ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2666/2024

Ședința publică din data de 17 mai 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 26 ianuarie 2024, sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 2772 din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători. În măsura admiterii acestui capăt de cerere, a solicitat încuviințarea transferului și obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul, în principal, de la Judecătoria Urziceni la Judecătoria Sectorului 1,3 și 4, iar în subsidiar, la Judecătoria Sectorului 6, 5 sau 2.

În motivare, a arătat că intimatul a realizat un exces de putere în momentul în care i -a respins cererea de transfer.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a realizat o analiză comparativă, cu respectarea dreptului la un tratament egal, ci, dimpotrivă, fie (i) anumite criterii au fost aplicate în mod nelegal, pentru a justifica transferul doamnei jud. B. (criteriile legate de volumul de activitate al instanțelor implicate, motivele cuprinse în avizele instanțelor implicate în procedură), fie (ii) anumite criterii, vădit favorabile contestatorului, nu au primit eficiență sau au chiar au fost complet omise din analiză (vechimea în funcție, vechimea la instanța de la care se solicită transferul, motivele personale), fie (iii) a fost acordată o importanță absolut hotărâtoare unor împrejurări care nu reprezintă criterii legale în analiza cererilor de transfer (delegarea doamnei jud. B.).

A. Motivele cuprinse în avizele instanțelor implicate

Cu privire motivele cuprinse în avizele consultative, a arătat că acest criteriu a fost unul absolut determinant, însă CSM a realizat o interpretare denaturată a sa, luând în considerare exclusiv caracterul pozitiv sau negativ al avizului, nu și motivele care au stat la baza acestui aviz.

În condițiile în care atât contestatorul cât și doamna B. au solicitat transferul de la aceeași instanță, argumentele Curții de Apel privind deficitul de judecători și gradul de încărcare al instanței sunt în mod evident deopotrivă valabile pentru ambele cereri de transfer, așa încât diferența de tratament aplicată de Curtea Apel este complet nejustificată.

Este extrem de relevant și faptul că începând cu data de 01.02.2024, Curtea de Apel București a delegat un alt judecător de la Judecătoria Urziceni la Judecătoria Sectorului 6 București.

Devine astfel complet inexplicabil motivul pentru care, deși conform Curții de Apel București nu ar fi oportune nici delegarea și nici transferul subsemnatului de la Judecătoria Urziceni, față de încărcătura acestei instanțe, atunci când este vorba despre alți judecători, același argument al încărcăturii Judecătoriei Urziceni nu mai prezintă relevanță.

În acest sens, dintre toți cei patru judecători care au formulat cerere de transfer, doar contestatorul își mai desfășoară activitatea în mod efectiv la Judecătoria Urziceni. Mai mult decât atât, delegarea sa a fost respinsă pe criteriul că au fost admise alte două delegări, dar ulterior acest aspect nu a mai fost avut în vedere la delegarea altui judecător din cadrul Judecătoriei Urziceni.

Abuzul de putere, dublul standard și diferența de tratament sunt evidente, așa încât se impune a fi înlăturată din analiza criteriilor de transfer avizul Curții de Apel București.

În ceea ce privește avizele instanțelor la care se solicită transferul, a susținut că a primit avize pozitive din partea Judecătoriilor Sector 1, 3 și 4 București. Deși motivele din cadrul acestor avize sunt unele cât se poate de pertinente, ele nu au primit niciun fel de eficiență în analiza cererii de transfer a contestatorului.

În ceea ce privește avizele negative exprimate de Judecătoriile 2 și 5 București, primul aviz a vizat situația litigioasă ce face obiectul dosarului nr. x/2023, pentru a evita eventuale situații conflictuale cu doamna B., transferată la Judecătoria Sectorului 2 iar Judecătoria Sectorului 5 nu a motivat avizul corespunzător.

În ceea ce privește avizul negativ al Judecătoriei Sectorului 6 București, acesta este complet nemotivat, așa încât de asemenea nu poate fi avut în vedere în soluționarea cererii de transfer a contestatorului.

Existența delegării nu reprezintă un criteriu care poate fi avut în vedere în soluționarea cererii de transfer, în egală măsură, faptul că doamna jud. B. își desfășoară activitatea în bune condiții la instanța la care a fost delegată nu este altceva decât o exercitare a atribuțiilor specifice funcției, un comportament absolut normal al oricărui magistrat care a fost delegat într-o anumită funcție și, ca atare, un astfel de comportament nu poate reprezenta nicidecum un criteriu de departajare în analiza cererilor de transfer concurente.

