ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3696/2024

Ședința publică din data de 7 septembrie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A. SPRL, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, solicitând desființarea acestui act și sesizarea Parchetului General.

În motivarea contestației, a învederat că, în urma alegerilor parlamentare din anul 2020, a fost format Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, în compunerea căruia au intrat un număr de 18 deputați reprezentând 18 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, printre care și reprezentantul B., potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 7614 din 03.08.2023, art. 56 alin. (2) coroborat cu art. 56 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, precum și art. 62 alin. (2) din Constituția României.

Arată contestatoarea că în cadrul unei ședințe de Grup din data de 09.06.2022, a fost retrasă nelegal calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale a reprezentantului minorității naționale italiene, respectiv excluderea din cadrul Grupului Parlamentar.

Învederează contestatoarea că împotriva hotărârii Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale a fost înaintată, potrivit prevederilor art. 32 din Regulamentul Camerei Deputaților, o contestație împotriva măsurii de excludere din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, precum și pentru rezolvarea unor alte aspecte ce țin de funcționarea Camerei Deputaților în urma acțiunilor unui grup de deputați.

Biroul Permanent doar a luat act de aceste solicitări în cadrul ședinței din data de 15.06.2022.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 01.02.2024, liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, cu încălcarea art. 15 alin. (3) lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților, anunță din nou Plenului Camerei Deputaților că atât denumirea, cât și componența numerică a acestuia nu s-au modificat, în condițiile în care, prin comunicarea efectuată potrivit adresei cu nr. x/10.06.2022 a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentantul minorității italiene a fost exclus din cadrul acestui Grup în mod nelegal și nejustificat.

Consideră contestatoarea că, odată cu introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, care nu este competitor electoral și care nu are personalitate juridică distinctă, se încalcă în primul rând principiul democrației reprezentative si al egalității în drepturi, prin implicarea funcțională a Camerei Deputaților și angajaților acesteia în aceste procese electorale destinate exclusiv competitorilor electorali și reprezintă un proces electoral nedemocratic.

De asemenea, susține contestatoarea, cadrul normativ reprezentat de Legea nr. 208/2015 creează unei singure persoane precum liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale mai multe calități precum: calitatea de participant la procesul electoral pentru alegerea autorităților administrației publice locale, fără a fi el însuși un competitor electoral distinct; calitatea de semnatar al actului de desemnare a reprezentantului în Biroul Electoral Central din partea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale la alegerile privind autoritățile administrației publice locale; calitatea de semnatar al mandatului pentru reprezentanții în organismele electorale la alegerile locale din partea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale; calități multiple în procesul electoral, în deplina cunoaștere a neregulilor intervenite în activitatea unor competitori electorali precum fraudarea bugetului statului și lipsa capacității de exercițiu a unora dintre aceștia; calitatea de semnatar al adresei din partea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale prin care este exclus reprezentantul minorității naționale italiene din partea organizației cetățenilor aparținând minorității naționale italiene ca și competitor electoral; calitatea de reprezentant al Camerei Deputaților respectiv demnitar ales și lider de Grup parlamentar.

Contestatoarea apreciază și argumentează că și la alegerile locale și europarlamentare din anul 2024, Biroul Electoral Central a fost în mod nelegal constituit și a funcționat de asemenea în mod nelegal.

Precizează contestatoarea că prin cererea adresată Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024, a solicitat anularea actului administrativ emis de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, prin care s-a dispus retragerea calității de membru al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale reprezentantului comunității naționale italiene, cererea fiind respinsă prin decizia nr. 962/05.06.2024, aflată în recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Consideră contestatoarea că aspectele ce atrag nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central pentru alegerile privind Senatul și Camera Deputaților din anul 2024 se fundamentează în primul rând prin faptul că, așa cum prevede Legea nr. 208/2015, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, cu excepția C., li se suspendă de fapt drepturile de a se organiza independent, aceste drepturi care ar fi trebuit să fie egale cu cele ale celorlalți competitori fiind suprimate prin acțiunile liderului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale.

În ceea ce privește posibilitatea de formulare a contestațiilor împotriva modului de completare a Biroului Electoral Central cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și candidații independenți, după cum este menționat în Hotărârea Guvernului nr. 1034/2024 respectiv calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, contestatoarea solicită a se avea în vedere că se încalcă dreptul la apărare, potrivit art. 13 din C. proc. civ. coroborat cu art. 24 din Constituția României. Potrivit Art. 21 din Constituția României orice persoana se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților si a intereselor sale legitime, iar potrivit art. 11 din C. proc. civ., sprijinirea înfăptuirii justiției este o obligație legală.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației împotriva Procesului Verbal nr. x/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, constatarea nulității adresei de numire nr. 3b-19/82/08.07.2024 și excluderea din acest organism a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, precum și respingerea oricărui document provenit de la instituția publică a Camerei Deputaților prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale și sesizarea Parchetului General în ceea ce privește săvârșirea atât de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale a infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 297 C. pen., înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 244 C. pen. și uzurpare a funcției prevăzută și pedepsită de art. 300 C. pen., dar și cele de împiedicare a exercitării drepturilor electorale prevăzută și pedepsită de art. 385 din C. pen. și, pe cale de consecință, desființarea Procesului-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile privind Senatul și Camera Deputaților din anul 2024.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare față de contestația formulată de contestatoarea A. SPRL împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024.

Contestatoarea A. SPRL a depus înscrisuri în susținerea cererii sale, iar intimatul Biroul Electoral Central a depus documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat în cauză .

La termenul de judecată fixat, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei, conform mențiunilor din practicaua prezentei decizii și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Așa fiind, Înalta Curte urmează a analiza mai întâi excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei, cu privire la care reține următoarele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., una dintre condițiile de exercitare a oricărei acțiuni civile este ca autorul acesteia să aibă calitate procesuală.

Calitatea procesuală este definită de articolul 36 din același act normativ ca rezultând din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

În cazul particular al unei contestații în materie electorale, calitatea procesuală rezultă din prevederile specifice ale actului normativ incident.

În prezenta cauză se contestă Procesul-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 208/2015.

În conformitate cu art. 11 din lege, la data de 05 septembrie 2024 s-a constituit Biroul Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

În acest sens a fost încheiat Procesul-verbal nr. x/PVC/05.09.2024, contestat în cauză.

Modul de formare și componența Biroului electoral Central pot fi contestate în condițiile art. 19 din Legea nr. 208/2015, potrivit căruia:

"(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă".

Textul de lege citat instituie așadar reguli clare atât cu privire la obiectul contestației, termenul de exercitare, instanța competentă, cât mai ales cu privire la persoana/entitatea care poate formula contestație.

Sub acest ultim aspect, se observă că legea conferă legitimare procesuală activă doar partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidaților independenți.

În cauză, însă, contestația nu este formulată de vreuna dintre entitățile prevăzute de lege, ci este formulată de o societate de avocatură, în nume propriu, aceasta neavând calitate procesuală activă în cauză.

În consecință, excepția lipsei calității procesuale active invocată din oficiu este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecința respingerii contestației ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei calității procesuale active.

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. SPRL, împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.