ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3350/2024

Ședința publică din data de 14 iunie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin Hotărârea nr. 2913 din 21 noiembrie 2023, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, s-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Mureș la Judecătoria Cluj-Napoca, formulată de domnul judecător A..

Față de cererea de transfer formulată și analizând nota Direcției resurse umane și organizare, precum și dispozițiile art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022, s-a reținut că domnul A. are o vechime de 5 ani și 9 luni în funcția de judecător și o vechime de 2 ani și 6 luni la Judecătoria Târgu Mureș.

Conform evidențelor direcției de resort, la Judecătoria Târgu Mureș, instanța de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 21 de posturi, fiind vacante 7 posturi. De asemenea, sunt vacante 4 funcții de conducere, 3 fiind ocupate prin delegare. La această instanță, există 2 posturi ocupate în condițiile art. 147 din Legea nr. 303/2022. La Judecătoria Târgu Mureș, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media națională de 1159,3/iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media națională de 893,1.

S-a mai reținut că la Judecătoria Cluj-Napoca, instanța la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, din care 30 de posturi efectiv ocupate, fiind vacante 9 posturi. De asemenea, sunt vacante 3 funcții de conducere, din care una este ocupată prin delegare. La această instanță, dintre cele 14 posturi vacante temporar, 8 posturi au fost ocupate, din care 5 posturi în condițiile art. 147 din Legea nr. 303/2022. La această instanță sunt utile 9 posturi de judecător (6 posturi în cadrul secției civile și 3 posturi în cadrul secției penale). La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schema a fost de 889,4, comparativ cu media națională de 893,1.

În temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Judecătoria Târgu Mureș și Curtea de Apel Târgu Mureș au exprimat puncte de vedere nefavorabile transferului, în timp ce Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca au avizat favorabil transferul domnului judecător.

Analizând cererea de transfer formulată în raport de motivele invocate, precum și în raport de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, cu luarea în considerare a necesității păstrării echilibrului între interesele instanțelor implicate, dar și între interesul public privind buna desfășurare a activității instanțelor și interesul privat al magistratului, secția pentru judecători a apreciat că nu este oportun transferul domnului judecător A..

Astfel, s-a reținut că dispozițiile legale care reglementează instituția transferului au un caracter supletiv, nu conferă în mod automat magistratului un drept la transfer și nu generează o obligație corelativă a secției, prin simpla formulare a cererii, în condițiile în care se impune a fi avută în vedere politica de resurse umane la nivelul instanțelor implicate în procedură și menținerea unui just echilibru între interesul general reprezentat de o bună administrare a justiției, inclusiv sub acest aspect, și interesul personal al magistratului.

De asemenea, criteriul privind existența unor motive personale, în lumina dispozițiilor legale, nu poate înlătura celelalte criterii ce trebuie avute în vedere în analiza unei cereri de transfer, acest criteriu fiind supus cerinței coroborării cu celelalte criterii prevăzute de lege.

Totodată, secția pentru judecători a reținut că transferul domnului judecător A. nu este oportun în raport de criteriul privind numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele implicate, întrucât procentul de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Târgu Mureș este inferior procentului de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Cluj-Napoca, și nici în raport de criteriul privind dificultățile de ocupare a posturilor.

1.2. Prin Hotărârea nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu Mureș la Judecătoria Cluj-Napoca, formulată de domnul judecător A..

În analiza cererii de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a reținut, în raport cu nota Direcției resurse umane și organizare și dispozițiile art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022, că domnul A. are o vechime de 5 ani și 9 luni în funcția de judecător și o vechime de 2 ani și 6 luni la Judecătoria Târgu Mureș, iar conform evidențelor direcției de resort, la Judecătoria Târgu Mureș, instanța de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 22 de posturi, dintre care unul începând cu data de 01.01.2024, fiind vacante 6 posturi. De asemenea, sunt vacante 4 funcții de conducere, 3 fiind ocupate prin delegare. La această instanță, există 2 posturi ocupate în condițiile art. 147 din Legea nr. 303/2022. La Judecătoria Târgu Mureș, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media națională de 893,1.

