Decizia nr. 3549/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație

Circumstanțele cauzei Prin cererea depusă în cadrul sesiunii de transfer organizate în perioada octombrie- noiembrie 2023, doamna judecător A., încadrată la Judecătoria Târgu Lăpuș, a solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca, invocând motive de ordin personal și profesional. Contestatoarea a arătat că are o vechime de peste șase ani în funcția de judecător, că locuiește în municipiul Cluj-Napoca împreună cu soțul și cei doi copii minori și că efectuează zilnic naveta pe o distanță de aproximativ 228 km dus-întors, aspect care îi afectează atât viața personală, cât și activitatea profesională. A depus înscrisuri medicale care atestă existența unor afecțiuni de sănătate și a susținut că, în lipsa unor demersuri efective ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea posturilor vacante de la Judecătoria Târgu Lăpuș, cererile sale de transfer sunt în mod repetat respinse.

Hotărârea atacată Prin Hotărârea nr. 2897 din 21 noiembrie 2023, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer, ca neântemeiată. În motivarea hotărârii s-a reținut că, la data analizării solicitării, Judecătoria Târgu Lăpuș funcționa cu doar doi judecători dintr-o schemă de patru posturi, în condițiile unei încărcături de dosare semnificativ peste media națională. S-a arătat că aprobarea transferului ar fi determinat funcționarea instanței cu un singur judecător, ceea ce ar fi făcut imposibilă asigurarea activității judiciare în condiții legale, inclusiv sub aspectul constituirii completurilor colegiale, al repartizării aleatorii a cauzelor și al asigurării permanenței. Au fost avute în vedere avizul nefavorabil al Judecătoriei Târgu Lăpuș și punctul de vedere negativ al Curții de Apel Cluj, ambele fundamentate pe riscul evident de perturbare gravă a activității instanței de la care se solicita transferul. S-a apreciat că motivele personale invocate, deși reale, nu pot prevala asupra interesului public al bunei funcționări a instanței.

Contestația formulată în cauză Împotriva Hotărârii nr. 2897 din 21 noiembrie 2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător A. a formulat contestație, invocând dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022. În motivarea cererii sale, contestatoarea a susținut că CSM nu a analizat în mod efectiv criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, că motivele personale au fost ignorate și că soluția este discriminatorie, întrucât în aceeași sesiune au fost admise cereri de transfer ale unor judecători aflați în situații mai puțin grave. A mai arătat că motivarea hotărârii este lacunară și că intimatul nu a făcut demersuri pentru ocuparea posturilor vacante de la instanța de origine.

