ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3967/2024

Ședința publică din data de 19 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul etapei a II-a a sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada octombrie- noiembrie 2023, doamna A., judecător la Judecătoria Târgu Lăpuș, a solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea cererii formulate, în esență, doamna judecător a invocat motive de ordin personal și profesional, arătând că este judecător în cadrul Judecătoriei Târgu Lăpuș cu o vechime de 6 ani și 3 luni, că are domiciliul stabilit în Municipiul Cluj-Napoca împreună cu soțul și cei doi copii. Totodată, a mai arătat că în fiecare zi face naveta din localitatea de domiciliu aproximativ 228 km dus-întors și având în vedere distanța considerabilă, este de natură să-i afecteze viața personală și profesională

Din punct de vedere profesional, a arătat că își manifestă disponibilitatea de a activa în cadrul oricărei secții sau completuri din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În susținerea motivelor de sănătate, petenta depune și înscrisuri medicale.

În cadrul contestației, petenta susține că din cauza greșitei administrări de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a resurselor instanțelor judecătorești, cererile de transfer ale petentei nu vor fi niciodată admise, dat fiind că pentru Judecătoria Târgu Lăpuș nu se frac demersuri pentru ocuparea posturilor libere de judecător.

Prin Hotărârea nr. 3203 din data de 23 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, cererea de transfer a fost respinsă, fiind considerat inoportun transferul doamnei judecător A..

În motivarea hotărârii s-a reținut că la momentul soluționării cererii de transfer, reclamanta deținea o vechime de 6 ani și 3 luni în funcția de judecător și la Judecătoria Târgu Lăpuș. S-a mai reținut situația dificilă a resurselor umane la nivelul acestei judecătorii, respectiv faptul că instanța de la care s-a solicitat transferul se confruntă cu o situație dificilă a resurselor umane, generată de fluctuația de personal și dificultatea de ocupare a posturilor vacante, în contextul în care doar 2 judecători sunt efectiv în activitate, dintr-o schemă de 4 posturi, respectiv faptul că deficitul de personal reprezintă 50% din schemă, prin raportare la o încărcătură de dosare care se situează semnificativ peste media națională, fiind mai mare față de încărcătura de dosare de la instanța la care s-a solicitat transferul.

A mai reținut Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători și avizul negativ formulat de Curtea de Apel Cluj, fundamentat pe considerentul că, în cazul admiterii cererii de transfer, Judecătoria Târgu Lăpuș ar trebui să funcționeze cu un singur judecător, ceea ce este imposibil.

În concret, s-a arătat că motivele invocate în cererea de transfer nu pot prevala la momentul respectiv față de interesele instanței de la care provine, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcționări și evitarea creșterii încărcăturii cauzelor pe judecător, motiv pentru care s-a dispus respingerea cererii.

Împotriva Hotărârii nr. 3203 din 23 noiembrie 2023 a secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător A. a formulat contestație, invocând dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 [fost art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004].

În motivarea cererii sale, contestatoarea a prezentat situația de fapt, demersurile efectuate în vederea obținerii transferului și cadrul normativ aplicabil în materia discriminării și în ceea ce privește transferul magistraților, arătând că legea nu prevede o ordine clară de preferință a criteriilor enumerate, dar datoria Consiliului Superior al Magistraturii este să le aplice în mod nediscriminatoriu.

A mai susținut că în practica intimatului nu se poate prevedea în mod rezonabil o anumită manieră de aplicare a criteriilor prevăzute de lege pentru transfer, iar în cazul său există o discriminare vădită față de colegii săi ale căror cereri de transfer au fost aprobate prin stabilirea diferită a priorității în analiza criteriilor legale.

De asemenea, a arătat că motivarea hotărârii contestate nu respectă în integralitate dispozițiile art. 612 din Legea nr. 303/2004, pentru că au fost avute în vedere numai motivele de transfer, iar motivele de ordin personal au fost ignorate. Intimatul i-a negat dreptul de a funcționa la instanța din localitatea de domiciliu, temeiurile respingerii cererii sale fiind exclusiv legate de volumul de activitate și gradul de ocupare a schemei de personal la nivelul instanței, fără a arăta în mod concret în ce mod ar fi afectată activitatea Judecătoriei Târgu Lăpuș, prin raportare la datele statistice.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, considerând că în speță nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a actului atacat.

În esență, intimatul a arătat că soluția dată cererii de transfer este legală, temeinică și corespunzător motivată, fiind adoptată prin raportare la criteriile legale, care nu au o ordine de prioritate și care necesită o evaluare comparativă și cumulativă, astfel încât să se asigure un just echilibru între interesul public al bunei funcționări a instanței și interesul legitim privat al persoanei care a solicitat transferul.