Conform evidențelor aceleiași direcții, la Judecătoria Cluj-Napoca, instanța la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, din care 31 de posturi efectiv ocupate, fiind vacante 9 posturi. De asemenea, sunt vacante 3 funcții de conducere, din care una este ocupată prin delegare. La această instanță, dintre cele 11 posturi vacante temporar, 6 posturi au fost ocupate, fiind utile pentru transfer 3 posturi de judecător. La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 889,4, comparativ cu media națională de 893,1.

În temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Judecătoria Târgu Mureș și Curtea de Apel Târgu Mureș au exprimat puncte de vedere nefavorabile transferului, în timp ce Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca au avizat favorabil transferul domnului judecător.

Secția pentru judecători a apreciat că nu este oportun transferul domnului judecător A., în raport cu criteriul privind dificultățile de ocupare a posturilor, reținând că vacantarea suplimentară a unui post la Judecătoria Târgu Mureș ar conduce la perturbarea activității instanței prin supraîncărcarea celorlalți judecători, dar și prin acordarea unor termene mai lungi, cu consecința afectării celerității soluționării cauzelor și, în mod indirect, a justițiabililor.

S-a mai arătat că dacă s-ar admite cererea de față, la Judecătoria Târgu Mureș ar urma să funcționeze doar 21 de judecători, ceea ce determină o încărcătură considerabilă a activității acestora.

De asemenea, s-a reținut că, dată fiind situația de fapt, argumentele contestatorului nu pot prevala față de interesele instanței de la care acesta provine.

Împotriva Hotărârilor nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 și nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, emise de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, a formulat contestație contestatorul A., în temeiul art. 191 din Legea nr. 303/2022, solicitând în principal, anularea Hotărârii nr. 2913/21.11.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată în data de 07.02.2024, hotărâre din etapa 1 din sesiunea de transfer organizată în perioada octombrie - noiembrie 2023; în subsidiar, anularea Hotărârii nr. 3214/23.11.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, hotărâre din etapa 2 de transfer, organizată în perioada octombrie- noiembrie 2023; obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatorului de la Judecătoria Târgu Mureș la Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea contestației arată că a avut calitatea de auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii din data de 08.01.2018 până la data de 01.01.2020 când am fost numit în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc; că a avut calitatea de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc începând cu data de 01.01.2020 până la data de 26.04.2021, când a fost numit în funcția de judecător definitiv în cadrul Judecătoriei Târgu Mureș, din raza Tribunalului Mureș.

Menționează că la momentul soluționării cererii de transfer avea o vechime de 5 ani și 7 luni în funcția de judecător (inclusiv perioada de auditor de justiție), dintre care 2 ani și 7 luni Ia Judecătoria Târgu Mureș.

În ceea ce privește situația personală, arată că are domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, astfel cum reiese din cartea de identitate; este căsătorit începând cu data de 12.05.2023, iar soția sa, B. este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, începând cu luna octombrie 2020; că de la momentul numirii în funcție la Judecătoria Târgu Mureș, respectiv în data de 26.04.2021, a făcut naveta săptămânal pe ruta Târgu Mureș - Cluj-Napoca și retur, iar în cursul săptămânii, locuiește cu chirie în municipiul Târgu Mureș; că în municipiul Cluj-Napoca deține un apartament proprietate personală; că distanța dintre Cluj-Napoca și Târgu Mureș este de aproximativ 110 km, fiindu-i imposibil să facă naveta zilnic.

Arată că a formulat mai multe cereri de transfer, toate fiindu-i respinse, după cum urmează: în perioada mai 2020 - februarie 2022 nu s-au organizat sesiuni de transfer; cererea de transfer formulată în martie 2022 (etapa 1 și etapa a 2-a), sesiunea de transfer din perioada mai - iunie 2022, respectiv etapa 1 din 26.05.2022 și etapa a 2-a din 23.06.2022, când nu a fost transferat niciun judecător de la Judecătoria Târgu Mureș Ia Judecătoria Cluj-Napoca; sesiunea de transfer organizată în perioada septembrie - noiembrie 2022, în ambele etape; sesiunea de transfer organizată în perioada ianuarie - martie 2023; sesiunea de transfer organizată în perioada octombrie - noiembrie 2023.

