Decizia nr. 2315/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 55/2024 a Curții de Apel Cluj

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub număr de dosar x/2023, reclamanții Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, au solicitat instanței anularea deciziei de suspendare nr. R4033/07.04.2023, emisă de pârât, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 55 din 7 februarie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei de obiect și a lipsei de interes a cererii de chemare în judecată; a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; a admis cererea de intervenție accesorie, în interesul pârâtului, formulată de intervenienta B..

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile de mai sus, au declarat recurs reclamanții Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, ca urmare a rejudecării pe fond, să se dispună respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenție accesorie și admiterea acțiunii. În dezvoltarea motivelor de nelegalitate, recurenții au arătat că cererea de intervenție accesorie a fost admisă, fără ca instanța să fi analizat admisibilitatea ei în principiu. În continuare, au apeciat că terțul nu justifică un interes personal de a interveni în favoarea ministerului și, mai mult, nu are niciun interes în legătură cu actul administrativ individual contestat în prezentul litigiu. În realitate, au susținut că intervenientul accesoriu are un interes personal, distinct de cel al părții pe care o apără, iar aceasta se datorează faptului că drepturile sale ar putea să fie afectate prin pronunțarea unei hotărârii a părții respective. Actul administrativ contestat are un caracter esențialmente personal, deoarece vizează exclusiv autorizarea de funcționare a ocolului silvic. Din această perspectivă, au precizat că intervenienta nu are cum să justifice un interes propriu în legătură cu suspendarea autorizării și nici nu are cum să fie afectată de nelegalitatea unui act de autorizare. În ceea ce privește fondul cauzei, sub un prim aspect, au arătat că reținerile instanței referitoare la motivarea actului administrativ nu pot fi primite, câtă vreme actul contestat nu conține o motivare efectivă, în sensul că nu cuprinde motivele de drept și de fapt referitoare la suspendarea autorizației de funcționare a ocolului silvic, ce decurge în primul rând din dreptul constituțional al cetățeanului la o informare corectă asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal (art. 31 alin. (2) din Constituție). Sub aspectul lipsei motivării în drept, au subliniat faptul că în cuprinsul deciziei contestate este indicat generic art. 18 din Ordinul MMAP nr. 1112/2018 și fără a se arăta legătura dintre acestea și măsura adoptată. Dispoziția indicată vizează competența emitentului actului de a dispune suspendarea autorizației, precum și efectele unei decizii asupra beneficiarului autorizației, concretizată în luarea unor măsuri de conservare. Or, dispoziția nu stabilește care sunt motivele concrete pentru care se impune luarea acestei măsuri, iar actul nu le cuprinde. În speță, Decizia de suspendare contestată nu conține rațiunile pentru care emitentul a dispus măsura, acestea fiind preluate de Curte în considerente exclusiv din întâmpinarea formulată de Minister. Or, principiul legalității impunea ca actul administrativ să fie motivat, astfel încât să nu fie necesare explicații suplimentare și apărări din partea emitentului. Referitor la pretinsa neîndeplinire a condițiilor legale referitoare la administrarea suprafeței de 6056,9 ha teren forestier care a făcut obiectul deciziei civile nr. 88/09.02.2023 a Tribunalului Sălaj, considerentele instanței referitoare la dizolvarea C. și la dispariția acesteia ca subiect de drept au arătat că sunt vădit nefondate și străine de problema juridică din speță. În acest sens, au invocat art. 71 din O.G. nr. 26/2000 și au susținut că C. are în continuare personalitate juridică și este în procedură de lichidare, fiind inițiat dosarul nr. x/2023 pe rolul Judecătoriei Vișeu de Sus, având ca obiect dizolvare persoană juridică. În acest context, au susținut că ocolul silvic îndeplinește și la momentul formulării prezentului recurs toate condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește suprafața de teren cu vegetație forestieră administrată. Mai mult, au precizat că contractul de administrare cu C. nu a fost anulat/rezoluționat, acesta continuând să producă efecte juridice, iar din extrasele de carte funciară rezultă că C. figurează în continuare în cartea funciară ca proprietarul fondului forestier pe care îl administrează. Din aceste considerente, au apreciat că susținerile intimautului referitoare la neîndeplinirea condițiilor minime pentru suprafață sunt neîntemeiate.

