Decizia nr. 3121/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs în interesul legii

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererile înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, contestatorii A. și B. au formulat în temeiul art. 12 alin. (1) lit. c), alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015, raportat la Decizia nr. 16/18.09.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, contestație împotriva Deciziei nr. 347D/7.12.2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, prin care s-au respins ca inadmisibile cererile înregistrate la Biroul Electoral Central (BEC) sub nr. x/7.12.2024 și nr. y/7.12.2024, solicitând admiterea contestațiilor, desființarea deciziei și admiterea cererilor de verificare a procedurii de atribuire a mandatelor de senator și deputat pentru C. România.

Prin Decizia nr. 5828/8.12.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis excepția necompetenței materiale a ÎCCJ, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 347D/7.12.2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal. Totodată, a fost disjunsă contestația formulată de contestatoarea B. împotriva aceleiași decizii și s-a dispus formarea unui dosar separat.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 08.12.2024, sub nr. x/2024, contestatorul A. a chemat în judecată pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 4 Bacău, solicitând admiterea contestației, desființarea Deciziei nr. 347D/07.12.2024 a Biroului Electoral Central, obligarea intimatului Biroul Electoral Central la o corectă redistribuire a voturilor neutilizate și, implicit, a mandatelor disponibile, cu consecința atribuirii unui mandat de senator la Circumscripția nr. 4 Bacău, pentru competitorul electoral C. Bacău.

Prin sentința civilă nr. 114 pronunțată în data de 12.12.2024 de Curtea de Apel București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral de Circumscripție nr. 4 Bacău și Biroul Electoral Central pentru Alegerea Senatului și Camerei Deputaților, în favoarea Curții de Apel Pitești - secția de contencios administrativ și fiscal. În ședința publică din 15 ianuarie 2025, având în vedere dispozițiile art. 139 alin. (1), (2) și (3) din C. proc. civ., constatând că sunt îndeplinite condițiile în vederea conexării celor două cauze, întrucât au același obiect, respectiv se contestă aceeași decizie a Biroului Electoral Central, fiind diferiți doar pârâții, Curtea de Apel Pitești a dispus conexarea dosarului nr. x/2024 la dosarul nr. x/2024.

Prin încheierea de ședință din data de 16.01.2025, Curtea de Apel Pitești a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților Biroul Electoral de Circumscripție nr. 4 Bacău și Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și, față de solicitarea reclamantului, a dispus introducerea în cauză a Autorității Electorale Permanente. La data de 27.01.2025, Autoritatea Electorală Permanentă a depus întâmpinare solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității Electorale Permanente, iar pe fond respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 18/F-CONT din 30 ianuarie 2025, Curtea de Apel Pitești - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă.

A respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă. A respins contestația formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 4 Bacău și Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință. 3. Calea de atac exercitată 1.1 Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul A., pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ. Subsumat primului motiv de casare invocat, recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 237 alin. (1) și (2) din C. proc.

civ., prin lipsa manifestării rolului activ, dedusă din împrejurarea că nu și-a îndeplinit obligația de cercetare a procesului, critică regăsită ca ipoteză normativă în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din același cod (încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității). Recurentul a arătat că prima instanță nu a respectat cadrul procesual, deoarece a admis în mod abuziv și nelegal excepția lipsei capacității procesuale de folosință a BEC. Cadrul procesual în cauză a fost stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 5858 din 08 decembrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024, în sensul că pârât în cauză, în calitate de intimat, este Biroul Electoral Central.

A învederat că instanța supremă, doar cu procedura legal îndeplinită cu părțile, avea posibilitatea legală să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești. A susținut că Biroul Electoral Central este o entitate înființată prin lege, în scopul organizării și desfășurării alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, iar în condițiile în care există contestații pe rolul instanțelor de judecată cu privire la abuzurile comise în procesul electoral, practic acest birou este în ființă, fiind contestate actele de autoritate emise. A apreciat că, în materia contenciosului administrativ, în aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întotdeauna se citează emitentul actului (BEC), în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Legea nr. 554/2004.

