ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4486/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4486/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 12 octombrie 2023
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii. Hotărârile contestate
Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/28.09.2022, doamna judecător A. a solicitat transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.
Prin Hotărârea nr. 2559 din 15 noiembrie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a respins cererea de transfer formulată.
Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/12.10.2022, doamna judecătoria A. a solicitat transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.
Prin Hotărârea nr. 2811 din 17 noiembrie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a respins cererea de transfer.
În motivarea ambelor hotărâri, secția pentru Judecători a avut în vedere, în esență, prevederile art. 60 alin. (1), art. 61
2
din Legea nr. 303/2004, situația posturilor vacante la Judecătoria Dej, volumul de activitate la instanțele implicate și motivele de ordin personal invocate prin cererile de transfer.
Contestația formulată
Împotriva acestor hotărâri, doamna judecător A. a formulat contestație, solicitând, în principal, anularea Hotărârii nr. 2559/15.11.2022 a secției pentru judecători din cadrul CSM, hotărârea din etapa 1 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022, publicată pe site-ul CSM în data de 10.01.2023, iar, în subsidiar, anularea Hotărârii nr. 2811/17.11.2022 a secției pentru judecători din cadrul CSM, hotărâre din etapa 2 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022 publicată pe site-ul CSM la data de 11.01.2023 și obligarea intimatului CSM la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat, în esență, următoarele:
A avut calitatea de auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii din data de 01.01.2016 până la data de 01.01.2018 când a fost numită în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de judecător stagiar, aspect ce rezultă din Hotărârea Plenului CSM nr. 1210/24.11.2015 prin care s-a procedat la validarea rezultatelor concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 30.06.2015-06.10.2015.
A avut calitatea de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Satu Mare începând cu data de 01.01.2018 până la data de 16.04.2019, când a fost numită în funcția de judecător definitiv în cadrul Judecătoriei Dej, din raza Tribunalului Cluj. Aceste aspecte rezultă din Hotărârea Plenului CSM nr. 1479/19.12.2017 prin care s-a procedat la numirea absolvenților Institutului Național al Magistraturii, promoția 2017, în funcția de judecător/procuror stagiar și Decretul de numire în funcție nr. 226/12.04.2019.
La momentul numirii în funcția de judecător, în anul 2019, la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca nu a existat niciun loc vacant, astfel că nu exista posibilitatea de a opta pentru un loc în cadrul acestei instanțe.
În prezent locuiește împreună cu soțul său B. și cu fiica sa C. în municipiul Cluj-Napoca.
În toată perioada în care a activat efectiv la Judecătoria Dej, adică timp de aproape 3 ani, a făcut naveta între Cluj-Napoca - Dej, dus-întors. Distanța dintre locuința sa și Judecătoria Dej este de aproximativ 66 km. Astfel, în zilele corespunzătoare, a parcurs cu mașina o distanță de 132 km, în cel mai bun caz în aproximativ 2 ore și 30 de minute (dus-întors).
De la momentul numirii în funcția de judecător definitiv și până în prezent a formulat cereri de transfer de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca, iar nu și la altă instanță, la fiecare sesiune de transfer organizată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.
Toate aceste cereri de transfer i-au fost respinse motivat, în esență, de faptul că de la Judecătoria Dej exista alt coleg care a formulat cerere de transfer, coleg având o vechime mai mare, motiv pentru care are prioritate la transfer.
Consideră că hotărârile atacate, respectiv Hotărârea nr. 2559/15.11.2022 și Hotărârea nr. 2811/17.11.2022 ale secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sunt nelegale și netemeinice, nefiind respectate criteriile prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În drept, au fost invocate prevederile art. 60 - 61 indice 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prevederile art. 29 alin. (4) și (7) - (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Apărarea formulată de intimat
Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației
Analizând actele și lucrările dosarului, susținerile părților și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte urmează a admite contestația, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/28.09.2022, contestatoarea A., judecător la Judecătoria Dej, a solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca,
În motivarea cererii, doamna judecător A. a invocat motive de ordin profesional și personal, respectiv faptul că își manifestă disponibilitatea de a activa în orice secție, complet sau compartiment la Judecătoria Cluj-Napoca, locuiește împreuna cu soțul și fiica minoră în municipiul Cluj-Napoca, în prezent se află în concediu pentru creșterea copilului, începând cu data de 19.08.2022, iar distanța dintre localitățile Dej și Cluj-Napoca este de 66 de kilometri.