Apărările formulate în cauză 4.1. Intimatul-pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a formulat întâmpinare față de recursul declarat de recurenții-reclamanți Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A., prin care a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de recurs, ca nefondată. 4.2. Intimata-intervenientă a depus note scrise prin care a invocat excepția lipsei de interes a recurenților raportat și la autoritatea de lucru judecat, sub aspect pozitiv, a deciziei nr. 3830 din 13 septembrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2023. În esență, a arătat că prin Decizia de suspendare nr. R 4033/07.04.2023 emisă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Comisia pentru autorizarea funcționării ocoalelor silvice s-a dispus suspendarea autorizației de funcționare a Ocolului Silvic Borșa S.R.L. pentru o perioadă de 90 zile calendaristice, începând cu 7 aprilie 2023. După împlinirea acestui termen de 90 zile, actul administrativ a cărui anulare se solicită prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar a încetat să producă efecte, astfel că recurenții-reclamanți nu mai justifică un interes legitim în susținerea cauzei.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 28 iunie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 28 ianuarie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, ulterior cauza fiind amânată la 6 mai 2025.

Alte aspecte procesuale Excepția nulității recursului pentru lipsa timbrajului, precum și pentru neîncadrarea în motivele de recurs, invocate prin întâmpinare de intimatul-pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost respinsă la termenul de judecată din 6 mai 2025, pentru considerentele cuprinse în practicaua prezentei decizii.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză 7.1. Referitor la excepția lipsei de interes în susținerea recursului Excepția invocată a fost raportată și la autoritatea de lucru judecat, sub aspect pozitiv, a deciziei nr. 3830 din 13 septembrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2023. Astfel, intimata-intervenientă B. a susținut că actul administrativ a cărui anulare se solicită în prezenta cauză a încetat să mai producă efecte juridice, având în vedere că suspendarea autorizației de funcționare a Ocolului Silvic Silva Borșa S.R.L. s-a dispus pentru o perioadă de 90 de zile calendaristice, începând cu 7 aprilie 2023. Contrar acestor susțineri, Înalta Curte reține că recurenții-reclamanți Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A. au în continuare interes în soluționarea pe fond a recursului, folosul practic urmărit fiind acela de a obține invalidarea soluției pronunțate de prima instanță. Împrejurarea producerii efectelor actului a cărui anulare se solicită nu este de natură să atragă concluzia lipsei de interes a recursului, câtă vreme anularea actului administrativ deschide posibilitatea persoanei vătămate de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin actul administrativ constatat nelegal de instanța de contencios administrativ, în condițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004. În consecință, Înalta Curte va respinge excepția lipsei de interes în susținerea recursului, ca nefondată. 7.2. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, din perspectiva motivelor de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanții Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A. este nefondat, pentru următoarele considerente: Din actele și lucrărilor dosarului rezultă că prin decizia de suspendare nr. R 4033/07.04.2023 emisă de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Comisia pentru autorizarea funcționării ocoalelor silvice, s-a dispus suspendarea autorizației de funcționare a Ocolului Silvic Silva Borșa S.R.L. pentru o perioadă de 90 zile calendaristice, începând cu data de 07.04.2023. De asemenea, prin decizia menționată s-au stabilit următoarele măsuri: pe perioada suspendării, ocolul silvic și persoana care l-a constituit sunt obligate sa ia măsuri în vederea încadrării în cerințele formulate prin notificare; în această perioadă, ocolul silvic pentru care s-a emis decizia de suspendare este obligat să asigure paza fondului forestier, să realizeze lucrările de împădurire și să valorifice masa lemnoasă provenită din partizile autorizate la momentul emiterii deciziei de suspendare; în situația în care sunt aprobări legale de scoatere definitivă sau ocupare temporară de suprafețe de teren cu destinație forestieră sau în cazul apariției de produse accidentale sau extraordinare, se va solicita structurii teritoriale eliberarea unor dispozitive de marcat, strict pentru marcarea acestor produse . În dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Cluj, s-a respins cererea reclamantei de suspendare a deciziei de suspendare nr. R 4033/07.04.2023 prin sentința civilă nr. 563/13 decembrie 2023, cererea fiind formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004. Hotărârea a rămas definitivă, ca urmare a respingerii, prin decizia nr. 3830/13.09.2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție, a recursului formulat de recurenții-reclamanți Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A., ca lipsit de interes. Anterior, reclamanta a formulat și o cerere de suspendare a aceluiași act administrativ până la pronunțarea instanței de fond, întemeiată pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, în dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Cluj, dosar soluționat în mod definitiv prin decizia civilă nr. 5098/07.11.