Consideră că hotărârile atacate sunt nelegale și netemeinice, nefiind respectate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

În ceea ce privește Hotărârea nr. 2913/21.11.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (hotărârea din etapa 1 de transfer), arată că prin această hotărârea s-a reținut că, întrucât procentul de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Târgu Mureș este inferior procentului de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Cluj-Napoca, nu este oportună transferarea sa.

Cu toate acestea, deși numărul locurilor neocupate la Judecătoria Cluj-Napoca (9 locuri) este mai mare decât cel al locurilor neocupate la Judecătoria Târgu Mureș (6 locuri), faptul că schema de personal a Judecătoriei Cluj-Napoca este mai mare, face ca procentul de neocupare al posturilor să fie mai redus la Judecătoria Cluj-Napoca.

Însă, în ceea ce privește încărcătura efectivă a cauzelor pe judecător, la nivelul anului 2022, la Judecătoria Târgu Mureș era de 831,5, considerabil mai redusă de cea înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca, care era de 1008,2, precum și de media la nivel național, care era de 1159,3.

În mod similar, și în cazul încărcăturii cauzelor pe schemă, Judecătoria Târgu Mureș înregistra la nivelul anului 2022 o încărcătură de 745,4 dosare, considerabil mai redusă decât cea care exista Ia Judecătoria Cluj-Napoca, de 889,4, precum și decât cea la nivel național, care se situa la 893,1.

Consideră că în acest context, nu au fost avuți în vedere indicatorii relevanți care descriau situația concretă existentă la cele două instanțe implicate în procedura de transfer.

Arată că nu același criteriu reținut în privința cererii sale a fost avut în vedere în ceea ce privește cererea de transfer a domnului judecător C., care se afla la prima cerere de transfer, care a fost transferat de la Judecătoria Sibiu la Judecătoria Cluj-Napoca, reținându-se situația dificilă a resurselor umane disponibile la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca, faptul că încărcătura de dosare/judecător este sub media înregistrată la nivel național, deși este mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca, iar dificultățile de ocupare a posturilor la Judecătoria Sibiu sunt mult mai reduse decât în cazul Judecătoriei Cluj-Napoca, fiind formulate 40 de cererii de transfer pentru Judecătoria Cluj-Napoca în sesiunea octombrie - noiembrie 2023.

Critică faptul că în privința cererii formulate de domnul judecător C., nu a fost analizat aspectul privind procentul de ocupare efectivă a schemei Judecătoriei Sibiu și nici faptul că încărcătura cauzelor/judecător la Judecătoria Sibiu (1052,7) era mai mare decât cea de la Judecătoria Cluj-Napoca (1008,2) și considerabil mai mare decât cea de la nivelul Judecătoriei Târgu Mureș (831,5), după cum nu s-a analizat nici încărcătura cauzelor pe schemă de la nivelul instanțelor implicate, fiind ignorat criteriul prevăzut de art. 192 lit. b) din Legea nr. 303/2022. Pe de altă parte, nu a fost avut în vedere nici criteriul dificultăților de ocupare a posturilor.

Totodată, arată că nu s-a ținut cont de faptul că domnul judecător se afla la prima cerere de transfer, cu o vechime în funcția de judecător definitiv la Judecătoria Sibiu de aproximativ 6 luni la data admiterii cererii de transfer, astfel că în mod greșit nu au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 192 lit. d) și e) din Legea nr. 303/2022.

Astfel, arată că Judecătoria Târgu Mureș se afla într-o situație considerabil mai favorabilă în raport cu Judecătoria Sibiu, iar pe de altă parte, contestatorul avea o vechime mai mare la instanța de unde solicită transferul (2 ani și 7 luni) față de aproximativ 6 luni în ceea ce îl privește pe domnul judecător C., motiv pentru care apreciază că cererea sa era mai întemeiată.