A precizat că la data promovării contestației, ca și în prezent, nu există un act administrativ de autoritate cu privire la desființarea sau dizolvarea BEC, acest organism electoral având doar restrânsă activitatea. Recurentul-reclamant a considerat că soluția de admitere a excepției lipsei capacității de folosință a Biroului Electoral Central, ar încălca dreptul de acces la justiție reglementat de art. 21 din Constituția României și dreptul la un proces echitabil, reiterând faptul că deciziile BEC cu privire la activitatea biroului electoral asupra modului de atribuire a mandatelor de senator se contestă la instanța de judecată, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 16 din 18.09.2017 pronunțată de ICCJ-Completul RIL.

A subliniat că, deși prezenta cauză se soluționează după regulile ordonanței președințiale, în regim de urgență și chiar prin citare electronică, prezenta acțiune a fost promovată în cel mai scurt termen după verificarea de către BEC a modului de redistribuire a mandatelor de senator, astfel încât nu i se poate imputa reclamantului termenul îndelungat scurs până în prezent, care în nici un caz nu poate afecta analiza pe fond a cererii de chemare în judecată. Recurentul a invocat și Raportul Comisiei de la Veneția 2025, solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu privire la "condițiile și standardele juridice privind invalidarea alegerilor pornind de la cazul recent din România", din care rezultă dreptul candidaților la un recurs efectiv.

Circumscris motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond a fost în eroare cu privire la fondul cauzei deduse judecății, deoarece s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut.

Astfel, reclamantul a contestat procedura redistribuirii mandatelor de Senator, după stabilirea în sistem computerizat a numărului de mandate la nivel național pentru fiecare partid, în sensul că, după acest moment procedural, partidele politice, de conivență cu Biroul Electoral Central, și-au împărțit mandatele pe județe, fără a respecta dispozițiile legale în materie, prin manopere dolosive, renunțând în mod abuziv la mandatele atribuite în sistem computerizat, în care C. a renunțat nelegal la mandatul de Senator în Circumscripția nr. 4 Bacău, favorizând alt partid în ocuparea mandatului, fiind astfel încălcat dreptul reclamantului de a fi ales, precum și dreptul celor peste 25.000 votanți din Bacău de a fi reprezentați.

Recurentul a învederat că aceste aspecte au fost invocate în contestația înregistrată la BEC sub nr. x/07.12.2024 și au fost susținute în fața instanței de fond, însă nici BEC și nici instanța de fond nu s-au pronunțat pe aceste aspecte. În opinia recurentului, instanța a respins în mod abuziv contestația, reluând practic toate argumentele intimatei-pârâte AEP cu privire la aplicarea algoritmului de redistribuire a mandatelor de senator, până în etapa redistribuirii pe circumscripții, fără să răspundă în vreun fel la motivele contestației privind intervenția nepermisă a factorului uman în etapa redistribuirii mandatelor de senator. Referitor la invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc.

civ., recurentul-reclamant a susținut că sentința atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 21 și art. 37 din Constituția României, art. 12 alin. (1) lit. c), alin. (4) și (5) din Legea nr. 208/2015, raportat la Decizia nr. 16 din 18.09.2017 pronunțată de ICCJ-Completul RIL, art. 94 alin. (8) din Legea nr. 208/2015, art. 58 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 și art. 16 din Hotărârea AEP nr. 12/2020, precum și art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind reprezentarea proporțională.

În motivare, s-a arătat că reclamantul a candidat pentru un loc de Senator în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău din partea C. România și a obținut un număr de 25.089 voturi (10,54%), procent mai mare decât procentul de 7,5% obținut de C. România la nivel național, iar conform algoritmului computerizat de repartizare, a primit mandatul de senator la Bacău, așa cum rezultă din Extrasul BEC atașat la dosar. După 5 zile de la finalizarea votului, în data de vineri, BEC împreună cu partidele politice, în mod abuziv și prin manopere dolosive, au atribuit mandatul de Senator în Circumscripția nr. 4 Bacău candidatului PNL care nu a obținut un procent mai mare decât procentul D. la nivel național.

