- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 17 iunie 2025
Decizia nr. 3424/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 19.03.2024, petenta A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 124/31.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2023, în sensul că s-a trecut greșit numele reclamantei ca fiind A. și nu A.. Prin cererea de îndreptare eroare materială/completare dispozitiv a aceleași sentințe din data de 26.03.2024 petenții B., C. și D. au solicitat menționarea în cadrul hotărârii pronunțate a numelui, având în vedere că prin hotărârea pronunțată a fost anulat Ordinul nr. 1051/I/05.05.2023, ce privește asistenții judiciari. Prin cererea de îndreptare eroare materială/completare a dispozitivului sentinței civile nr. 124/31.01.2024 comunicată instanței la data de 28.03.2024 petentele E. și F. au solicitat menționarea în cadrul dispozitivului și a hotărârii pronunțate și a acestor petente, având în vedere că fac parte din reclamanții care au introdus acțiunea.
Hotărârea pronunțată asupra cererii de îndreptare eroare materială Prin încheierea din 24 aprilie 2024, Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea de îndreptare a erorii materiale, formulată de către petenta A. și, în consecință, a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul sentinței civile nr. 124/31.01.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, al Curții de Apel București - secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în sensul că se va menționa numele corect al reclamantei A., astfel cum este corect, iar nu A., cum este greșit; a respins ca nefondată cererea de îndreptare a hotărârii formulată de către petenții B., C. și D.; a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petenții E. și F. și, în consecință, a dispus îndreptarea omisiunii cu privire la numele petenților E. și F., strecurată în cuprinsul sentinței civile nr. 124/31.01.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, al Curții de Apel București - secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în sensul că se vor menționa în cuprinsul sentinței pronunțate, în calitate de reclamanți, numele petenților E. și F..
Recursul exercitat împotriva încheierii pronunțate asupra cererii de îndreptare eroare materială Împotriva încheierii din 24 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs petenții B., C. și D., solicitând admiterea recursului. În motivarea cererii, au susținut că instanța de judecată a fost în eroare cu privire la situația de fapt dedusă judecății, întrucât dat fiind ordinul cu număr diferit emise pe numele petenților, au semnat un tabel separat de cel în care apar tăiate semnăturile lor, în care aveau calitatea de reclamanți cu privire la acel ordin, respectiv ordinul nr. 1051/I/05.05.2023. Chiar dacă s-ar presupune prin absurd că acel tabel nu se regăsește atașat cererii de chemare în judecată, au considerat că instanța trebuia să procedeze conform art. 196 alin. (2) C. proc. civ. în sensul de a li se pune în vedere să complinească lipsa semnăturii cel mai târziu la primul termen următor, însă nu au primit nicio solicitare din partea instanței și s-a procedat la analizarea legalității acestui ordin.
Apărările formulate în recurs În dosarul de recurs, nu s-a depus întâmpinare.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Demersul judiciar al petenților B., C., D., asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Timiș, întemeiat pe dispozițiile art. 442 C. proc. civ., astfel cum a fost evidențiat la pct. 1 al acestei decizii, vizează solicitarea de îndreptare a sentinței civile nr. 124/31.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2023, arătându-se faptul că prima instanță a omis a menționa numele lor, deși odată cu cererea de chemare în judecată au atașat și tabelul cu semnături privind contestarea ordinului nr. 1051/I/05.05.2023. Soluționând cererea în primă instanță, Curtea de Apel București a reținut caracterul neîntemeiat al cererii raportat la faptul că, deși numele petenților B., C., D. apare în tabelul cu semnături depus odată cu cererea de chemare în judecată, totuși nu au atașate semnăturile, iar numele lor sunt tăiate de pe listă. Petenții au criticat soluția primei instanțe și, deși nu au încadrat susținerile din recurs în niciunul dintre motivele de casare expres și limitativ prevăzute de legiuitor la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., instanța de control judiciar apreciază că pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., încheierea atacată urmând a fi examinată din această perspectivă. Astfel, criticile din recurs privesc greșita interpretare și aplicare de către instanța de fond a dispozițiilor art. 442 C. proc. civ. potrivit cărora "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere." Textul de lege citat supra permite îndreptarea erorilor sau omisiunilor cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau a celor de calcul, precum și a oricăror alte "erori materiale" cuprinse în hotărâri sau încheieri, această procedură a îndreptării hotărârilor judecătorești presupunând, așadar, corectarea unor erori materiale apărute cu ocazia redactării, în cuprinsul minutei, al practicalei, al considerentelor sau chiar în dispozitivul acestora. Întrucât textul nu distinge, reiese în mod indubitabil că procedura îndreptării erorii materiale poate fi folosită, iar instanța trebuie să procedeze la îndreptarea erorii strecurate în hotărâre, dacă aceasta este demonstrată de actele din dosar, chiar dacă eroarea a fost provocată de o mențiune greșită a părților. În spetă, din analiza actelor dosarului, se constată că, deși petenții B., C., D. apar în tabelul nominal cu judecătorii Tribunalului Timiș care contestă Ordinul nr. 1004/I din 02.05.2023, depus odată cu cererea de chemare în judecată, la nr. crt. 27, 28 și 29, totuși numele acestora sunt tăiate din listă și nu au atașate semnăturile olograf, astfel că nu au avut calitatea de reclamanți la instanța de fond. De altfel, deși petenții invocă faptul că au semnat un tabel separat de cel în care apar tăiate semnăturile lor, în care aveau calitatea de reclamanți cu privire la ordinul nr. 1051/I/05.05.2023, o astfel de susținere nu are niciun suport, câtă vreme din actele dosarului nu rezultă această împrejurare. În consecință, nefiind vorba despre o eroare materială în sensul dispozițiilor art. 442 C. proc. civ. ce poate fi îndreptată pe această cale, în mod corect instanța de fond a respins cererea privind îndreptarea acesteia. Referitor la susținerile petenților cum că instanța trebuia să procedeze conform art. 196 alin. (2) C. proc. civ., în sensul de a le pune în vedere să complinească lipsa semnăturii cel mai târziu la primul termen următor, se reține, din examinarea textului art. 442 C. proc. civ., că acestea nu se circumscriu obiectului îndreptării erorii materiale, astfel cum acesta este clar determinat prin textul de lege enunțat, întrucât vizează erori de judecată susceptibil a fi invocate numai prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. Se cuvine a fi menționat că procedura de îndreptare a erorilor materiale nu este o sancțiune pentru culpa instanței, ci un remediu obiectiv pentru o neconcordanță a hotărârii cu împrejurările faptice pe care trebuie să le reflecte cu acuratețe. Pe această cale nu se poate urmări și obține îndreptarea hotărârii cu privire la un aspect de fond, întrucât nu ar avea caracterul unei erori materiale. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate argumentele recurenților sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente cauzei.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele arătate la pct. 5 al prezentei decizii, nefiind întrunit motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (2) din același cod, raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul declarat de petenții C., B. și D., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge recursul declarat de recurenții C., B. și D. împotriva încheierii din 24 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2023, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 iunie 2025.