Mai arată că relativ similară este și situația doamnei judecător D., care, deși are aceeași vechime în funcție precum contestatorul, a fost numită judecător definitiv la Judecătoria Zalău în data de 26.04.2021, iar prin hotărârea nr. 1448/26.05.2022 acesteia i-a fost admisă cererea de transfer de Ia Judecătoria Zalău la Judecătoria Turda, după care prin hotărârea nr. 3211/23.11.2023 i-a fost admisă cererea de transfer de la Judecătoria Turda la Judecătoria Cluj-Napoca, respectiv a doua cerere de transfer.

Precizează că raportat la anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător la Judecătoria Turda a fost de 1374,8 față de cea înregistrată la nivelul Judecătoriei Târgu Mureș, de numai 831,5 și considerabil mai mare decât media înregistrată la nivel național, de 1159,3. Încărcătura cauzelor pe schemă la Judecătoria Turda (1152,7) era mult mai mare decât cea înregistrată la Judecătoria Târgu Mureș (745,4) și considerabil mai mare decât media înregistrată la nivel național (893,1).

De asemenea, vechimea în funcție a contestatorului și a doamnei judecător era aceeași.

Referitor la Hotărârea nr. 3214/23.11.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea de transfer a contestatorului din etapa a 2-a a sesiunii de transfer, precizează că își menține criticile formulate cu privire la Hotărârea nr. 2913/21.11.2023.

Mai arată că deși în hotărârea contestată se menționează că în cursul lunii noiembrie 2023 doi dintre colegii de la judecătoria Târgu Mureș au promovat la instanțe superioare, s-a omis a se menționa faptul că în prima etapa de transfer, respectiv prin Hotărârea nr. 3045/21.11.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus transferarea doamnei judecător E. de Ia Judecătoria Gheorgheni la Judecătoria Târgu Mureș, fiind astfel completată schema de judecători a Judecătoriei Târgu Mureș.

În același context, invocă alte trei cereri de transfer admise de către secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, formulate de trei judecători de la Judecătoria Târgu Mureș, doi dintre aceștia fiind transferați la Judecătoria Cluj-Napoca, care, chiar dacă nu au fost admise în ultima sesiune de transferuri, consideră că sunt relevante în raport cu criticile pe care le-a formulat.

Față de cererile astfel invocate, consideră că era îndreptățit să i se admită cererile de transfer, dată fiind vechimea în funcție și vechimea la instanța de la care a solicitat transferul.

Susține că în privința sa au fost ignorate criteriile prevăzute de lege pentru acordarea transferului, respectiv cele prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

Astfel, în ceea ce privește criteriul prevăzut de art. 192 lit. a) din Legea nr. 303/2022, respectiv avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1), arată că avizele acordate de către Judecătoria Târgu Mureș și Curtea de Apel Târgu Mureș au fost negative, iar cele date de Judecătoria Cluj-Napoca și Curtea de Apel Cluj au fost pozitive, însă acestea au doar un rol consultativ.

Arată că trebuie avut în vedere și dreptul fiecărui judecător la transfer; că fluctuația de personal este normală și trebuie permisă tuturor, în caz contrar fiind prejudiciat însuși dreptul la transfer.

Cu privire la criteriul prevăzut de art. 192 lit. b) din Legea nr. 303/2022, respectiv volumul de activitate al instanței de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante și dificultățile de ocupare a acestora, arată că încărcătura efectivă a cauzelor pe judecător, în anul 2022, se situa la Judecătoria Târgu Mureș sub cea înregistrată Ia Judecătoria Cluj-Napoca, aceeași fiind situația și în ceea ce privește încărcătura cauzelor pe schemă.

Precizează că, raportat Ia datele statistice, Judecătoria Târgu Mureș este una dintre instanțele cu cele mai mici încărcături pe judecător și pe schemă.

Raportat la criteriul reglementat de art. 192 lit. c) din Legea nr. 303/2022, respectiv specializarea judecătorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului sau corespunzător specializării, menționează că a activat în cadrul Judecătoriei Târgu Mure doar în cadrul secției civile, însă în perioada stagiaturii a judecat și cauze penale, manifestând disponibilitatea de a activa la instanța la care a solicitat transferul în oricare dintre secțiile sau completuri.

