ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5179/2023

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/16.09.2022, domnul A., judecător cu grad de curte de apel la Tribunalul Cluj, secția penală, a solicitat transferul la Curtea de Apel Cluj. În motivarea solicitării formulate, în esență, petentul a invocat motive de ordin profesional, precizând că are grad profesional de curte de apel din luna noiembrie 2018 și dorește să-și dezvolte aptitudinile profesionale prin soluționarea cauzelor și în alte stadii procesuale decât cele existente la tribunal. Totodată, a precizat că își exprimă disponibilitatea de a-și desfășura activitatea în completul sau secția corespunzător(e) specializării posturilor vacante la instanța la care a solicitat transferul.

Hotărârea atacată în cauză Prin Hotărârea nr. 2371 din data de 10 noiembrie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, s-a respins cererea de transfer formulată de domnul A., judecător la Tribunalul Cluj. În motivarea hotărârii s-a reținut ponderea posturilor vacante de judecător raportat la schema de personal la Tribunalul Cluj, situată peste cea existentă la Curtea de Apel Cluj, precum și volumul de activitate al Curții de Apel Cluj, situat sub media națională, apreciind că nu este oportun transferul unui judecător de la Tribunalul Cluj la Curtea de Apel Cluj. Astfel, s-a apreciat că motivele invocate de domnul judecător în susținerea solicitării de transfer nu pot prevala față de interesele instanței necesare bunei funcționari și echilibrarea volumului de muncă.