Recurentul a invocat considerentele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 2 martie 2010 în Cauza Grosaru împotriva României privind refuzul atribuirii unui mandat de deputat (Cererea nr. 78.039/01) și a susținut că procesul electoral, în etapa redistribuirii mandatelor de senator, a fost compromis prin intervenția factorului uman, cu încălcarea dispozițiilor art. 94 alin. (8) din Legea nr. 208/2015, art. 58 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 și art. 16 din Hotărârea AEP nr. 12/2020, precum și art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind reprezentarea proporțională. Legiuitorul, prin art. 58 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 și art. 16 din Hotărârea AEP nr. 12/2020, a prevăzut că o listă de candidați odată validată, nu mai poate fi modificată sau retrasă.

De asemenea, art. 94 din Legea nr. 20S/2015 prevede că etapa redistribuirii mandatelor se face în sistem centralizat, la nivel național, ceea ce înseamnă ca orice încălcare a regulilor obiective dintr-o circumscripție electorală, afectează direct situația obiectivă de repartizare din toate celelalte circumscripții electorale. Recurentul a arătat că, prin cererea formulată în temeiul art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015, a contestat modul nelegal de redistribuire a voturilor neutilizate și a mandatelor de senator în Circumscripția Electorală nr. 4 Bacău, cu motivarea că în activitatea BEC de atribuire a mandatelor de senator s-au comis abuzuri și erori privind încheierea proceselor-verbale, care au ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral, situație interzisă de prevederile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015.

A susținut că intimatul Biroul Electoral Central nu și-a îndeplinit atribuțiile legale de supraveghere, verificare și corectare a procedurii electorale, cu privire la activitatea competitorilor electorali, în etapa redistribuirii voturilor neutilizate, cu efect direct de încălcare a principiului reprezentării proporționale reglementat de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 208/2015. A considerat că, deși legea prevede că în atribuirea mandatelor calculele se fac potrivit metodei d’Hondt, în format electronic, computerizat, în realitate aplicarea acestui algoritm s-a întrerupt la repartizarea mandatelor pe circumscripții, prin intervenția factorului uman, aspect interzis de art. 94 din Legea nr. 208/2015.

A susținut că la nivel național au fost încheiate astfel de acorduri dolosive care au avut ca și efect direct manipularea voinței populare și plasarea pe locuri eligibile a anumitor persoane din lista candidaților, preferate de conducerile partidelor politice. A reiterat că, prin prezenta acțiune, contestă modul nelegal de redistribuire a voturilor și mandatelor de senator de către Biroul Electoral Central, consecința fiind deturnarea voinței alegătorilor care au votat masiv pentru un loc de Senator în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, încălcarea principiului reprezentării proporționale reglementat de art. 5 din Legea nr. 208/2015, precum și compromiterea procesului electoral în etapa redistribuirii mandatelor prin intervenția factorului uman subiectiv, constând în refuzul primirii unui mandat alocat legal de sistemul centralizat BEC, într-o anumită circumscripție.

Recurentul a învederat că legea electorală interzice orice operațiune de retragere a unui candidat sau operațiunea de refuz de mandat într-o anumită circumscripție electorală, din partea competitorului electoral, pentru a prelua un mandat într-o altă circumscripție electorală, de conivență cu competitorii electorali, în timpul derulării procesului electoral, conform art. 58 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 și art. 16 din Hotărârea AEP nr. 12/2020, prevederi legale care au scopul de a securiza procesul electoral în aplicarea art. 5 din Legea nr. 208/2015 și pentru a preveni manoperele dolosive încheiate între competitorii electorali.

Or, în clasamentul C. la nivel național au primit mandat de senator la redistribuire, Circumscripția nr. 39 Vaslui cu un rezultat de 8,51% (31.606 voturi) în persoana candidatului E. Circumscripția nr. 18 Galați cu un rezultat de 7,91% (16.992 voturi) în persoana candidatului F.; Circumscripția nr. 12 Călărași cu un rezultat de 8,22% (8911 voturi) în persoana candidatului G.. Recurentul a apreciat că toți acești candidați ocupă în mod ilegal mandatul de senator în urma redistribuirii, având în vedere că reclamantul, candidat în Circumscripția nr. 4 Bacău, a obținut un rezultat net superior acestora, de 10,54% (25.089 voturi), iar procentul pe care l-a obținut la Bacău, fiind mai mare decât scorul C. de 7,5% obținut la nivel național, conform evidențelor BEC - Situația centralizată computerizată privind atribuirea mandatelor de Senator atașată la dosar.