Prin Hotărârea nr. 2559/15.11.2022, contestată în prezenta cauză, intimatul secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de doamna judecător A..
Secția pentru judecători a analizat cererea de transfer formulată de contestatoare, prin raportare la criteriile legale, anume, cele prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, care nu au o ordine de prioritate și reclamă o evaluare comparativă și cumulativă, precum și prin raportare la necesitatea menținerii unui echilibru între interesul public - buna funcționare a instanțelor implicate - pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat al persoanei care a formulat cererea de transfer.
Astfel, secția pentru judecători a observat faptul că în prima sesiune de transferuri, 3 judecători din cadrul Judecătoriei Dej au solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv contestatoarea A., AMM și D., care la acel moment era delegată la instanța la care a solicitat transferul.
Secția pentru judecători a apreciat că, în vederea asigurării menținerii bunei funcționări a Judecătoriei Dej, era oportun transferul a 2 judecători de la instanța menționată. Analizând concomitent cele 3 cereri menționate anterior, în raport de motivele invocate de solicitanți, precum și în raport de criteriile prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data emiterii hotărârii contestate, criterii care nu au o ordine de prioritate și reclamă o evaluare comparativă și cumulativă, reținând aspectele detaliate de Curtea de Apel Cluj în avizele exprimate, secția pentru judecători a apreciat că erau prioritare cererile de transfer formulate de doamnele judecător AMM, avizată favorabil de Curtea de Apel Cluj, față de motivele detaliate de doamna judecător în cuprinsul cererii de transfer, și de doamna judecător D., măsura admiterii transferului acesteia fiind menită inclusiv să asigure continuitatea completurilor în cadrul cărora își desfășura activitatea și a cărei cerere a fost avizată favorabil de Curtea de Apel Cluj.
Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/12.10.2022, contestatoarea, judecător la Judecătoria Dej, a solicitat transferul la Judecătoria Cluj-Napoca, reiterând motivele din cererea anterioară, înregistrată la intimat sub nr. x/28.09.2022.
Prin Hotărârea nr. 2811/17.11.2022, contestată, de asemenea, în prezenta cauză, intimatul secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de doamna judecător A..
Prin cererea de chemare în judecată contestatoarea a solicitat în principal, anularea Hotărârii nr. 2559/15.11.2022 a secției pentru judecători din cadrul CSM, hotărârea din etapa 1 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022, publicată pe site-ul CSM în data de 10.01.2023, iar, în subsidiar, anularea Hotărârii nr. 2811/17.11.2022 a secției pentru judecători din cadrul CSM, hotărâre din etapa 2 de transfer din sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie- noiembrie 2022 publicată pe site-ul CSM la data de 11.01.2023 și obligarea intimatului CSM la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.
Din actele dosarului, constată Înalta Curte că, la momentul soluționării celor două cereri de transfer formulate, doamna judecător A. avea o vechime de 6 ani și 9 luni în funcția de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiție), dintre care 3 ani și 5 luni la Judecătoria Dej.
Conform evidențelor direcției de resort, la Judecătoria Dej, instanța de la care aceasta a solicitat transferul, dintre cele 8 posturi de judecător prevăzute în schemă, era vacant un post, pentru care s-a aprobat ocuparea în condițiile art. 134 indice 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, exista un post temporar vacant, ocupat pe perioadă nedeterminată, iar un judecător era delegat la altă instanță.
În anul 2021, la Judecătoria Dej, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 640, comparativ cu media națională de 1085, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 483, comparativ cu media națională de 855.
Conform evidențelor aceleiași direcții, la Judecătoria Cluj-Napoca, instanța la care contestatoare a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau vacante 5 posturi, dintre care 2 posturi începând cu data de 15.11.2022, fiind utile pentru sesiunea de transferuri în discuție 4 posturi, 2 judecători erau delegați la alte instanțe, 3 judecători erau delegați de la alte instanțe, existau 2 posturi temporar vacante, ocupate în condițiile art. 134 indice 1 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar un judecător se afla în concediu fără plată.