Nu în ultimul rând, cu privire la avizul instanței de la care se solicită transferul, ca și în cazul avizelor exprimate de către Curtea de Apel București și de către Judecătoria Sectorului 2 București, și Judecătoria Urziceni a oferit aviz pozitiv pentru doamna jud. B. motivat exclusiv de împrejurarea că doamna jud. B. este delegată, așa încât postul său este vacant temporar, completul său a fost desființat, iar cauzele sale au fost repartizate celorlalte completuri.

Pe de altă parte, la momentul la care a fost dispusă delegarea, Judecătoria Urziceni nu a exprimat un aviz pozitiv pentru delegarea doamnei jud. B. (avizul nefiindu-i nici măcar solicitat, Judecătoria Urziceni aflând despre delegarea doamnei B. post factum). în schimb, Judecătoria Urziceni emisese punct de vedere favorabil pentru delegarea subsemnatului la

Judecătoria Sectorului 1 București, singurul motiv pentru care nu a emis un aviz favorabil și pentru transfer fiind evident cel legat interesul vacantării definitive a postului doamnei jud. B..

Așadar, delegarea doamnei B. a reprezentat unicul motiv care a stat la baza atât a (i) avizului favorabil pentru doamna jud. B., cât și a (ii) avizului negativ pentru subsemnatul, conducând în cele din urmă la acordarea priorității la transfer pentru doamna jud. B. în detrimentul subsemnatului.

Or, astfel de împrejurare este vădit nelegală, în condițiile în care existența delegării nu este și nu poate fie un criteriu în analiza cererilor de transfer.

Această concluzie rezultă cât se poate de clar din dispozițiile art. 192 din Legea 303/2022, fiind de altfel în permanență și cu vehemență susținută de către Curtea de Apel București și de către doamna B. în cadrul dosarului nr. x/2023, având ca obiect anularea deciziilor de delegare.

A admite contrariul, în sensul că delegarea ar putea fi un criteriu care poate fi avut în vedere la transfer, și chiar un criteriu determinant sau exclusiv, ar însemna atât o încălcare flagrantă a dispozițiilor legale, cât și o deturnare a măsurii delegării de la scopul urmărit de legiuitor (măsură excepțională) către un scop nelegitim (favorizarea transferului unor judecători, cu eludarea criteriilor legale de transfer). În această logică, se poate conchide că delegarea implică aproape în mod automat și un transfer (practică utilizată în mod activ pe linia Curtea de Apel București-C.S.M., astfel cum rezultă și din jurisprudența înaltei Curți, care a cenzurat frecvent o astfel de interpretare).

B. Volumul de activitate al instanței de la care si la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele implicate si dificultățile de ocupare a acestora

În ceea ce privește volumul de activitate al instanțelor la care se solicită transferul, este de domeniul evidenței că încărcătura Judecătoriei Sectorului 1 București - instanță la care subsemnatul am solicitat transferul în principal - este semnificativ mai mare decât cea a Judecătoriei Sectorului 2 București pentru care s-a admis transferul.

C. Vechimea în muncă și în specialitate

Vechimea este de asemenea un criteriu favorabil contestatorului. Astfel, am o vechime în funcția de judecător de 4 ani și 10 luni și o vechime la Judecătoria Urziceni de 1 an și 5 luni. În schimb, doamna jud. B. are o vechime în funcția de judecător 3 ani și 5 luni, și o vechime efectivă la Judecătoria Urziceni de 5 luni (din care 2 luni de vacanță judecătorească).

În mod nejustificat, Consiliul Superior al Magistraturii nu a acordat nicio relevanță acestui criteriu.

Mai mult decât atât, în mod paradoxal, tocmai criteriul vechimii, considerat complet irelevant în emiterea Hotărârii contestate, este cel care a fost considerat determinant primei cereri de transfer formulate de contestator.

Această împrejurare este cu atât mai relevantă cu cât, potrivit art. 189 alin. (5) din Legea 303/2022 pentru fiecare solicitare de transfer, CSM întocmește un referat care cuprinde, printre altele, și "numărul cererilor de transfer formulate anterior și motivele admiterii sau ale respingerii acestora"

Așadar, analizând motivele care au stat la baza tuturor acestor hotărâri, rezultă cât se poate de clar că aplicarea criteriilor legale nu se realizează în mod unitar, ci inegal și inconsecvent.

Cât privește motivarea CSM din cuprinsul Hotărârii contestate care a stat la baza înlăturării acestui criteriului vechimii aceasta este una generică, nefiind clar care sunt criteriile pe care CSM Ie-a apreciat ca având o relevanță mai mare decât cel al vechimii și care sunt motivele concrete pentru care a fost acordată prioritate unora dintre criterii în detrimentul altora, favorabile subsemnatului.