A susținut că nici AEP, nici instanța de judecată, nu au răspuns în nici un fel la motivele contestației, instanța de fond făcând confuzii cu privire la atribuțiile și competențele autorităților electorale în etapa redistribuirii mandatelor de Senator. Acesta este și motivul pentru care, deși inițial în evidența centralizată BEC era menționat un mandat de senator la Bacău, s-a întârziat afișarea rezultatelor aproximativ o săptămână, timp în care s-a produs compromiterea procesului electoral, de conivență între competitorii electorali.

În concluzie, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 18/30.01.2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2024, admiterea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 347D/07.12.2024 emisă de Biroul Electoral Central, cu consecința admiterii cererii înregistrată la BEC sub nr. x/07.12.2024 și cu privire la Procesele-verbale centralizatoare pentru Senat și, în consecință să se constate că procesul electoral, în etapa redistribuirii mandatelor de senator, a fost compromis prin intervenția factorului uman, cu încălcarea dispozițiilor art. 94 alin. (8) și art. 58 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 și art. 16 din Hotărârea AEP nr. 12/2020, precum și art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind reprezentarea proporțională; menținerea redistribuirii mandatelor de senator în mod legal, conform redistribuirii computerizate inițiale, definitivă, emise de BEC și comunicată partidelor politice în care a primit mandat de Senator la Bacău, conform Extrasului BEC atașat la dosar; în subsidiar, având în vedere prejudiciul cauzat de BEC prin redistribuirea mandatelor de senator cu încălcarea legii electorale, a solicitat repararea acestui prejudiciu prin repartizarea unui mandat de Senator din cele 2 mandate rămase neatribuite la nivel național, conform Deciziei BEC nr. 339D/06.12.2024.

2.1. În dezvoltarea motivelor de recurs, după redactarea și comunicare sentinței de fond, recurentul reclamant a susținut următoarele: Cu privire la excepția lipsei capacității de folosință a BEC, a invocat și principiul aplicării legii în timp, în sensul că a reclamat încălcarea legii în perioada de timp în care legea electorală era activă și Biroul Electoral Central era activ. Prin prezenta contestație, nu a sesizat instanța pentru fapte săvârșite după încetarea activității BEC. A mai arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu a subliniat articolele din lege ce au fost încălcate de către intimați în activitatea de redistribuire a mandatelor de senator primite de partidele politice la nivel național, în condițiile în care prin contestația formulată reclamantul a susținut că BEC a încălcat dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015, prin refuzul de a soluționa contestația.

A considerat că în mod greșit și abuziv instanța de fond a reținut că redistribuirea mandatelor de senator s-a realizat conform procedurii reglementate de legiuitor, din motivarea sentinței observându-se clar că nu a făcut decât să preia textele legale aplicabile fără să le aplice la speța dedusă judecății și să răspundă în concret la motivele și argumentele invocate. Recurentul a susținut că, în cauza de față, sarcina probei aparține intimaților, respectiv AEP, BEC și BEJ nr. 4 Bacău, deoarece activitatea de redistribuire a mandatelor de senator pe circumscripții, conform legii, nu este transparentă, publică și la vedere, pentru electorat și candidați, situație față de care intimații trebuie să explice și să facă dovada modului corect de repartizare.

Astfel, aceștia trebuie să comunice instanței de judecată de ce în Extrasul BEC cu repartizarea mandatelor de senator, din data de luni, 02.12.2024 prin care în Circumscripția Electorală Bacău a fost alocat un post de senator C. România-Bacău pentru reclamant, iar până vineri, 06.12.2024, în urma manoperelor dolosive între partide, de conivență cu BEC, situația s-a schimbat, în sensul că a dispărut postul de senator alocat C. România- Bacău. Recurentul-reclamant a prezentat o schemă potrivit căreia candidații care au primit mandat au obținut procente mai mici la nivel de circumscripție, decât scorul obținut de partid la nivel național. Algoritmul de calcul computerizat prin metoda d’Hondt presupune ca mandatele de senator alocate fiecărui partid la nivel național, să fie distribuite conform clasamentului la nivel național din fiecare partid celor cu procentele cele mai mari de voturi obținute la nivel de circumscripție.