La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2021, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 948, comparativ cu media națională de 1085, iar încărcătura cauzelor/schema a fost de 898, comparativ cu media națională de 855.
Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca au avizat nefavorabil transferul doamnei judecător A., iar Judecătoria Dej a avizat favorabil transferul.
În drept, procedura transferului judecătorilor este reglementată de art. 60 - 61 indice 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la momentul emiterii celor două hotărâri contestate în prezenta cauză.
Potrivit art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare:
"La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:
a) motivele cuprinse în avizele consultative motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1);
b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;
c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau al completului corespunzător specializării;
d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;
e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;
f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;
g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;
h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;
i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;
j) starea de sănătate și situația familială."
Potrivit art. 61 indice 1 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare:
"Hotărârile prin care se dispune cu privire la cererile de transfer pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată în condițiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător."
Totodată, potrivit art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
"(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.
(8) Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia.
(9) Hotărârea prin care se soluționează contestația prevăzută la alin. (7) este definitivă."
Înalta Curte observă că, secția pentru judecători a soluționat prima cerere de transfer formulată de contestatoare, prin raportare exclusiv la un singur criteriu din cele zece reglementate lege, și anume criteriul privind motivele cuprinse în avizele consultative și punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1), criteriu reglementat de art. 61 indice 2 lit. a) din Legea nr. 303/2004, fără a examina în vreun fel și celelalte criterii reglementate de lege, și fără a analiza punctual vreunul din motivele expuse de contestatoare în susținerea cererii de transfer și, în consecință, fără a realiza o punere în balanță a interesului privat al solicitantului cu cel public al administrării justiției.
Astfel, deși în motivarea Hotărârii nr. 2559/15.11.2022, prin care a fost respinsă cererea de transfer a contestatoarei în prima etapă a sesiunii de transfer din toamna anului 2022, secția pentru judecători a reținut expres că aceste criterii prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare nu au o ordine de prioritate și reclamă o evaluare comparativă și cumulativă, în realitate, în soluționarea cererii de transfer nu s-a realizat efectiv o evaluare comparativă și cumulativă, ci s-a dat eficiență unui singur criteriu, cel privind motivele cuprinse în avizele consultative motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1), criteriu reglementat de art. 61 indice 2 lit. a) din Legea nr. 303/2004, cu nesocotirea celorlalte criterii prevăzute de lege, reglementate de art. 61 indice 2 lit. b)-j) din Legea nr. 303/2004, îndeosebi a criteriilor privind vechimea și situația personală, deși avizul nu este unui obligatoriu, ci consultativ.
Din cuprinsul motivării hotărârii contestate rezultă că s-a ținut cont numai de faptul că dintre cei 3 judecători de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca, care au formulat cerere de transfer, doar contestatoarea a primit aviz negativ, fără a se arăta însă, în ce constă, aspectele punctuale expuse de Curtea de Apel Cluj care au determinat acordarea avizelor în sensul amintit, și că, doamna judecător D. este delegată la instanța la care a solicitat transferul.
În primul rând constată Înalta Curte că, delegarea prealabilă nu constituie, conform condițiilor legale mai sus arătate, un criteriu pentru transfer.
În al doilea rând, observă Înalta Curte că, dintre cei 3 judecători de la Judecătoria Dej care au formulat cerere de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, contestatoarea are vechimea cea mai mare, aspect ce rezultă din decretele de numire în funcție, doamna judecător AMM și doamna judecător D. fiind numite în funcție în data de 12.10.2020, așa cum reiese din Decretul de numire în funcție nr. 646/2020 și Decretul de numire în funcție nr. 637/2020.
La momentul soluționării primei cereri de transfer a contestatoarei, aceasta avea o vechime de 6 ani și 9 luni în funcția de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiție), dintre care 3 ani și 5 luni la Judecătoria Dej, instanța de la care a solicitat transferul, spre deosebire de colegele sale, doamna judecător AMM și doamna judecător D., care aveau o vechime de 5 ani și 9 luni în funcția de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiție), dintre care 1 an și 11 luni la Judecătoria Dej.
Acest criteriu obiectiv, al vechimii în funcția de judecător, nu a fost avut în vedere de către intimat, și nu a fost menționat în hotărârea contestată, cu ocazia analizei comparative a cererilor de transfer formulate.