D. Starea de sănătate și situația familială

Problemele de sănătate ale mamei sale care efectuează investigații medicale curente în București, respectiv la Spitalul Universitar de Urgența Elias, precum și analize la clinice din București.

A arătat că a participat și participă la toate investigațiile de care are nevoie, aceasta fiind domiciliată în județul Argeș, fapt pentru care deseori prezența sa în București îi este necesară. În urma diagnosticului stabilit, aceasta și-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă și beneficiază de o pensie în cuantum net de 1211 RON, iar tatăl sau beneficiază de o pensie netă în cuantum de 2243 RON, uneori eu fiind persoana care îi sprijină financiar.

În cuprinsul Hotărârii contestate nu se regăsește însă absolut nicio referire la circumstanțele personale învederate și dovedite de contestator, acest criteriu fiind complet ignorat de către CSM.

A precizat și că departajarea titularilor cererilor de transfer nu a fost realizată nicidecum prin aplicarea criteriilor legale, ci a fost determinată exclusiv de faptul că (i) doamna jud. B. este delegată la această instanță (deși acesta nu este un criteriul legal) și de faptul că (ii) subsemnatul am înțeles să contest măsura delegării doamnei jud. B., pe care am considerat-o nelegală (deși exercitarea unui drept nu ar trebui să îmi împiedice accesul la transfer).

În consecință, deși CSM pare a încerca să încadreze motivele care au stat la baza respingerii cererii mele de transfer sub umbrela unei așa-zise prevalente a interesului public față de interesul privat, în realitate CSM lipsește de orice fel de eficiență tocmai acel criteriu esențial - cel al volumului de activitate - menit a asigura buna funcționare a instanțelor.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile menționate în cuprinsul contestației.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că hotărârea contestată este legală și temeinică, fiind emisă cu respectarea normelor legale și regulamentare incidente în materie.

Intimatul a susținut, în esență, că hotărârea a cărei anulare o solicită contestatorul a fost adoptată în limitele competențelor legale și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului.

În acest sens, a mai învederat și că la soluționarea cererii de transfer a contestatorului a analizat coroborat și unitar toate criteriile de transfer prevăzute de lege, inclusiv motivele de ordin personal invocate în cerere, în cauza de față fiind determinant criteriul privind motivele exprimate în avizele emise de instanțele implicate în procedura de transfer.

Sub acest aspect, secția pentru judecători a analizat în mod efectiv și motivele de ordin personal invocate, care au fost coroborate cu datele obiective privind situația posturilor, încărcătura pe judecător și pe schemă de la instanțele implicate în procedura transferului, avizele consultative ale instanțelor implicate, vechimea în funcție, precum și necesitatea asigurării bunei funcționări a acestor instanțe.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând Hotărârea nr. 2772 din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, prin prisma criticilor formulate de contestator, a apărărilor intimatului și față de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin Hotărârea nr. 2772 din 21 noiembrie 2023, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de contestator, în temeiul art. 29 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

În considerentele Hotărârii nr. 2772 din 21 noiembrie 2023 a secției pentru judecători au fost expuse situația posturilor vacante la Judecătoria Urziceni și la Judecătoriile din București la care se solicitase transferul, precum și volumul de activitate al acestor instanțe, respectiv încărcătura/judecător în cursul anului 2022, față de media națională. În contextul datelor expuse, intimatul a apreciat că nu este oportun transferul contestatorului, întrucât vacantarea unui post de judecător ar fi de natură să accentueze situația dificilă cu care se confruntă Judecătoria Urziceni sub aspectul gradului de ocupare a posturilor prevăzute în schemă și a volumului de activitate care revine fiecărui judecător.

Examinând întregul probatoriu administrat, respectiv înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte reține că, în cazul contestatorului A., intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, deși nu a analizat criteriile prevăzute de lege, comparativ, în raport de cererile de transfer concurente formulate, a ales, să respingă cererea acestuia, acordând preferință criteriului privind conținutul avizelor emise de instanțele implicate în procedura de transfer.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 stabilesc următoarele criterii de soluționare a cererilor de transfer formulate de judecători/procurori:

a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială.

Este de observat că textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private ale titularilor cererilor de transfer.

Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile expuse în contestație, considerentele Hotărârii nr. 2772 din 21 noiembrie 2023 evidențiind analiza incompletă și inegală a criteriilor amintite.

