ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3699/2024

Ședința publică din data de 10 septembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 9 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central (în continuare BEC), a formulat contestație împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, solicitând determinarea Biroului Electoral Central să intre în legalitate prin respectarea Legii nr. 208/2015 și a Legii nr. 370/2004, anularea procesului-verbal cu adoptarea unui nou proces-verbal privind constituirea BEC pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, prin includerea numai a reprezentanților formațiunilor politice din România.

În motivarea contestației, a învederat că nu au fost respectate prevederile legale ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 98 din 25 iulie 2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, respectiv:"La alegerile pentru Președintele României din anul 2024 președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și locțiitorii acestora, desemnați în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, îndeplinesc calitatea de președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora și la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024."

Totodată, arată că în BEC au fost acceptați în mod ilegal un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, care nu este formațiune politică, iar deputații din acest Grup parlamentar nu au participat la alegeri; un reprezentant al fundației ilegale B., care nu este formațiune politică și nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul București; un reprezentant al formațiunii politice C., care nu a participat la alegerile parlamentare din anul 2020.

De asemenea, susține în continuare că BEC nu a acceptat un reprezentant al D. care a înștiințat Secretarul General al Camerei Deputaților că are un grup parlamentar format din 10 deputați. Menționează că această înștiințare a fost înregistrată la Camera Deputaților înaintea C., iar Autoritatea Electorală Permanentă (în continuare AEP) a omis să înștiințeze BEC cu privire la constituirea Grupului Parlamentar al D..

Arată că Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat celor 5 judecători în mod fals faptul că fundația ilegală B. este partid politic, la fel ca și Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, care nu este formațiune politică, amândouă ocupând câte un loc al unui partid politic al românilor excluși din parlament și de la conducerea țării.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare față de contestația formulată de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Așa fiind, Înalta Curte urmează a analiza mai întâi excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului, cu privire la care reține următoarele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., una dintre condițiile de exercitare a oricărei acțiuni civile este ca autorul acesteia să aibă calitate procesuală.

Calitatea procesuală este definită de articolul 36 din același act normativ ca rezultând din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

În cazul particular al unei contestații în materie electorală, calitatea procesuală rezultă din prevederile specifice ale actului normativ incident.

Înalta Curte reține că în prezenta cauză se contestă Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

În conformitate cu art. 11 din lege, la data de 05 septembrie 2024 s-a constituit Biroul Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

În acest sens a fost încheiat Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024, contestat în cauză.

Înalta Curte reține și că modul de formare și componența Biroului electoral Central pot fi contestate în condițiile art. 19 din Legea nr. 208/2015, potrivit căruia:

"(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă".

Textul de lege citat instituie, așadar, reguli clare atât cu privire la obiectul contestației, termenul de exercitare, instanța competentă, cât și cu privire la persoana/entitatea care poate formula contestație.

Sub acest ultim aspect, se observă că legea conferă legitimare procesuală activă doar partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidaților independenți.

Totodată, Înalta Curte mai reține că prin contestația formulată nu au fost prezentate argumente din care să rezulte vătămarea contestatorului în urma pretinselor încălcări ale legii cauzată de emiterea Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024.

Contestatorul, formulând acțiunea în contencios administrativ, trebuie să invoce și să dovedească o vătămare, fiind un contencios subiectiv, conform art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, contenciosul subiectiv este contenciosul administrativ declanșat la sesizarea persoanei vătămate, în cadrul căruia judecătorul este învestit și competent să constate existența și întinderea unor drepturi subiective al căror titular este reclamantul, vătămate de către administrație prin emiterea actului administrativ nelegal sau refuzul de a emite actul administrativ pretins.

În acest caz, judecătorul va trebui să constate în favoarea reclamantului, pe de o parte, existența unui drept legal sau a unui interes legitim și, pe de altă parte, că dreptul sau interesul legitim respectiv a fost vătămat de administrație prin actul administrativ nelegal atacat.

Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente.

Contenciosul obiectiv este contenciosul administrativ în cadrul căruia judecătorul este învestit și competent să cerceteze conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea, fără să fie preocupat dacă reclamantul a suferit sau nu o vătămare a drepturilor sale subiective.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3)-(8) din Legea nr. 554/2004, contenciosul obiectiv există în cazul acțiunilor care pot fi exercitate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau orice subiect de drept public, când nu se cere ca un drept subiectiv sau interes legitim să fi fost vătămat prin actul administrativ socotit nelegal.

Înalta Curte reține că, în speță, este vorba de un contencios subiectiv, judecătorul fiind dator să cerceteze dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv prevăzut de lege sau al unui interes legitim care să-i fi fost vătămat prin actul administrativ vizat de acțiunea prin care a învestit instanța de contencios administrativ.

Înalta Curte constată că nu este suficientă semnalarea neconformității actului infralegislativ cu normele legale pe care acesta le pune în executare, partea care formulează contestație în justiție având obligația să argumenteze vătămarea sa directă, nemijlocită.

Aceeași exigență legală trebuie satisfăcută și în privința persoanelor fizice care au calitatea de candidat în alegeri, cum este cazul reclamantului din prezenta cauză, care trebuie să argumenteze că prin actul administrativ atacat a fost lezat în mod direct, calitatea procesuală activă fiind justificată doar în această ipoteză.

În consecință, având în vedere că reclamantul A. nu a indicat în cuprinsul cererii de chemare în judecată în ce constă vătămarea sa prin actul infralegislativ contestat, excepția lipsei calității procesuale active invocate din oficiu este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecința respingerii contestației ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei calității procesuale active.

Respinge contestația formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.