ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 144/2026

Ședința publică din data de 28 ianuarie 2026

Asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița - secția I Civilă la data de 03.02.2025 sub nr. x/2024, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze decizia nr. 347917/04.12.2024 emisă de pârâtă, să oblige pârâta să emită o nouă decizie de pensionare cu respectarea deciziei civile nr. 674/08.05.2024 a Curții de Apel Ploiești - secția I Civilă, prin care să recalculeze cuantumul pensiei sale cu valorificarea tuturor veniturilor realizate efectiv prin acord global individual - astfel cum acestea sunt menționate în certificatul nr. SJANDB 510C/07.10.2022 eliberat de Arhivele Naționale Dâmbovița, constând în sumele înscrise lunar în rubricile; "Ac, sumă ore în regie, Reg., Sume ore după normă, Retr. A.D., Dif., Sumă cuvenită" toate aceste denumiri reprezentând, în fapt, salariul realizat și încasat efectiv pentru munca prestată prin acord global - și să oblige pârâta la plata diferenței dintre drepturile de pensie încasate și pensia recalculată potrivit deciziei civile menționate anterior, începând cu data de 01.12.2022, actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală, precum și a daunelor morale în cuantum de 17.000 RON, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1187/12.06.2025, Tribunalul Dâmbovița - secția I Civilă a admis cererea de chemare în judecată, a anulat decizia nr. 347917/04.12.2024, a obligat pârâta la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă a reclamantului, prin care să fie valorificat integral certificatul nr. SJANDB 510C/07.10.2022 eliberat de Arhivele Naționale Dâmbovița în privința veniturilor obținute, conform deciziei civile nr. 674/08.05.2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2023, precum și la plata către reclamant a sumei de 60 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.

Împotriva acestei sentințe civile, reclamantul A. și pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița au declarat apel.

Prin decizia nr. 1197/24.11.2025, Curtea de Apel Ploiești - secția I Civilă a respins apelul reclamantului, a admis apelul pârâtei, a schimbat sentința apelată, în sensul că a respins în tot contestația formulată împotriva deciziei nr. 347917/04.12.2024, emisă de pârâtă, precum și cererea apelantului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată în apel.

La data de 29.12.2025, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția a II-a Civilă a fost înregistrată, sub nr. x/2025, cererea de revizuire promovată de A. împotriva deciziei nr. 1197/24.11.2025 a Curții de Apel Ploiești - secția I Civilă, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, a susținut, subsecvent prezentării succinte a etapelor procesuale ale cauzei soluționate prin hotărârea supusă revizuirii, că aceasta este contrară deciziei civile nr. 674/08.05.2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - secția I Civilă în dosarul nr. x/2023.

A arătat că, prin decizia pronunțată în primul litigiu, instanța de apel a statuat în mod definitiv asupra întinderii obligației pârâtei Casa Județeană de Pensii Dâmbovița de a recalcula drepturile sale de pensie cu valorificarea tuturor veniturilor realizate în acord global individual, astfel cum sunt consemnate în certificatul nr. SJANDB 510C/18.10.2022, eliberat de Arhivele Naționale Dâmbovița, deci și a rubricilor din tabel denumite "sume ore în regie, REg, alte sporuri, sume ore după normă, Retr. AD, Dif, Suma cuvenită".

A subliniat că, în considerentele deciziei civile nr. 674/08.05.2024, Curtea de Apel Ploiești - secția I Civilă a reținut că reclamantul a solicitat valorificarea tuturor veniturilor și adaosurilor din certificat și că acesta este obiectul contestației, astfel că obligația stabilită în sarcina pârâtei prin hotărârile pronunțate în dosarul nr. x/2023 a vizat recalcularea pensiei sale cu valorificarea veniturilor menționate la toate rubricile din înscrisul respectiv.

Revizuentul a susținut că, în al doilea proces, finalizat cu hotărârea supusă revizuirii, instanța de apel a restrâns, în mod nelegal, obligația pârâtei, reținând că ar fi ținută să valorifice exclusiv venituri de la rubrica "Ac", ignorând celelalte venituri expres enumerate și recunoscute ca fiind parte integrantă a acordului global, aceste dezlegări conducând la contrarietate între hotărârea pronunțată și cea din litigiul anterior.

Potrivit titularului prezentei căi de atac, instanța a înțeles corect că sintagma "valorificarea veniturilor obținute în acord global" se referă la toate sumele concret realizate și recunoscute, inclusiv a celor evidențiate în rubrici conexe, respectiv "sume ore în regie, REg, alte sporuri, sume ore după normă, Retr. AD, Dif, Suma cuvenită", împrejurare care impune înlăturarea efectelor deciziei nr. 1197/24.11.2025 a Curții de Apel Ploiești - secția I Civilă și valorificarea dezlegărilor deciziei din primul proces.