Cu privire la criteriul prevăzut de art. 192 lit. d) din Legea nr. 303/2022, respectiv vechimea la instanța de la care se solicită transferul, arată că la data emiterii hotărârii contestate, avea o vechime în funcție la Judecătoria Târgu Mureș de 2 ani și 7 luni, ceea ce îl îndreptățea să obțină transferul, având în vedere că alți colegi, cu vechime mai mică au fost transferați.

În privința criteriului prevăzut de art. 192 lit. e) din Legea nr. 303/2022, respectiv vechimea efectivă în funcția de judecător, arată că la data emiterii hotărârii contestate, avea o vechime efectivă în funcția de judecător de 5 ani și 9 luni.

Arată că este îndeplinit și criteriul de la art. 192 lit. g) din Legea nr. 303/2022, întrucât și-a exprimat disponibilitatea de a activa la instanța la care am solicitat transferul în oricare dintre secțiile sau completurile la care cerințele acestei instanțe o impun.

Referitor la criteriile prevăzute de art. h) și i) din Legea nr. 303/2022, arată că locuiește cu soția sa în Cluj-Napoca, unde locuiește încă de la începerea facultății de drept, din anul 2008 și unde și-a stabilit cu forme legale domiciliul încă din anul 2011, astfel că distanța dintre localitatea de domiciliu, respectiv Cluj-Napoca și sediul Judecătoriei Târgu Mureș este de aproximativ 110 km, motiv pentru care nu poate face zilnic naveta, iar în cursul săptămânii locuiește cu chirie în municipiul Târgu Mureș.

Cu privire la motivul de transfer prevăzut de art. 192 lit. j) din Legea nr. 303/2022, arată că este căsătorit, soția sa este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar relația lor este din anul 2018, când contestatorul își desfășuram activitatea de auditor de justiție la București; ulterior, în 2019, contestatorul a continuat cursurile INM, în timp ce soția sa se afla în primul an de stagiatură la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca; în anul 2020, aceasta a absolvit examenul de capacitate și a obținut un post de procuror definitiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în timp ce contestatorul a fost numit judecător stagiar Ia Judecătoria Câmpulung-Moldovenesc și judecător definitiv la Judecătoria Târgu-Mureș, continuând să aibă locurile de muncă în locații diferite.

Mai arată că majoritatea relațiilor sale sociale sunt în municipiul Cluj-Napoca, având în vedere perioada lungă de timp în care a domiciliat în acest oraș, faptul că deține o proprietate în Cluj-Napoca, precum și faptul că intenția sa și a soției sale este de a se stabili în municipiul Cluj-Napoca.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, având în vedere că hotărârile atacate sunt legale și temeinice, fiind analizate și corespunzător interpretate dispozițiile art. 188 și următoarele din Legea nr. 303/2022, referitoare la transferul judecătorilor și procurorilor.

Arată că gestionarea resurselor umane din sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, iar ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar.

Mai arată, contrar celor susținute de către contestator, că secția pentru Judecători a analizat cererile de transfer ale acestuia prin raportare la toate criteriile prevăzute de art. 195 din Legea nr. 303/2022, criterii ce nu au o ordine de prioritate, fiind evaluate comparativ și cumulativ, cu luarea în considerare a necesității menținerii unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să îl ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției.

Susține că secția pentru Judecători a apreciat în mod corect că în acea sesiune de transferuri nu era oportun transferul contestatorului, întrucât această măsură ar fi amplificat situația dificilă cu care se confrunta Judecătoria Târgu Mureș din punct de vedere al posturilor vacante, în condițiile în care la data de 01.11.2023 trei judecători promovaseră la instanțele superioare, iar un magistrat fusese eliberat din funcție prin pensionare începând cu data de 07.11.2023, fiind desființate două completuri de judecată.

În etapa I a sesiunii de transfer, la Judecătoria Târgu Mureș dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 21 (75%), în timp ce la Judecătoria Cluj-Napoca, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 36 (80%), în condițiile în care la ambele instanțe volumul de muncă era sub media națională.

