ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2667/2024

Ședința publică din data de 17 mai 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, la data de 19 februarie 2024, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:

1) anularea Hotărârii nr. 2885 din 21 noiembrie 2023 emise de secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

2) obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei de la Judecătoria Târgu- Mureș la Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea contestației, partea a arătat că niciunul dintre cei trei colegi magistrați care au obținut transferul la Judecătoria Cluj-Napoca în aceasta sesiune nu are o vechime efectivă în funcția de judecător sau la instanța de la care solicită transferul superioară cu cea deținută de contestatoare.

Astfel, doamna judecător B. are o vechime în magistratură de 5 ani și 10 luni, dintre care 2 ani și 4 luni în funcția de Judecător la Judecătoria Huedin, domnul C. are o vechime de 5 ani și 9 luni în funcția de judecător, dintre care 3 ani și 10 luni vechime la Judecătoria Dej, iar domnul judecător D. are o vechime de 3 ani și 5 luni în funcția de judecător, dintre care 5 luni vechime la instanța de la care solicită transferul, spre deosebire de contestatoare, care are o vechime de 7 ani și. 9 luni în funcția de judecător și 5 ani și 10 luni Ia Judecătoria Târgu Mureș.

Referitor la volumul de activitate și numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele implicate, unicul criteriu care practic a fost luat în considerare în cadrul analizei efectuate cu ocazia soluționării cererii sale este cel ce a vizat încărcătura cauzelor/judecător (831,5), respectiv încărcătura cauzelor/schemă (745,4) la Judecătoria Târgu Mureș, care este cu mult sub media națională, Judecătoria Dej (de la care a fost transferat domnul C.), fiind singura dintre cele trei instanțe de la care s-au aprobat cereri de transfer (respectiv Dej, Huedin și Sibiu), cu o încărcătură mai mică.

Cu privire la procentul de ocupare efectivă, la Judecătoria Târgu Mureș (respectiv 21 din 28 de posturi - 75%) comparativ cu Judecătoria Cluj Napoca (36 din cele 45 de posturi - 80%), se poate observa că diferența dintre cele două instanțe este minimă, acest criteriu neputând fi determinant pentru respingerea cererii sale, în condițiile în care, spre exemplu, gradul de ocupare efectivă Ia Judecătoria Sibiu (18 din 25 de posturi - 72%), era inferior celui de la Judecătoria Târgu Mureș sau Cluj-Napoca, însă cu toate acestea, s-a dispus transferul unui judecător din cadrul acestei instanțe (domnul D.).

Este relevat modul selectiv și arbitrar în care secția pentru Judecători a tratat și acest criteriu, cu ignorarea totală și nejustificată a altor criterii prevăzute de dispozițiile legale anterior redate.

La momentul soluționării cererilor de transfer, doamna judecător B. și domnul judecător C. erau deja delegați în cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, însă această împrejurare nu se regăsește printre criteriile prevăzute de art. 192 din Legea 303/2022.

Raportat la circumstanțele personale, prin prisma domiciliului, a distanței dintre domiciliul și sediul instanței la care funcționează judecătorul și posibilitățile reale de naveta, inclusiv timpul afectat acesteia, respectiv a situației familiale, motivele redate de către aceasta în cuprinsul cererii de transfer nu au fost avute în vedere de către intimat, aceste elemente nefiind nici măcar analizate, spre deosebire de situația colegilor săi care au fost transferați la Judecătoria Cluj-Napoca in aceasta sesiune.

A arătat că are domiciliul în loc. Florești, județul Cluj de peste 15 ani, unde împreună cu soțul său, care lucrează în Cluj-Napoca, deține un apartament. Totodată, a precizat că are un băiețel în vârstă de 3 ani care frecventează cursurile unei grădinițe aflate în Cluj Napoca.

În opinia contestatoarei, ca urmarea analizei comparative, situația sa personală era defavorabilă în raport cu ceilalți solicitanți ai transferului, motivele sale de ordin personal neputând fi echivalate cu împrejurarea că un coleg dorea să se stabilească în orașul natal.

A precizat că avizele emise pentru ceilalți titulari de cereri de transfer au fost motivate mai puțin avizul negativ emis de Judecătoria Cluj-Napoca pentru contestatoare a fost nemotivat acesteia fiindu-i imposibil să cunoască rațiunile avute în vedere de instanța la care a solicitat transferul.

A mai precizat că nu se motivează în niciun fel de ce s-a dat o mai mare importanță avizului negativ emis de Curtea de Apel Târgu-Mureș, în detrimentul celui pozitiv emis de Curtea de Apel Cluj.

În cadrul acestei sesiuni de transferuri, niciunul dintre avizele sau punctele de vedere transmise, și nici hotărârea atacată, nu analizează obiectiv toate criteriile legale, deși ele sunt menționate expres de Legea nr. 303/2022. Nu s-au arătat nici argumentele pentru care s-a acordat prevalentă anumitor criterii în detrimentul altora, deși imperativul unei motivări adecvate a actului administrativ, cu respectarea prevederilor care reglementează transferul judecătorilor, impunea o atare abordare a motivării actului contestat.