Apărările intimatului și procedura derulată în cauză Prin întâmpinare, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestației, arătând că hotărârea este legală, temeinică și corespunzător motivată, fiind adoptată în urma unei analize cumulative și comparative a criteriilor legale, fără o ordine de prioritate prestabilită. Intimatul a susținut că situația Judecătoriei Târgu Lăpuș impunea menținerea resurselor umane existente și că motivele personale ale contestatoarei nu conturează o situație excepțională care să justifice inversarea raportului dintre interesul public și interesul privat. Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare, precum și concluzii scrise însoțite de înscrisuri, prin care a combătut apărările intimatului, concluzionând că nu i-au fost analizate toate motivele invocate în susținerea cererii de transfer, ceea ce confirmă argumentul de nelegalitate a hotărârii atacate constând în încălcarea dispozițiilor legale sub aspectul motivării și al analizării obiective a tuturor criteriilor reglementate.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației Prin hotărârea supusă controlului judecătoresc pe calea prevăzută în art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportat la art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare la data învestirii instanței, secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Lăpuș la Judecătoria Cluj-Napoca, formulată de contestatoare. Examinând hotărârea contestată prin prisma motivelor invocate, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, instanța constată caracterul nefondat al contestației, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Așa cum s-a reținut în jurisprudența constantă a Înaltei Curți, analiza cererilor de transfer prin prisma criteriilor prevăzute în art. 61 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, nu trebuie să fie una formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii administrative în condiții de transparență, legalitate și oportunitate, care să aibă aptitudinea de a menține un echilibru rezonabil între interesul public pe care intimatul CSM are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer, în raport cu circumstanțele personale și profesionale invocate. În acest context, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere în gestionarea resurselor umane din justiție și a carierei judecătorilor și procurorilor, fără ca aceasta să conducă la concluzia că puterea discreționară a instituției se poate manifesta independent de criteriile obiective și de considerentele de oportunitate corespunzătoare circumstanțelor fiecărui caz. Ținând seama de împrejurarea că actul administrativ trebuie să aibă calitatea de a satisface atât rigorile legii, cât și o nevoie socială determinată, limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere se raportează la scopul legii, iar analiza respectării acestor limite vizează, în final, respectarea principiului proporționalității, a echilibrului necesar între măsurile individuale și interesul public ocrotit, potrivit sumei de atribuții ce constituie competența legală a autorității publice (în speță - interesul public al bunei funcționări a justiției). Aplicând aceste considerente de ordin general la situația juridică dedusă judecății în prezenta cauză, Înalta Curte constată că în speță nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a hotărârii contestate, aceasta fiind susținută de o motivare adecvată prin raportare la reglementarea cuprinsă în art. 61 2 din Legea nr. 303/2004. Contrar afirmațiilor contestatoarei, raportat la cadrul normativ privind statutul judecătorilor și procurorilor, nu există un "drept legitim" al judecătorului de a-și desfășura activitatea la instanța din localitatea de domiciliu; domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului constituie numai unul dintre cele zece criterii prevăzute de lege pentru transfer. În condițiile în care legea nu prevede o ordine de prioritate în analiza criteriilor, autoritatea publică dispune de un drept de apreciere în exercitarea căruia trebuie că urmărească menținerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate într-o procedură de transfer și criteriile de ordin personal sau profesional ale solicitanților, ținând seama de circumstanțele fiecărui caz. De aceea, în lipsa unor elemente care să probeze că în situații absolut identice tratamentul a fost diferit, doar din admiterea sau respingerea unor cereri de transfer nu se poate reține existența unei situații discriminatorii în ceea ce o privește pe contestatoare. În ceea ce privește critica potrivit căreia CSM nu ar fi făcut demersuri pentru ocuparea posturilor vacante de la instanța de origine, Înalta Curte reține că aceasta nu poate fi primită. Procedura de transfer și procedura de ocupare a posturilor prin concurs sunt reglementate distinct, fiecare având propriile condiții, etape și termene, iar stabilirea calendarului și a volumului posturilor scoase la concurs intră în marja de apreciere a CSM, care gestionează unitar resursele umane la nivelul sistemului judiciar. Indiferent de motivele pentru care posturile vacante nu au fost ocupate anterior, situația de fapt a instanței de origine - funcționarea cu doar doi judecători dintr-o schemă de patru, în condițiile unei încărcături peste media națională - reprezintă un criteriu obiectiv prevăzut de lege, care trebuia analizat în procedura de transfer. Intimatul CSM nu poate fi obligat să creeze artificial condiții favorabile transferului prin ocuparea prealabilă a posturilor vacante, iar transferul nu constituie un drept subiectiv al solicitantului. Or, în hotărârea contestată, a fost prezentată în detaliu situația Judecătoriei Târgu Lăpuș sub aspectul volumului de activitate raportat la numărul de posturi (4) și la numărul de judecători în funcție (2, la data analizării cererii), comparativ cu media națională, și, fără a fi ignorate motivele personale și profesionale invocate de solicitantă, s-a apreciat că vacantarea încă a unui post de judecător la momentul respectiv ar fi generat dificultăți majore în funcționarea instanței, care ar fi rămas doar cu un singur judecător în activitate, ceea ce ar fi făcut imposibilă asigurarea activității judiciare în condiții legale, inclusiv sub aspectul constituirii completurilor colegiale, al repartizării aleatorii a cauzelor și al asigurării permanenței. Prin urmare, Înalta Curte constată că deși privite în mod singular motivele de ordin personal și profesional indicate în cererea de transfer ar fi putut contura interesul legitim privat în sensul obținerii unei soluții favorabile, în speță a fost respectat principiului proporționalității între măsura individuală dispusă și interesul public al bunei funcționări a instanței. Așa fiind, nu poate fi reținută o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere de care dispunea Consiliul Superior al Magistraturii în exercitarea atribuției prevăzute în art. 61 1 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, în vigoare la momentul analizării cererii. Față de argumentele expuse, contestația judiciară formulată potrivit art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor va fi respinsă ca ca neîntemeiată.