Decizia nr. 4397/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 533/2024 a Curții de Apel Ploiești

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 1.04.2024, pe rolul Curții de Apel Pitești, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Dâmbovița, Casa Județeană de Pensii Dâmbovița și cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a solicitat anularea parțială a Ordinului nr. 2734/1/2023 din 27.09.2023, emis de ÎCCJ, cu obligarea pârâtei Înalta Curte de Casație și Justiție (în calitate de ordonator principal de credite și de continuator în drepturi și obligații al Ministerul Justiției) la emiterea unui nou ordin de salarizare prin care să procedeze la reîncadrarea sa prin acordarea valorii de referință sectorială de 605,225 RON începând cu data de 1.01.2018 (conform ordinului nr. 959/12.04.2023), ci nu cu data de 30.12.2021, fără a fi afectată de prevederile art. 38 alin. (6) și art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 533 din 5 decembrie 2024, Curtea de Apel Ploiești - secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesual active,

invocată de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție și a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, Curtea De Apel Ploiești, Înalta Curte de Casație și Justiție, și Tribunalul Dâmbovița, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 533 din 5 decembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești - secția contencios administrativ și fiscal, a declarat apel reclamanta A.. La termenul de judecată din 08 noiembrie 2025, completul învestit cu soluționarea căii de atac a calificat demersul reclamantei ca reprezentând recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc.

civ. 4. Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității căii de atac în măsura în care apelul ar fi calea exercitată în cauză, precum și excepția tardivității și excepția nulității recursului, în ipoteza în care calea de atac va fi calificată ca recurs. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția tardivității recursului invocată prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele: Căile de atac, termenele și condițiile de exercitare a acestora sunt reglementate prin norme de ordine publică, instituite de legiuitor în considerarea interesului general de a asigura celeritatea procesului și stabilitatea raporturilor juridice.

În consecință, nici părțile și nici instanța nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercitarea unei căi de atac și nici de la regulile privind calculul acestora. Conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. În cauză, sentința a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 13.01.2024, conform dovezii de comunicare aflate la fila x ds. fond. În aplicarea art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ., termenul de 15 zile s-a împlinit la data de 29.01.2024, astfel că expedierea recursului prin poștă la data de 30.01.2024, potrivit ștampilei de pe plic, a fost efectuată peste termenul legal.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ. "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate". Termenul de 15 zile are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac. Întrucât recurenta-reclamantă a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a justificat întârzierea prin motive temeinice, în temeiul art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității recursului invocată prin întâmpinare și va constata nul recursul formulat de recurenta-reclamantă A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția tardivității recursului. Constată nul recursul formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 533 din 5 decembrie 2024 a Curții de Apel Ploiești - secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată astăzi, 8 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.