Reiese, astfel, că nu au fost avute în vedere, analizate ori comparate criteriile reglementate de art. 61 indice 2 lit. c)-f) din Legea nr. 303/2004, respectiv vechimea în cadrul secției sau al completului corespunzător specializării, vechimea la instanța de la care se solicită transferul, vechimea efectivă în funcția de judecător și vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul.
Din perspectiva celorlalte criterii reglementate de art. 61 indice 2 lit. b), lit. g), lit. h) și i) din Legea nr. 303/2004 situația celor trei judecători de la Judecătoria Dej este similară sau, după caz, identică.
Astfel, din perspectiva criteriului privind volumul de activitate al instanței de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele implicate și dificultățile de ocupare a acestora, situația este identică având în vedere că cei trei judecători au solicitat transferul de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.
De asemenea, din analiza hotărârilor de transfer rezultă că cei trei judecători și-au manifestat disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant, că au domiciliul sau, după caz, reședința în municipiul Cluj-Napoca și efectuează naveta, alocând un interval semnificativ de timp acestei activități.
Cât privește criteriul privind starea de sănătate și situația familială, reține Înalta Curte că, doamna judecător A. este căsătorită, la momentul formulării cererii are un copil cu vârsta sub un an, și se află în concediu de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani începând cu data de 19.08.2022.
La rândul său doamna judecător AMM este căsătorită, are un copil în vârstă de aproximativ 1 an și 4 luni și se află în prezent în concediu de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, aspect ce rezultă din Hotărârea de transfer nr. 2561/15.11.2022 .
Cu toate acestea deși situația celor două colege judecător este similară, ambele sunt căsătorite, au câte un copil minor în întreținere și ambele se află în concediu de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, cu ocazia soluționării cererii de transfer s-a dat prioritate cererii formulate de doamna judecător AMM, în detrimentul cererii contestatoarei, deși aceasta avea a vechime mai mare în funcția de judecător (6 ani și 9 luni vs. 5 ani și 9 luni), o vechime mai mare la instanța de la care a solicitat transferul (3 ani și 5 luni vs. 1 an și 11 luni).
În ceea ce privește cea de a doua etapă de transfer, în care a fost admisă o cerere de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, aspect ce reiese din ordinea de zi soluționată din data de 17.11.2022, fiind transferat domnul judecător E. de la Judecătoria Târgu Mureș, dosar, Înalta Curte reține următoarele aspecte:
Domnul judecător E. a fost numit în funcția de judecător definitiv în data de 26.04.2021 potrivit Decretului de numire în funcție nr. 384/2021. Astfel, domnul judecător are o vechime de 4 ani și 9 luni în funcția de judecător, inclusiv perioada de auditor de justiție, dintre care 1 an și 5 luni la Judecătoria Târgu Mureș.
Potrivit Hotărârii de transfer nr. 2817/17.11.2022, dosar, în anul 2021, la Judecătoria Târgu Mureș, unde funcționa ca judecător domnul E., încărcătura cauzelor/judecător a fost de 867, comparativ cu media națională de 1085, iar încărcătura/schema a fost de 715, comparativ cu media națională de 855.
În raport de cele menționate anterior, observă Înalta Curte că, în privința soluționării celei de a doua cereri de transfer formulată de contestatoare, de asemenea, nu au fost luate în considerare criteriile obiective precum, vechimea în funcția de judecător, vechimea la instanța de la care se solicită transferul și volumul de activitate al instanței de la care se solicită transferul, întrucât, în etapa a doua a Sesiunii de transfer organizată de intimat, a fost transferat un judecător cu o vechime în funcția de judecător mai mică decât cea a contestatoarei, de la o instanță cu o încărcătură mai mare, decât cea de la care contestatoarea a solicitat transferul.
Față de aceste considerente învederate anterior, constatându-se nelegalitatea celor două hotărâri atacate, din perspectiva aplicării criteriilor prevăzute de art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza dispozițiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 și art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se va admite contestația urmând a se anula hotărârile contestate și va obliga intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârilor nr. 2559 din 15 noiembrie 2022 și nr. 2811 din 17 noiembrie 2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.
Anulează hotărârile contestate și obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Dej la Judecătoria Cluj-Napoca.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 12 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.