În speță, alături de motivele de ordin personal și profesional invocate în cererea de trensfer, a fost avută în vedere situația dificilă a resurselor umane la nivelul Judecătoriei Târgu Lăpuș, respectiv gradul de ocupare a posturilor din schema de personal și încărcătura de dosare pe judecător, concluzia fiind aceea că argumentele prezentate de contestatoare nu relevă o situație excepțională, aptă să determine inversarea raportului de preeminență dintre interesul public și interesul privat.

II. Soluția instanței de recurs

Prin hotărârea supusă controlului judecătoresc pe calea prevăzută în art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportat la art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare la data învestirii instanței, secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Lăpuș la Judecătoria Cluj-Napoca, formulată de contestatoare.

Examinând hotărârea contestată prin prisma motivelor invocate, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, instanța constată caracterul nefondat al contestației, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Așa cum s-a reținut în jurisprudența constantă a Înaltei Curți, analiza cererilor de transfer prin prisma criteriilor prevăzute în art. 612 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, nu trebuie să fie una formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii administrative în condiții de transparență, legalitate și oportunitate, care să aibă aptitudinea de a menține un echilibru rezonabil între interesul public pe care intimatul CSM are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer, în raport cu circumstanțele personale și profesionale invocate.

În acest context, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere în gestionarea resurselor umane din justiție și a carierei judecătorilor și procurorilor, fără ca aceasta să conducă la concluzia că puterea discreționară a instituției se poate manifesta independent de criteriile obiective și de considerentele de oportunitate corespunzătoare circumstanțelor fiecărui caz.

Ținând seama de împrejurarea că actul administrativ trebuie să aibă calitatea de a satisface atât rigorile legii, cât și o nevoie socială determinată, limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere se raportează la scopul legii, iar analiza respectării acestor limite vizează, în final, respectarea principiului proporționalității, a echilibrului necesar între măsurile individuale și interesul public ocrotit, potrivit sumei de atribuții ce constituie competența legală a autorității publice (în speță - interesul public al bunei funcționări a justiției).

Aplicând aceste considerente de ordin general la situația juridică dedusă judecății în prezenta cauză, Înalta Curte constată că în speță nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a hotărârii contestate, aceasta fiind susținută de o motivare adecvată prin raportare la reglementarea cuprinsă în Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Raportat la cadrul normativ privind statutul judecătorilor și procurorilor, nu există un "drept legitim" al judecătorului de a-și desfășura activitatea la instanța din localitatea de domiciliu; domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului, constituie numai unul dintre cele zece criterii prevăzute de lege pentru transfer.

În condițiile în care legea nu prevede o ordine de prioritate în analiza criteriilor, autoritatea publică dispune de un drept de apreciere în exercitarea căruia trebuie că urmărească menținerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate într-o procedură de transfer și criteriile de ordin personal sau profesional ale solicitanților, ținând seama de circumstanțele fiecărui caz. De aceea, în lipsa unor elemente care să probeze că, în situații absolut identice, tratamentul a fost diferit, doar din admiterea sau respingerea unor cereri de transfer nu se poate reține existența unei situații discriminatorii în ceea ce o privește pe contestatoare.

Or, în hotărârea contestată, a fost prezentată în detaliu situația Judecătoriei Târgu Lăpuș sub aspectul volumului de activitate raportat la numărul de posturi (4) și la numărul de judecători în funcție (2, la data analizării cererii), comparativ cu media națională, și, fără a fi ignorate motivele personale și profesionale invocate de solicitantă, s-a apreciat că aprobarea transferului doamnei judecător ar fi amplificat deficitul de personal cu care se confruntă la acel moment, instanța de la care se solicită transferul, de la 2 judecători la 1 judecător activitatea instanței urmând a fi preluată de un singur judecător fiind astfel grav perturbată.

Prin urmare, Înalta Curte constată că deși privite în mod singular motivele de ordin personal și profesional indicate în cererea de transfer ar fi putut contura interesul legitim privat în sensul obținerii unei soluții favorabile, în speță a fost respectat principiului proporționalității între măsura individuală dispusă și interesul public al bunei funcționări a instanței.

De altfel, este de menționat că doamna judecător A. a mai învestit Consiliul Superior al Magistraturii cu o cererea de tranfer soluționată prin Hotărârea nr. 2897 din 21 noiembrie 2023, prin care secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins, pentru motive identice, cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Lăpuș la Judecătoria Cluj Napoca, astfel cum reiese din înscrisurile depuse de însăși petenta.

Față de argumentele expuse, contestația judiciară formulată potrivit art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 3203 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 septembrie 2024.