Situația a fost similară și în etapa a II-a a sesiunii de transfer, diferența constând în aceea că la Judecătoria Târgu Mureș erau ocupate 22 de posturi de judecător din 28, ceea ce modifica procentul de ocupare la 78,57 %.

Pe de altă parte, pentru Judecătoria Târgu Mureș au fost formulate doar 2 cereri de transfer, față de 40 de cereri de transfer, respectiv 35 de cereri pentru Judecătoria Cluj-Napoca.

De asemenea, arată că au fost avute în vedere și motivele personale invocate de către contestator; că hotărârile atacate sunt motivate într-o manieră ce garantează legalitatea, oportunitatea și previzibilitatea măsurilor dispuse, în funcție de împrejurările existente la momentul emiterii lor.

Consideră că respingerea cererilor de transfer ale contestatorului se înscrie în marja de apreciere de care se bucură Consiliul Superior al Magistraturii în atribuția sa de gestionare optimă a resurselor umane de la nivelul instanțelor.

În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au atașat actele administrative atacate și documentația aferentă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Analizând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte a fost învestită în temeiul art. 190-192 din Legea nr. 303/2022, coroborate cu art. 29 din Legea nr. 305/2022 cu analiza legalității Hotărârii nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 și a Hotărârii nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.

În esență, contestatorul a susținut că emitentul hotărârii nu a făcut o analiză corectă a elementelor de fapt ale cauzei, respectiv a volumului de activitate al instanțelor implicate și a situației ocupării posturilor de judecători; că s-a dispus transferul altor judecători cu privire la care apreciază că s-ar fi aflat în situații identice sau care aveau o vechime mai mică ca a sa; că în mod greșit s-a apreciat că nu era oportun transferul său.

Cu privire la situația personală, a menționat că este căsătorit, soția sa este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar relația lor este din anul 2018, iar de la finalizarea cursurilor INM, au avut locurile de muncă în localități diferite; că majoritatea relațiilor sale sociale sunt în municipiul Cluj-Napoca, având în vedere perioada lungă de timp în care a domiciliat în acest oraș, precum și faptul că deține o proprietate în Cluj-Napoca și că intenția sa și a soției sale este de a se stabili în municipiul Cluj-Napoca.

Potrivit dispozițiilor art. 188 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată:

"(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la și de la instanțele și parchetele militare, ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel."

Potrivit art. 190 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 "(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunțului prevăzut la art. 189 alin. (1). Cererea de transfer va conține informații privind specializarea judecătorului sau a procurorului și, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanța sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secțiile sau completurile ori compartimentele la care cerințele acestei instanțe sau acestui parchet o impun".

Totodată, art. 192 din același act normativ prevede că "La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială."

Este de observat că textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.

Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile expuse în contestație, considerentele hotărârilor contestate evidențiind analiza completă și motivată a tuturor criteriilor prevăzute de lege, în raport de argumentele care susțin cererea de transfer, precum și de necesitatea echilibrării interesului privat cu interesul public.

Astfel, în raport cu aspectele de fapt ale cauzei, în mod corect secția pentru judecători a apreciat a nu fi oportun transferul contestatorului, față de situația și volumul de activitate al Judecătoriei Târgu Mureș și față de dificultățile de ocupare a posturilor de judecător în cadrul acestei instanțe, în raport cu Judecătoria Cluj-Napoca.

Înalta Curte constată că prin Hotărârea nr. 2913 din 21 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a constatat că la Judecătoria Târgu Mureș, instanța de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 21 de posturi, fiind vacante 7 posturi; că la această instanță, există 2 posturi ocupate în condițiile art. 147 din Legea nr. 303/2022; că în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media națională de 1159,3/iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media națională de 893,1; că la Judecătoria Cluj-Napoca, instanța la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, din care 30 de posturi efectiv ocupate, fiind vacante 9 posturi; că dintre cele 14 posturi vacante temporar, 8 posturi au fost ocupate, din care 5 posturi în condițiile art. 147 din Legea nr. 303/2022; că la această instanță sunt utile 9 posturi de judecător (6 posturi în cadrul secției civile și 3 posturi în cadrul secției penale); că la Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schema a fost de 889,4, comparativ cu media națională de 893,1.