Motivarea unui act administrativ reprezintă o condiție de legalitate a actului, este obligatorie și constituie o garanție împotriva arbitrariului. Aceasta trebuie sa conțină elemente de fapt care să permită destinatarilor să cunoască, să evalueze temeiurile deciziei și, de asemenea, să permită exercitarea controlului de legalitate. De asemenea, motivarea este menită să asigure subiectului de drept căruia i se adresează exercitarea dreptului la apărare și a unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, condiție a cărei nesocotire atrage anulabilitatea actului.

În drept, a invocat dispozițiile art. 191 și art. 192 din Legea nr. 303/2022, raportat la art. 29 alin. (6) din Legea nr. Legea! 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată, față de împrejurarea că hotărârea atacată este temeinică și legală.

Intimatul a susținut, în esență, că hotărârea a cărei anulare o solicită contestatoarea a fost adoptată în limitele competențelor legale și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului.

În acest sens, a mai învederat și că la soluționarea cererii de transfer a contestatoarei a analizat coroborat și unitar toate criteriile de transfer prevăzute de lege, inclusiv motivele de ordin personal invocate în cerere, în cauza de față fiind determinant criteriul privind motivele exprimate în avizele emise de instanțele implicate în procedura de transfer.

Sub acest aspect, secția pentru judecători a analizat în mod efectiv și motivele de ordin personal invocate, care au fost coroborate cu datele obiective privind situația posturilor, încărcătura pe judecător și pe schemă de la instanțele implicate în procedura transferului, avizele consultative ale instanțelor implicate, vechimea în funcție, precum și necesitatea asigurării bunei funcționări a acestor instanțe.

Examinând Hotărârea nr. 2885 de la data de 21 noiembrie 2023 emise de secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin prisma criticilor formulate de contestator, a apărărilor intimatului și în raport de probele administrate și prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Contestatoarea A. a învestit instanța de contencios administrativ, în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu cererea de verificare a legalității Hotărârii nr. 2885 din 21 noiembrie 2023 prin care secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Târgu-Mureș la Judecătoria Cluj - Napoca.

În esență, sistematizând criticile prezentate de parte, Înalta Curte reține că actul administrativ unilateral cu caracter individual dedus judecății este contestat sub următoarele aspecte: (i) motivarea deficitară/vagă a soluției de respingere a cererii de transfer, deoarece nu au fost examinate în concret motivele expuse în susținerea acesteia; (ii) aplicarea greșită a dispozițiilor legale de la art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, art. 188 alin. (1) și art. 192 din Legea nr. 303/2022 .

Potrivit dispozițiilor art. 188 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată:

"Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la și de la instanțele și parchetele militare, ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel."

Potrivit art. 190 alin. (1) din același act normativ:

"(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunțului prevăzut la art. 189 alin. (1). Cererea de transfer va conține informații privind specializarea judecătorului sau a procurorului și, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanța sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secțiile sau completurile ori compartimentele la care cerințele acestei instanțe sau acestui parchet o impun."

Art. 192 din Legea nr. 303/2022 prevede criteriile ce trebuie avute în vedere la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete, respectiv:

a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială.

Înalta Curte reiterează, așa cum rezultă din jurisprudența sa constantă, că art. 192 din Legea nr. 303/2022 nu stabilește o ordine de prioritate a criteriilor de transfer, incidența fiecăruia dintre acestea urmând a fi apreciată în fiecare caz individual, prin prisma raportului dintre interesul individual și cel general.

Prealabil prezentării, în concret, a argumentelor pe care își întemeiază concluzia în sensul netemeiniciei criticilor contestatoarei, Înalta Curte amintește, astfel cum a statuat deja în jurisprudența sa constantă, că, în exercitarea atribuțiilor lor, Consiliul Superior al Magistraturii, ca de altfel și entitățile administrative în general, dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între interesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios administrativ însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice.

Intimatul are posibilitatea, în funcție de interesul public al desfășurării actului de justiție, să ia în considerare și alte aspecte relevante în cauză sau invocate de partea interesată. Este important însă ca eventualul refuz al autorității să nu se transforme în ceea ce dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depășirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.

Analizând conținutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că hotărârea contestată respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura dispusă a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, este de remarcat că, în cauză, întreaga procedură s-a desfășurat cu respectarea prevederilor art. 188 - 192 din Legea nr. 303/2022, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

Raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, analiza cererii de transfer a contestatorului s-a efectuat prin prisma acestor criterii, tocmai pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiții de legalitate și oportunitate și în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei solicitări, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat.

Pe de altă parte, din interpretarea tuturor dispozițiilor legale privitoare la transferul judecătorilor și procurorilor rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și la necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea parchetelor și a instanțelor, cu păstrarea unui just echilibru între interesele parchetului/instanței implicate în procedură și interesul privat al solicitantului.

Normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului, iar în speță, intimatul a fost consecvent, în sensul în care, analizând cererea formulată, în raport de motivele invocate, precum și în raport de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, corelând și avizele emise în temeiul art. 188 alin. (1) din aceeași lege, de instanțele implicate în procedura transferului, a apreciat că nu este oportună admiterea cererii de transfer a contestatorului.