A mai arătat că această interpretare este susținută și de atitudinea procesuală a pârâtei, care nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a se apăra sau a clarifica eventualele nelămuriri vizând întinderea veniturilor, dar și de încheierea din data de 29.10.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - secția I Civilă în dosarul nr. x/2023 - prin care a fost soluționată cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 674/08.05.2024, formulată de Casa Județeană de Pensii Dâmbovița - prin care instanța a reținut că admiterea în tot a cererii introductive presupune, în mod implicit și obligatoriu, confirmarea integrală a petitului acțiunii astfel cum a fost formulat de reclamant, consolidând astfel dezlegarea dată prin decizie și caracterul neechivoc al obligației pârâtei, precum și faptul că interpretarea și întinderea veniturilor ce trebuie valorificate nu mai pot face obiectul unei noi analize judiciare, fiind definitiv tranșate prin hotărârea anterioară, cu autoritate de lucru judecat.

În continuare, revizuentul a relevat prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 430 și ale art. 431 C. proc. civ. și a prezentat considerații teoretice privind efectele autorității de lucru judecat, subliniind că motivul de revizuire invocat vizează efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a dezlegărilor date prin decizia nr. 674/08.05.2025 a Curții de Apel Ploiești - secția I Civilă, care a fost încălcat prin decizia nr. 1197/24.11.2025 a aceleiași instanțe, iar calea extraordinară de atac promovată reprezintă un remediu pentru respectarea principiului reglementat de normele de drept anterior indicate.

A subliniat că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a cererii sale de revizuire impuse de prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind fără echivoc caracterul potrivnic al deciziei nr. 1197/24.11.2025 a Curții de Apel Ploiești - secția I Civilă față de dezlegările date, cu putere de lucru judecat, prin decizia civilă nr. 674/08.05.2025 a aceleiași instanțe, referitoare la veniturile pe care pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița trebuie să le aibă în vedere la recalcularea pensiei sale pentru limită de vârstă.

Analizând decizia atacată, prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Rațiunea reglementării acestui remediu juridic o constituie necesitatea evitării încălcării autorității de lucru judecat, iar acesta conduce, în principiu, la anularea hotărârii pronunțate cu nesocotirea acestui principiu fundamental.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Așadar, autoritatea de lucru judecat poate determina atât un efect negativ, cât și un efect pozitiv; dacă, în ipoteza în care autoritatea de lucru judecat se manifestă sub forma efectului negativ, legea pretinde cerința triplei identități de părți, obiect și cauză, atunci când este analizată incidența efectului pozitiv, identitatea trebuie să vizeze doar părțile, această ultimă situație regăsindu-se în cauza de față.

Totodată, când se invocă drept motiv de revizuire încălcarea autorității de lucru judecat, sub oricare dintre cele două forme ale sale, pe lângă verificarea condițiilor prevăzute de art. 509 primul paragraf C. proc. civ. referitoare la hotărârea ce poate face obiectul revizuirii, instanța trebuie să verifice, pentru admisibilitatea căii extraordinare de atac, îndeplinirea cumulativă și a următoarelor condiții: să existe hotărâri potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, să fie pronunțate în aceeași pricină, dar în dosare diferite și în al doilea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau dacă a fost invocată, să nu fi fost discutată.

Analizând îndeplinirea acestor condiții în cauza de față Înalta Curte constată că în al doilea proces, soluționat definitiv prin decizia supusă revizuirii, revizuentul A. a invocat efectul pozitiv al lucrului judecat prin raportare la decizia civilă nr. 674/08.05.2024 a Curții de Apel Ploiești - secția I Civilă, aspect care reiese fără echivoc chiar din petitul acțiunii sale, odată ce a solicitat instanței să oblige pârâta să emită o nouă decizie de pensionare cu respectarea în integralitate a deciziei civile nr. 674/08.05.2024.

Curtea de Apel Ploiești - secția I Civilă, pentru a pronunța decizia nr. 1197/24.11.2025 - prin care a admis apelul promovat de Casa Județeană de Pensii Dâmbovița și a respins apelul reclamantului, respingând contestația formulată de A. - a reținut că, în dosarul nr. x/2023, atât Tribunalul Dâmbovița - secția I Civilă, prin sentința civilă nr. 1686/17.10.2023, cât și Curtea de Apel Ploiești - secția I Civilă, prin decizia civilă nr. 674/08.05.2024, au examinat cererea reclamantului în limitele învestirii, trasate prin cererea de chemare în judecată, precizate expres și la termenul din 17.10.2023 în fața primei instanțe, în sensul că recalcularea pensiei sale urma a fi realizată de pârâtă cu luarea în considerare a sumelor obținute pentru munca în acord global, iar nu și a celorlalte venituri cuprinse în certificatul invocat de contestator.

În atare situație, odată ce efectul pozitiv al lucrului judecat invocat prin revizuirea de față a fost analizat de instanța de apel a cărei hotărâre este contestată, nu se poate reține îndeplinirea condițiilor legale de admisibilitate a cererii de revizuire.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, comună și nesuspensivă de executare, limitată la motivele și condițiile expres prevăzute de lege și care nu permite repunerea în discuție a aspectelor tranșate definitiv de instanța de apel, neputând echivala cu un recurs într-o materie în care calea de atac a recursului a fost suprimată de lege.

Consecvent, observând că revizuentul repune în discuție aspectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei civile nr. 674/08.05.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - secția I civilă în dosarul nr. x/2023, analizat de instanța de apel în cel de-al doilea litigiu, nu poate fi reținută incidența art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 513 alin. (1) și (6) C. proc. civ., să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1197/24.11.2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - secția I Civilă, în dosarul nr. x/2025.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2026.