De asemenea, prin Hotărârea nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a constatat că la Judecătoria Târgu Mureș, instanța de la care s-a solicitat transferul, dintre cele 28 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 22 de posturi, dintre care unul începând cu data de 01.01.2024, fiind vacante 6 posturi; că la această instanță, există 2 posturi ocupate în condițiile art. 147 din Legea nr. 303/2022; că la Judecătoria Târgu Mureș, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 831,5, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 745,4, comparativ cu media națională de 893,1; că la Judecătoria Cluj-Napoca, instanța la care s-a solicitat transferul, dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 36 posturi, fiind vacante 9 posturi; că dintre cele 11 posturi vacante temporar, 6 posturi au fost ocupate, fiind utile pentru transfer 3 posturi de judecător; că încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008,2, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 889,4, comparativ cu media națională de 893,1.

Înalta Curte constată, contrar celor susținute de către contestator, examinând datele prezentate anterior cu privire la gradul de ocupare al posturilor de judecător în cele două instanțe implicate, că la Judecătoria Târgu Mureș nu erau ocupate 7 posturi din cele 28 existente în schemă, ceea ce denotă un grad de vacantare a posturilor din schemă de 25 %, iar la Judecătoria Cluj-Napoca de doar 20%, având în vedere că dintre cele 45 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt vacante 9 posturi.

Prin urmare, cel puțin la nivel statistic, gradul de ocupare al posturilor la Judecătoria Cluj-Napoca era superior (procentul posturilor neocupate fiind mai mic) comparativ cu Judecătoria Târgu Mureș.

Cu toate acestea, astfel cum reiese din dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022, criteriul privind gradul de neocupare a posturilor de judecător din cadrul unei instanțe se impune a fi interpretat coroborat cu celelalte criterii prevăzute de textul de lege invocat, ținându-se cont de faptul că nu există o ordine de prioritate în privința acestor criterii.

În ceea ce privește încărcătura cauzelor/judecător, aceasta a fost de 831,5 în cazul Judecătoriei Târgu Mureș și de 1008,2, în cazul Judecătoriei Cluj-Napoca, ambele fiind situate sub media națională de 1159,3.

Este adevărat că încărcătura cauzelor/judecător este mai mare în cazul Judecătoriei Cluj-Napoca decât în cazul Judecătoriei Târgu Mureș, însă astfel cum s-a arătat mai sus, acest criteriu nu poate fi interpretat de sine stătător, ci doar coroborat cu celelalte criterii, cu atât mai mult cu cât încărcătura ambelor instanțe se situează sub media națională.

Înalta Curte constată că intimatul CSM a analizat coroborat și unitar toate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, apreciind în mod corect că aspectele privind situația Judecătoriei Târgu Mureș sunt determinante în adoptarea soluției de respingere a cererilor, nefiind oportună vacantarea postului ocupat de contestator la acest moment.

Înalta Curte amintește, astfel cum a statuat deja în jurisprudența sa constantă, că, în exercitarea atribuțiilor lor, Consiliul Superior al Magistraturii, ca de altfel și entitățile administrative în general, dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între interesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios administrativ însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice.

Intimatul are posibilitatea, în funcție de interesul public al desfășurării actului de justiție, să ia în considerare și alte aspecte relevante în cauză sau invocate de partea interesată. Este important însă, ca eventualul refuz al autorității să nu se transforme în ceea ce dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depășirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.

Analizând conținutul actelor administrative atacate în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că hotărârile contestate respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora au fost adoptate, iar măsura luată a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, analiza cererii de transfer s-a efectuat prin prisma acestor criterii, tocmai pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiții de legalitate și oportunitate și în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei solicitări, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat.

Pe de altă parte, din interpretarea tuturor dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, rezultă cu evidență că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar, prin ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, reprezintă atributul exclusiv al intimatului Consiliul Superior al Magistraturii.

