ÎCCJ, Decizia nr. 225/2024

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2024

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A. și Asociații SPRL, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestație împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, solicitând desființarea acestui act și sesizarea Parchetului General.

Prin decizia civilă nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și s-a respins contestația formulată de contestatoarea A. și Asociații SPRL împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05 septembrie 2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

În motivare s-a reținut că, în cauză, contestația nu a fost formulată de vreuna dintre entitățile cărora legea le conferă legitimare procesuală activă și anume partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând B. care participă la alegeri conform legii, precum și candidați independenți, ci a fost formulată de o societate de avocatură, în nume propriu, aceasta neavând calitate procesuală activă.

Împotriva deciziei mai sus menționate, contestatoarea A.. a formulat recurs, înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2024.

Prin recurs, se solicită casarea hotărârii atacate și pentru o bună administrare a justiției, trimiterea cauzei spre rejudecare către oricare instanță de același grad.

Recurentul susține că a primit citația pentru termenul de judecată acordat în cauză după soluționarea dosarului. Mai mult, la termenul astfel stabilit a formulat cerere de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare însă, în mod nejustificat, instanța a procedat la soluționarea cauzei, fiind pronunțată astfel o decizie definitivă.

Or, în opinia recurentei, o decizie definitivă pronunțată de instanța de fond poate fi atacată, în virtutea principiului fundamental de a avea acces la justiție.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, învederează faptul că acest aspect reprezintă o chestiune de fond, potrivit art. 36 teza a 2-a din C. proc. civ., sens în care apreciază că se impune respingerea acestei excepții.

Susține, de asemenea, că, în cauză, cadrul procesual nu a fost stabilit conform exigențelor procedurale și procesuale, fiind necesară introducerea în speță a B.. Prin urmare, invocă următoarele excepții: 1. lipsa de interes a Camerei Deputaților în procesul electoral, 2. nulitatea actelor emise de către B., 3. nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central.

Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 și 8 din C. proc. civ. și ale art. 497 teza a doua din C. proc. civ.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul declarat de recurenta A.. în raport cu excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, ce se impune a fi analizată cu prioritate în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., Completul de 5 judecători apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Calea de atac declarată în cauză are ca obiect decizia civilă nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024, prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale active și s-a respins contestația formulată de contestatoarea A. și Asociații SPRL împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05 septembrie 2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Hotărârea atacată a fost pronunțată în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Astfel, potrivit art. 19 din actul normativ anterior menționat: "1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând B. care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă".

Rezultă că, potrivit dispozițiilor mai sus citate, în cazul analizat, hotărârea pronunțată este definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. conform căruia sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului.

Or, în raport cu dispozițiile art. 129 din Constituție și ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. și Asociații S.P.R.L. împotriva deciziei nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. și Asociații S.P.R.L. împotriva deciziei nr. 3696 din 7 septembrie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.