Contestația formulată în cauză Împotriva Hotărârii nr. 2371 din 10 noiembrie 2022 a secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată la data de 6 decembrie 2022, domnul judecător A. a formulat contestație, în temeiul art. 61 1 alin. (7) și (8) din Legea nr. 303/2004 raportat la art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 317/2004 (în prezent art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022). În motivarea contestației, se arată că cererea de transfer respinsă prin Hotărârea nr. 2371/10.11.2022 este a cincea cerere formulată în ultimii patru ani și a doua cerere depusă într-o sesiune în care contestatorul a fost singurul judecător care a solicitat transferul la Curtea de Apel Cluj. Contestatorul consideră că prin hotărârea atacată, intimatul a încălcat disp. art. 61 2 din Legea nr. 303/2004, întrucât s-a făcut o analiză a motivelor cuprinse în avizele consultative, examinarea cererii este incompletă, iar cele consemnate nu pot conduce la concluzia că admiterea transferului ar fi de natură să genereze disfuncționalități în buna desfășurare a activității Tribunalului Cluj, mai ales că în aceeași sesiune au fost admise două cereri de transfer ale unor judecători la Tribunalul Cluj, iar alte două posturi vacante erau ocupate prin delegare. Se mai arată că o comparație în raport cu numărul cauzelor între instanțe de grad diferit nu este un argument judicios, având în vedere că au fost transferați colegi de la instanțe cu încărcătură pe judecător mai mare decât la Tribunalul Cluj. Mai susține contestatorul faptul că hotărârea cuprinde o trimitere la încărcătura Tribunalului Cluj și a Curții de Apel Cluj prin raportare la media națională, iar ceea ce rezultă din cifrele indicate (448 la Tribunalul Cluj, în raport cu 492 la nivel național, respectiv 206 la Curtea de Apel Cluj, în raport cu 265 la nivel național), reflectă că strict la acest criteriu, ambele instanțe se află sub media națională, fără să existe o diferență procentuală semnificativă. O altă critică se referă la datele care au fundamentat hotărârea intimatului ce trebuia să aibă la bază Legea nr. 303/2004, referatul comisiei de specialitate cu datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate, iar nu cele din anul anterior (2021), cum reiese din hotărârea atacată. Astfel, hotărârea conține date statistice din anul precedent, nu ține seama de motivele pentru care instanțele au emis avize pozitive, nu analizează criteriile prevăzute de disp. art. 61 2 lit. a), c), g) din Legea nr. 304/2004, nu reflectă concluziile referatului comisiei de specialitate, prin urmare, susține contestatorul, nu se poate contura concluzia în sensul că transferul este de natură să genereze disfuncționalități în buna desfășurare a activității instanței. Disfuncționalitatea la care face trimitere intimatul a fost acoperită în aceeași sesiune de transfer, prin admiterea a două cereri de la alte instanțe la Tribunalul Cluj, astfel că hotărârea atacată a fost emisă cu depășirea marjei de apreciere stabilită de lege.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată la 23 februarie 2023, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, considerând că în speță nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a actului atacat. Contestatorul a depus răspuns la întâmpinare prin care a combătut apărările intimatului, concluzionând în sensul că hotărârea atacată a fost emisă cu depășirea marjei de apreciere stabilită de lege în portofoliul de oportunitate al Consiliului, impunându-se anularea acesteia.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației formulate Înalta Curte reține că pentru respingerea cererii de transfer formulată de contestatorul A., intimatul a avut în vedere ponderea posturilor vacante de judecător raportat la schema de personal de la Tribunalul Cluj ce se situa peste cea existentă la Curtea de Apel Cluj, precum și volumul de activitate al Curții de Apel Cluj, situat sub media națională, rezultând astfel o potențială disfuncționalitate în buna desfășurare a activității instanței de la care s-a solicitat transferul, respectiv Tribunalul Cluj. Din cuprinsul datelor statistice avute în vedere de intimat pentru anul 2021, reiese faptul că la Tribunalul Cluj, dintre cele 39 posturi de judecător prevăzute în schemă, sunt vacante 7 posturi dintre care 2 începând cu data de 15.11.2022 și un post sub rezerva publicării decretului de eliberare din funcție, prin pensionare, 2 judecători sunt delegați de la altă instanță și există 2 posturi temporar vacante, ocupate în condițiile art. 134 1 din Legea nr. 303/2004, modificată și completată. La Curtea de Apel Cluj, din cuprinsul acelorași date, dintre cele 63 posturi de judecător prevăzute în schemă, sunt vacante 7 posturi, dintre care patru sub rezerva publicării decretelor de eliberare din funcție, prin pensionare, un judecător este delegat de la altă instanță și există un post temporar vacant, ocupat în condițiile disp. art. 134 1 din Legea nr. 304/2004, modificată și completată, până la eliberarea din funcție prin pensionare, a titularului. Din punctul de vedere al încărcăturii cauzelor/judecător, în anul 2021, la Tribunalul Cluj a fost de 448, comparativ cu media națională de 492, iar încărcătura cauzelor/schemă de 425, comparativ cu media națională de 396. Conform evidențelor pe anul 2021, la Curtea de Apel Cluj, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 206, comparativ cu media națională de 265, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 192, comparativ cu media națională de 231. Înalta Curte constată că cele două instanțe implicate în transfer, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, în cuprinsul avizelor consultative motivate și înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, au prezentat datele statistice actualizate pentru anul 2022, din aplicația B., conform disp. art. 61 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, date care însă nu au fost preluate în referat, astfel cum prevăd dispozițiile legale sus-menționate, conform cărora "referatul va cuprinde obligatoriu datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate și încărcătura efectivă pe judecător". Întrucât avizele consultative au fost comunicate la 17.10.2022, iar nota, împreună cu referatul privind datele statistice relevante, în data de 08.11.2022, Înalta Curte reține că nu există niciun motiv a se avea în vedere numai datele pentru anul 2021, deși sesiunea de transfer a avut loc în luna noiembrie 2022, mai ales că acestea sunt modificate în privința posturilor vacante, dar și a volumului de activitate. Astfel, din datele statistice pentru anul 2022, la Curtea de Apel Cluj, există 64 posturi de judecător, dintre care 6 posturi vacante ce aparțin secției penale și pentru cauze cu minori, motiv pentru care s-a dispus delegarea a 2 judecători de la Tribunalul Cluj și un judecător de la Curtea de Apel Oradea, pe o perioadă de 6 luni. Din datele primului semestru al anului 2022, se înregistrează o creștere a volumului de activitate în raport cu anul 2021, iar încărcătura/judecător raportată la numărul de posturi ocupate, în intervalul 01.01.2022 - 30.06.2022 a fost de 146,1 cauze/judecător, față de media națională de 173,8 cauze/judecător în timp ce încărcătura medie/schemă a fost de 192,3 cauze/judecător. În ceea e privește Tribunalul Cluj, există 5 posturi vacante de judecător și 2 posturi temporar vacante, în timp ce încărcătura pe fiecare judecător, în perioada 01.01.2022 - 30.06.2022, a fost de 301 cauze, raportată la volumul de activitate efectiv, iar raportat la numărul de cauze nou intrate a fost de 157,2 cauze/judecător. Referitor la situația posturilor vacante, se observă că la nivelul Curții de Apel Cluj sunt 6 posturi de judecător vacante, toate la secția penală și pentru cauze cu minori, motiv pentru care, începând cu data de 01.09.2022 s-a dispus delegarea a 2 judecători de la Tribunalul Cluj și începând cu data de 01.08.2022, s-a dispus delegarea pe o perioadă de 6 luni a unui judecător de la Curtea de Apel Oradea. În privința Tribunalului Cluj sunt 5 posturi vacante, 2 ocupate prin delegare de la alte instanțe, iar alte două posturi temporar vacante sunt ocupate în condițiile art. 134 1 din Legea nr. 304/2004, modificată și completată, astfel că posturi efectiv vacante la Curtea de Apel Cluj sunt 4, iar la Tribunalul Cluj sunt 3 posturi, însă numărul a scăzut prin admiterea a două cereri de transfer în noiembrie 2022. Prin urmare, privind comparativ numărul de posturi vacante, reiese că la Curtea de Apel Cluj se înregistrează mai multe posturi vacante, deși diferența este de numai un post față de Tribunalul Cluj. În ceea ce priește volumul de activitate al celor două instanțe, din analiza datelor statistice pe anul 2021, dar și din primul semestru al anului 2022, rezultă că acesta este sub media națională. Astfel, deși intimatul a invocat o posibilă disfuncționalitate ce ar putea apărea la nivelul Tribunalului Cluj, din cuprinsul datelor statistice, aceasta nu se confirmă. Fără a nega rolul intimatului în sistemul judiciar, păstrarea unui just echilibru între interesele instanțelor implicate în procedura transferului și interesul privat al solicitantului, Înalta Curte reține că o eventuală disfuncționalitate gravă în activitatea, în speță a Tribunalului Cluj, este obligatoriu să fie motivată și nu doar declarată, avându-se în vedere disp. art. 61 2 din Legea nr. 303/2004, care obligă la analizarea anumitor criterii pentru soluționarea cererilor de transfer. Înalta Curte constată că, în raport de înscrisurile depuse la dosar, respingerea cererii de transfer este nejustificată, hotărârea este nelegală, dată cu încălcarea criteriilor stabilite de Legea nr. 303/2004 pentru soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor. Prin urmare, constatându-se îndeplinite disp. art. 61 2 din Legea nr. 303/2004, modificată și completată, în temeiul disp. art. 29 din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va admite contestația, va dispune anularea hotărârii atacate și obligarea intimatului să emită o nouă hotărâre prin care să admită cererea de transfer a contestatorului de la Tribunalul Cluj la Curtea de Apel Cluj.