Din interpretarea dispozițiilor art. 188 și art. 192 din Legea nr. 303/2022 rezultă că normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului, precum și faptul că în speță, intimatul a fost consecvent, în sensul în care, analizând cererile formulate, în raport de motivele invocate, precum și în raport de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, corelând și avizele emise în temeiul art. 188 din aceeași lege, de instanțele implicate în procedura transferului, a apreciat că nu este oportună admiterea cererii de transfer a contestatorului în respectiva sesiune de transferuri.

În cauză, în ceea ce îl privește pe contestator, Judecătoria Târgu Mureș și Curtea de Apel Târgu Mureș au exprimat puncte de vedere nefavorabile transferului, în timp ce Curtea de Apel Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca au avizat favorabil transferul domnului judecător, acestea fiind exprimate în esență în raport de ocuparea posturilor și volumul de activitate.

Referitor la criticile implicite ale contestatorului potrivit cărora secția pentru judecători nu ar fi acordat relevanță la analiza cererii de transfer motivelor personale și profesionale invocate în susținerea cererii, acestea nu pot fi reținut de vreme ce chiar din cuprinsul hotărârii rezultă că cererea de transfer a fost analizate în raport de toate motivele invocate, inclusiv cele personale și profesionale, respectiv în raport cu toate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

Cu toate acestea, soluționarea unei cereri de transfer nu poate fi raportată exclusiv la situația personală a unui magistrat, cu ignorarea celorlalte criterii prevăzute de lege, motivele de ordin personal și familial reprezentând criterii care trebuie avute în vedere la soluționarea cererii de transfer, însă acestea nu constituie, prin ele însele, motive determinante în admiterea cererii, fiind supuse cerinței coroborării cu celelalte criterii regulamentare, astfel încât, prin admiterea cererii de transfer să se asigure, în primul rând, buna funcționare a instanțelor implicate în procedura transferului.

Pe de altă parte, Înalta Curte reține că prin formularea cererilor de transfer, persoanele în discuție nu și-au dat acordul expres ca informațiile cu caracter personal să fie publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, știut fiind faptul că hotărârile în materia transferului magistraților sunt publice, însă aceasta nu înseamnă că respectivele motive personale nu au fost analizate.

În ceea ce privește efectuarea navetei, deși nu se poate nega existența unui disconfort resimțit de contestator, totuși acesta nu este suficient pentru a da preeminență interesului său privat în fața interesului public al instanței la care activează.

Astfel, în cauză, soluția de respingere a cererii de transfer a contestatorului, dispusă de secția pentru judecători este justificată și se încadrează în limitele competenței și dreptului de apreciere conferit de lege, neputându-se decela, din această perspectivă, un exces de putere în emiterea hotărârii atacate.

Prin urmare, Înalta Curte reține că secția pentru judecători a analizat în mod efectiv motivele personale și profesionale ale contestatorului, iar acestea au fost coroborate cu datele obiective privind situația posturilor unităților implicate în procedura de transfer, încărcătura pe judecător și pe schemă, la acel moment, precum și cu avizele emise în cauză.

Dincolo de aceste aspecte, se impune a se reține faptul că la verificarea legalității hotărârii contestate se au în vedere datele existente la momentul analizării cererii contestatorului, prioritar fiind ca intimatul să aleagă din mai multe variante posibile pe cea care corespunde cel mai bine interesului public protejat, în speță, funcționarea optimă a instanțelor implicate în analiză, având în vedere datele statistice și criteriile concrete relevante și obiective privind toate cererile formulate, iar nu scoase din context și interpretate în mod subiectiv de fiecare titular al unei cereri de transfer.

Aceasta pentru că desfășurarea unui volum de activitate ridicat cu o schemă de judecători incompletă poate afecta interesele justițiabililor prin întârzierea soluționării dosarelor, ca urmare a creșterii încărcăturii dosarelor pe judecător.

Prin urmare, intimatul și-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea competențelor prevăzute de lege și a drepturilor legitime ale reclamantei, iar hotărârea contestată nu a fost emisă cu exces de putere, nefiind incidente dispozițiile art. 2 lit. m) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 29 din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 și a Hotărârii nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2913 din 21 noiembrie 2023 și a Hotărârii nr. 3214 din 23 noiembrie 2023, pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.