

Verificând din această perspectivă cererea de chemare în judecată, Înalta Curte constată că reclamantul A. nu justifică încălcarea unui interes legitim privat, având în vedere că demersul său procesual vizează exclusiv apărarea unui interes public, astfel cum rezultă din criticile formulate, respectiv apărarea unor interese naționale în fața unor influențe străine exercitate prin intermediul partidelor politice care, potrivit art. 16 din Legea nr. 370/2004, desemnează reprezentanți în cadrul Biroului Electoral Central.

În consecință, pentru motivele arătate, în absența invocării unui astfel de drept sau interes încălcat prin procesul-verbal atacat, excepția lipsei calității procesuale active invocată de reprezentantul Ministerului Public, dar și din oficiu de instanță, este întemeiată, urmând a fi admisă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) și (1)

1

din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului, invocată de reprezentantul Ministerului Public și din oficiu de instanță și va respinge contestația ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului, invocată de reprezentantul Ministerului Public și din oficiu de instanță.

Respinge contestația formulată și completată de contestatorul A. împotriva procesului-verbal nr. x/PVC/13.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 16 septembrie 2024.