Astfel, în cuprinsul hotărârii, deși s-a apreciat că soluționarea cererilor de transfer concurente trebuie realizată prin aplicarea criteriilor în mod comparativ, acesta nu se putea rezuma doar la criteriul motivelor cuprinse în avizele consultative și la punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1), acest criteriu oricum nu era pe deplin relevant, ci trebuia să examineze și celelalte condiții impuse de lege pentru a se dispune transferul.

În acest sens, Înalta Curte constată că, deși intimatul reține în hotărârea contestată că solicitantul transferului avea o vechime în funcție și grad profesional de 4 ani și 10 luni, ca urmare a avizelor nefavorabile, exprimate de instanțele implicate în procedura transferului ce au un rol semnificativ, se impune respingerea cererii acestuia deoarece se urmărește asigurarea resurselor umane necesare menținerii unui grad corespunzător de ocupare a schemei care să permită buna funcționare a instanței de la care provine.

Or, faptul că instanțele implicate în procedura de transfer au emis avize negative, care sunt cuprinse printre criteriile prevăzute de lege, se solicită în mod obligatoriu de Consiliu Superior al Magistraturii, potrivit art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 și sunt consultative, nu determină în mod automat respingerea cererii de transfer a contestatorului.

Avizul negativ primit de contestator de la judecătoria Urziceni în sensul că s-ar crea un deficit mare de judecători nu este unul care să țină cont de situația reală câtă vreme cele 4 cereri de transfer erau alte unor persoane care proveneau de la aceeași instanță. Deficitul de personal al instanței respective se crea prin admiterea oricăreia dintre cererile de transfer formulate.

În plus, în hotărârea contestată s-a reținut că vechimea în funcție și la instanță a contestatorului nu este de natură a prioritiza transferul acestui magistrat în cadrul sesiunii respective în condițiile în care, chiar intimatul, se raportează la o vechime în funcție a contestatorului mai mare decât a persoanei a cărei cerere de transfer a fost în definitiv admisă.

În același timp, motivarea admiterii transferului doamnei judecător B. este deficitară și raportată la un criteriu diferit de cele prevăzute de lege, respectiv cu luarea în considerare a aspectelor privind delegarea acestui magistrat la Judecătoria Sectorului 2 București și a faptului că aceasta s-a integrat cu succes în cadrul colectivului de judecători al instanței respective.

Or, delegarea pe funcție la instanța la care se solicită transferul, nu se află printre criteriile limitativ și expres prevăzute de lege în raport de care intimatul trebuia să procedeze la analiza cererilor formulate de cei patru solicitanți.

Toate aceste aspecte, insuficient examinate în cazul contestatorului, conduc la concluzia că intimatul nu a recurs la o analiză comparativă a cererilor de transfer la instanțele implicate, iar modalitatea de examinare a cererilor denotă o aplicare inegală și inconsecventă a criteriilor prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, motiv pentru care soluția de respingere a cererii dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii s-a făcut cu greșita aplicare a legii și cu exces de putere.

Or, împrejurarea că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte cum este cel atacat în cauză nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a instituției se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar.

Așadar, motivul de nelegalitate a hotărârii contestate îl reprezintă încălcarea dispozițiilor legale sub aspectul motivării și al analizării obiective a tuturor criteriilor reglementate, în condițiile în care respectiva normă juridică impune, fără echivoc, în analiza unei cereri de transfer, prin sintagma se au în vedere următoarele criterii, menținerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv, referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate într-o procedură de transfer, și criteriile de ordin personal ale solicitantului, ceea ce impune, ca și premisă, analiza tuturor motivelor invocate în susținerea unei cereri de transfer.

Față de acestea, Înalta Curte va constata că, prin hotărârea contestată nu s-a realizat o analiză comparativă a situației judecătorilor în cadrul acelei sesiuni de transfer în raport de criteriile prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022, republicată, iar intimatul nu a analizat toate motivele cererii de transfer și nu a putut să demonstreze că interesul public este în sensul respingerii cererii de transfer analizate.

Fără a nega dreptul de apreciere al intimatului, este evident că acest drept nu echivalează cu posibilitatea de a acționa fără justificări legale, exercitarea acestui drept fiind supusă principiului proporționalității care impune respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea este obligată să îl apere și drepturile sau interesele legitime și rezonabile ale reclamantei.

În raport de cele expuse anterior, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 și a art. 192 din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va dispune admiterea contestației, anularea Hotărârii nr. 2772 de la data de 21.11.2023 a secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatorului de la Judecătoria Urziceni la Judecătoria Sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2772 din 21 noiembrie 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.

Anulează hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători atacată și obligă intimatul la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatorului de la Judecătoria Urziceni la Judecătoria Sectorului 1 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.