În ceea ce privește avizele comunicate de instanțele implicate, acestea sunt cuprinse printre criteriile prevăzute de lege, se solicită în mod obligatoriu de Consiliu Superior al Magistraturii, potrivit art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 și sunt consultative, fiind relevante în adoptarea unei soluții cu privire la cererile de transfer formulate de magistrați.

Așadar, intimatul a avut în vedere avizele negative emise de Judecătoria Târgu -Mureș, Judecătoria Cluj - Napoca și de Curtea de Apel Cluj în raport de datele statistice oferite de direcția de resort cu privire la situația de personal și la volumul de activitate ale instanțelor la care s-a solicitat transferul și al instanței de la care provine solicitanta transferului.

Din punct de vedere al cerinței legale a motivării, instanța de contencios administrativ poate pronunța o soluție de anulare a actului administrativ, dacă este vorba despre o nemotivare totală a acestuia sau dacă din cuprinsul motivelor sumar expuse, judecătorul, dar și partea vătămată, nu pot analiza și decela raționamentul autorității emitente. Se constată, însă, că hotărârea contestată respectă cerințele prevăzute de lege din perspectiva motivării, fiind expuse corespunzător atât obiectul cererii de transfer și împrejurările pe care acestea se întemeiază, cât și argumentele secției pentru judecători pentru care a fost respinsă solicitarea contestatoarei, respectiv datele obiective privind situația posturilor, volumul de activitate la instanțele implicate în procedura transferului, avizele instanțelor implicate, precum și argumente referitoare la asigurarea bunei funcționări a judecătoriei de la care se solicită transferul, care au determinat intimatul să adopte soluția de respingere a solicitării de transfer.

La verificarea legalității hotărârii contestate se au în vedere datele existente la momentul analizării cererii contestatoarei, prioritar fiind ca intimatul să aleagă din mai multe variante posibile pe cea care corespunde cel mai bine interesului public protejat, în speță, funcționarea optimă a instanțelor implicate în analiză, având în vedere date statistice și criterii concrete relevante obiective privind toate cererile formulate, iar nu scoase din context și interpretate în mod subiectiv în raport de fiecare titular al unei cereri de transfer.

Totodată, nu pot fi reținute criticile contestatoarei potrivit cărora în admiterea cererii de transfer a unei alte persoane s-ar fi dat eficiență unui criteriu neprevăzut de lege, respectiv s-a luat în considerare că unul dintre ceilalți titulari de cerere de transfer era delegat la instanța la care i s-a încuviințat în definitiv transferul,deoarece din structura considerentelor deciziei Consiliului Superior al Magistraturii reiese cu claritate analiza etapizată a criteriilor prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

Așadar, analizând cererea de transfer a contestatoarei, în raport de interesele instanței de la care aceasta provine, față de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, secția pentru judecători în mod legal a apreciat cererea contestatoarei se impune a fi respinsă în scopul gestionării corecte a resurselor umane de la nivelul instanțelor implicate în procedura de transfer.

În cauză, secția pentru judecători a avut în vedere și a dat prioritate faptului că motivele invocate de contestatoare nu pot prevala, la momentul analizării cererii de transfer, față de interesele instanței de la care aceasta provine, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei desfășurări a activității și evitarea creșterii încărcăturii pe judecător.

Controlul de legalitate pe care Înalta Curte îl efectuează în temeiul art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, coroborate cu cele ale art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii implică cenzurarea excesului de putere al autorității în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, astfel cum este acesta definit de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea 554/2004.

Or, de vreme ce aceste avizele reprezintă un criteriu legal, iar legiuitorul nu a stabilit o ordine de prioritate a criteriilor, acestea fiind lăsate a fi apreciate în ansamblu, iar secția pentru judecători și-a întemeiat hotărârea pe acest criteriu, pe care l-a analizat prin coroborare cu alte criterii legale relevante, precum volumul de activitate și schema de personal ale instanței de la care s-a solicitat transferul și motivele invocate în susținerea cererii, sens în care nu se poate vorbi despre un exces de putere, hotărârea emisă având o bază legală și fiind fundamentată pe un raționament obiectiv și nediscriminatoriu.

Simpla existență a unor posturi vacante utile într-o sesiune de transferuri nu creează în mod automat premisele pentru admiterea cererii de transfer a contestatoarei, în competenta secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii revine și analiza de oportunitate, prin raportare la nevoile sistemului judiciar, astfel că transferul contestatoarei a fost apreciat inoportun prin prisma procentului de ocupare efectivă a schemei de personal a Judecătoriei Târgu-Mureș care era mai mic decât cel al Judecătoriei Cluj-Napoca, instanță care este preferată în cadrul sesiunilor de transfer.

Concluzionând, Înalta Curte constată că nu subzistă motivele de nelegalitate ale Hotărârii nr. 2885 din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, actul administrativ atacat fiind emis în limitele competențelor prevăzute de lege și cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 și a art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, coroborate cu cele ale art. 29 alin. (5) - (7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestația formulată de A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2885 din 21 noiembrie 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.