Or, în Procesul-verbal nr. x din 06.12.2024 emis de BEC, la capitolul 1.5-Desfășurarea pe circumscripții electorale a mandatelor de senator repartizate la nivel național, se observă că nu este respectată regula conform căreia candidații care au obținut un scor mai mare decât scorul partidului la nivel național, să primească cu prioritate mandatul de senator, de unde rezultă încălcarea evidentă a principiului reprezentării proporționale reglementat de art. 5 din Legea nr. 208/2015. precum și compromiterea procesului electoral în etapa redistribuirii mandatelor prin intervenția factorului uman subiectiv. În final, recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond a schimbat obiectul cauzei dedus judecății, considerând fără temei că prin cererea de chemare în judecată nu a fost învestită cu cenzurarea unui eventual refuz al Biroului Electoral Central de a constata existența unei fraude electorale la nivelul Circumscripției electorale nr. 4 Bacău.

Or, reclamantul nu a formulat plângere pentru fraudarea alegerilor, situație reglementată de art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, ci a contestat modul de redistribuire a mandatelor de senator primite de fiecare partid la nivel național, activitate care intră în competența BEC în temeiul art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015. 4. Apărările intimatului Intimata-pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. II. Analiza motivelor de casare Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce privește invocarea art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., un astfel de motiv este incident dacă prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; așadar, premisa aplicării textului legal menționat o constituie încălcarea unei reguli de procedură civilă. Recurentul a susținut că instanța de fond ar fi încălcat dispozițiile art. 237 alin. (1)-(2) din C. proc. civ. prin lipsa cercetării procesului și admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a BEC, ceea ce ar atrage nulitatea hotărârii, întrucât nu au fost respectate art. 21 din Constituție, art. 6 CEDO, Decizia ICCJ RIL nr. 16/2017 și Raportul Comisiei de la Veneția.

Înalta Curte observă că susținerea recurentului privind pretinsa lipsă a cercetării fondului cauzei este contrazisă chiar de considerentele hotărârii atacate, instanța de fond procedând la o analiză detaliată a legalității procesului-verbal emis de Biroul Electoral Central, cu examinarea explicită a procedurii de redistribuire a mandatelor, a algoritmului prevăzut de art. 94 alin. (7)-(9) din Legea nr. 208/2015, a coeficientului electoral național, precum și a susținerilor referitoare la principiul reprezentării proporționale. Prin urmare, cauza a fost soluționată nu doar prin prisma excepțiilor procesuale, ci și pe fondul pretențiilor deduse judecății, astfel încât nu sunt fondate afirmațiile recurentului-reclamant sub acest aspect.

Lipsită de fundament este și cealaltă critică dezvoltată în legătură cu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., anume cea referitoare la admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Biroului Electoral Central. Conform art. 56 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.". Dispozițiile art. 32 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia are capacitate procesuală, în condițiile legii, iar alin. (2) ale aceluiași articol statuează că dispozițiile alineatului precedent se aplică, în mod corespunzător, și apărărilor.

În completarea acestor texte de lege, prevederile art. 40 din același cod dispun că cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz anulabile. Din interpretarea acestor texte de lege rezultă că orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, în calitate de reclamant sau pârât, capacitatea procesuală de folosință reprezentând o transpunere pe plan procesual a capacității de folosință a drepturilor civile și constituie una din condițiile de exercitare cerute de lege pentru formularea de către titular a unei cereri sau a unei apărări, indiferent de stadiul procesual al cauzei. Totodată, Înalta Curte reține că, pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul BEC care nu este persoană fizică, independent de deținerea sau nu a personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Potrivit dispozițiilor art. 1 și art. 2 din Decizia nr. 340 D emisă de Biroul Electoral Central în data de 7 decembrie 2024: "Art. 1. - (1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, la ora 23:59. (2) Birourile electorale de circumscripție, biroul electoral pentru votul prin corespondență și oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 își încetează activitatea la data de 09.12.2024, la ora 23:59. (3) Birourile și oficiile electorale menționate la alin. (1) și (2) asigură relația cu publicul și înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 07.12.2024, ora 19:00, pe care le soluționează până la momentul încetării activității.

Art. 2. - Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central." Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. Din ansamblul acestor dispoziții rezultă că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 a fost un organism electoral ce a funcționat în mod temporar și s-a format exclusiv pentru organizarea respectivelor alegeri. Întrucât rezultatul final al alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1237 din 10.12.2024, Biroul Electoral Central constituit la alegerile anterior menționate și-a încetat activitatea, astfel că pârâtul nu mai deține capacitate procesuală de folosință, respectivul birou electoral nemaifiind în ființă.

Având în vedere că activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat ulterior formulării și înregistrării cererii de chemare în judecată, dar anterior luării cauzei în examinare de către instanța de fond, Înalta Curte constată că în mod corect judecătorul fondului a respins contestația formulată în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință Chiar dacă, la data formulării acțiunii de către reclamant, autoritatea pârâtă era legal constituită, la data judecării cauzei în primă instanță Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea și nu mai deținea capacitate procesuală de folosință, lipsindu-i aptitudinea de a avea drepturi și obligații, inclusiv dreptul de a sta în judecată și de a formula apărări cu privire la calea de atac, astfel cum prevăd dispozițiile art. 32 alin. (2) și art. 40 alin. (1) din C. proc.

civ. Instanța de control judiciar mai reține că respingerea acțiunii față de Biroul Electoral Central pentru lipsa capacității procesuale de folosință nu a produs nicio vătămare recurentului-reclamant, întrucât acesta a beneficiat de un remediu judiciar efectiv împotriva pretinsei nelegalități a actelor contestate. Astfel, criticile invocate au fost analizate pe fond de instanța de judecată, în contradictoriu cu Autoritatea Electorală Permanentă, instituție cu personalitate juridică și atribuții legale în apărarea actelor organismelor electorale, ceea ce a asigurat accesul reclamantului la o instanță și caracterul efectiv al controlului judiciar exercitat. În aceste condiții, soluția de respingere a acțiunii față de Biroul Electoral Central nu poate fi calificată drept o încălcare a dreptului de acces la justiție, în absența oricărei vătămări procesuale concrete.

În consecință, primul motiv de casare nu este validat. Nici motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu este incident în cauză. Înalta Curte a arătat constant în jurisprudența sa că dispozițiile legale mai sus menționate, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția și cele pentru care s-au admis și, respectiv, s-au înlăturat cererile părților. Or, hotărârea recurată cuprinde în mod evident argumentele pe care s-a întemeiat soluția de respingere a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă soluția și argumentarea îl nemulțumesc pe recurent, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reține incidența motivului de casare invocat.

Astfel, hotărârea atacată cuprinde o motivare amplă și coerentă asupra tuturor aspectelor esențiale deduse judecății, instanța de fond analizând legalitatea procedurii de redistribuire a mandatelor, textele de lege aplicabile și susținerile părților. Faptul că instanța nu a dat eficiență tuturor argumentelor invocate de recurent sau nu le-a reluat punctual nu echivalează cu lipsa motivării și nu poate fi subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., critica vizând în realitate fondul cauzei și soluția pronunțată. În continuare, Înalta Curte constată că motivul de recurs întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este nefondat, întrucât criticile formulate de recurent nu vizează o aplicare greșită a normelor de drept material, ci urmăresc, în realitate, reanalizarea situației de fapt și substituirea instanței de recurs în atribuțiile instanței de fond și ale autorităților electorale competente.

Instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile art. 94 alin. (7)-(9) din Legea nr. 208/2015, reținând că redistribuirea mandatelor se realizează la nivel național, printr-un mecanism legal obiectiv, bazat pe metoda d’Hondt, fără marjă de apreciere pentru Biroul Electoral Central și fără posibilitatea individualizării mandatelor în funcție de scorul obținut de un anumit candidat. Nu pot fi primite susținerile recurentului referitoare la pretinsa "intervenție a factorului uman", la presupuse manopere dolosive sau la existența unor înțelegeri politice, întrucât aceste critici nu pot fi circumscrise ipotezei privind încălcarea unei norme de drept material, ci reprezintă simple afirmații de fapt, nedovedite și, în orice caz, străine de controlul de legalitate exercitat în cadrul recursului.

De asemenea, recurentul nu poate pretinde existența unui drept subiectiv la atribuirea unui mandat, întrucât Legea nr. 208/2015 reglementează un sistem de reprezentare proporțională bazat pe liste de partid și coeficienți electorali, iar nu pe rezultate individuale, dreptul protejat fiind dreptul la alegeri libere, și nu dreptul unui candidat de a obține un anumit mandat. Înalta Curte reține că invocarea dispozițiilor constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului sau a unor documente cu valoare de recomandare nu este de natură să conducă la concluzia încălcării dreptului material aplicabil în cauză, în condițiile în care mecanismul de redistribuire prevăzut de lege a fost aplicat în mod corect, iar recurentul a beneficiat de un control judiciar efectiv asupra actelor contestate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a mai susținut că BEC a încălcat art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015 prin refuzul de a soluționa contestația, iar instanța de fond ar fi validat greșit acest refuz, deși, în opinia recurentului, BEC avea obligația de a verifica "respectarea principiului reprezentării proporționale" și legalitatea redistribuirii. Criticile sunt nefondate, întrucât pornesc de la o interpretare eronată a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015. Biroul Electoral Central nu are competența de a reanaliza rezultatul redistribuirii mandatelor sau de a exercita un control de oportunitate asupra aplicării algoritmului legal, iar contestația formulată de recurent viza, în realitate, modificarea rezultatului alegerilor, aspect ce excede atribuțiilor sale legale.

În mod corect, instanța de fond a constatat că refuzul BEC de a soluționa pe fond o asemenea cerere nu reprezintă o încălcare a legii, ci expresia respectării limitelor competenței stabilite de legiuitor. Așa cum s-a arătat anterior, instanța de fond a constatat în mod corect că legea electorală nu consacră un drept subiectiv al unui candidat de a primi un mandat într-o anumită circumscripție, ci doar dreptul de a participa la procedura de redistribuire, în condițiile stabilite de lege. Mandatul aparține partidului politic, nu candidatului, iar ordinea de valorificare a acestuia rezultă din mecanismul legal, nu dintr-o opțiune individuală a candidatului. Nu poate fi reținută nici aplicarea greșită a art. 5 din Legea nr. 208/2015 privind reprezentarea proporțională, întrucât acest principiu este garantat prin aplicarea metodei d’Hondt la nivel național, nu prin atribuirea automată a unui mandat unui candidat care a obținut un anumit scor într-o circumscripție.

Instanța a verificat respectarea acestui mecanism legal și a constatat că redistribuirea s-a realizat în acord cu normele aplicabile. Referitor la înscrisul invocat ca «extras BEC», instanța de recurs observă că nu este un act administrativ electoral, ci o simplă informare internă a C.. România către propriii membri, lipsită de valoare juridică și probatorie. Instanța de fond a procedat corect neacordând relevanță unui document fără caracter oficial, critica recurentului vizând exclusiv aprecierea probelor, inadmisibilă în recurs. În sfârșit, este nefondată și critica potrivit căreia instanța de fond a schimbat obiectul cauzei. Înalta Curte constată că prima instanță s-a pronunțat asupra legalității actelor contestate, în raport cu normele aplicabile, constatând inexistența vreunei încălcări a legii electorale.

Judecătorul fondului a aplicat corect dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 208/2015, reținând că BEC soluționează contestațiile referitoare la propria activitate sub aspectul respectării procedurii electorale, iar nu sub aspectul existenței unor manopere dolosive sau al unor presupuse înțelegeri politice. Împrejurarea că recurentul a utilizat noțiuni precum "fraudă" sau "intervenția factorului uman" nu obligă instanța să schimbe natura juridică a cauzei sau să extindă controlul judiciar dincolo de limitele investirii. Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

III. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 18/F-CONT din 30 ianuarie 2025 a Curții de Apel Pitești - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată astăzi, 4 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.