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care, s-a admis recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împotriva sentinței civile nr. 291/2023 din data de 19 mai 2023 a Curții de Apel Cluj - secția a III-a contencios administrativ și fiscal, s-a casat sentința recurată și, rejudecând, s-a respins cererea de suspendare a deciziei nr. R 4033/07.04.2023 formulată de reclamantele Ocolul Silvic Borșa și A., ca nefondată. Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A. au formulat plângere prealabilă împotriva deciziei nr. R 4033/07.04.2023, în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, înregistrată la pârâtă sub nr. x/11.04.2023 . În acest context, recurenții Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A. s-au adresat instanței de contencios cu cererea de anulare a deciziei de suspendare nr. R4033/07.04.2023 emisă de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Soluționând cererea dedusă judecății, prima instanță a găsit-o a fi neîntemeiată, respingând toate criticile de nelegalitate avansate de reclamanți. Soluția primei instanțe a fost contestată de reclamanți, criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse în cererea de recurs. Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, deși recurenții-reclamanți nu au indicat în mod expres motivele de casare pe care se întemeiază cererea de recurs, argumentele formulate se circumscriu dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., potrivit cărora "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Argumentele aduse de recurenții-reclamanți în susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., vizează faptul că cererea de intervenție accesorie a fost admisă, fără ca instanța să se fi pronunțat asupra admisibilității în principiu a acesteia. Pe de altă parte, au considerat că terțul nu justifică un interes personal de a interveni în favoarea ministerului și, mai mult, nu are niciun interes în legătură cu actul administrativ individual contestat în cauză. Analizând aceste critici, prin raportare la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte observă că la termenul din 17 ianuarie 2024, la care au avut loc și dezbaterile asupra fondului, a fost pusă în discuția părților, față de dispozițiile art. 64 alin. (2) C. proc. civ., cererea de intervenție formulată de B., cerere ce a fost admisă în principiu. De altfel, așa cum se observă din cererea de recurs, recurenții nu au formulat critici la adresa încheierii din 17 ianuarie 2024, prin care instanța de fond a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de B.. În aceste condiții, dispoziția instanței de admitere în principiu a cererii de intervenție accesorie a intrat în puterea lucrului judecat. Prin urmare, toate susținerile recurenților-reclamanți referitoare la interesul terțului și pronunțarea instanței de fond asupra cererii de intervenție formulate de B. sunt nefondate, instanța de fond pronunțându-se asupra acestor aspecte prin încheierea din 17 ianuarie 2024 . Față de acest aspect, Înalta Curte va înlătura criticile formulate de recurenți, circumscrise motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., instanța de fond neîncălcând nicio regulă de procedură prevăzută de lege sub sancțiunea nulității. Procedând în continuare la analiza criticilor din recurs întemeiate pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că o primă critică din recurs vizează greșita soluționare de către instanță a motivului de nelegalitate referitor la nemotivarea actului administrativ contestat. În dezacord cu opinia exprimată în cererea de recurs, Înalta Curte constată că, raportat la situația de fapt rezultată din probatoriul administrat, instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material incidente în cauză. Motivarea actelor administrative reprezintă o condiție de valabilitate a acestora, emitentului unui astfel de act revenindu-i obligația de a indica în mod neechivoc elementele de fapt și de drept care au stat la baza soluției adoptate, atât pentru a putea fi cunoscute de destinatar și în funcție de care să își poată formula eventualele apărări, dar și pentru ca instanța de judecată să poată exercita un control efectiv al legalității actului. Doar obligația motivării tuturor actelor administrative poate funcționa ca o garanție a respectării legii și a ocrotirii drepturilor cetățenești. Cerința motivării corespunzătoare a actelor administrative, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pentru care au fost adoptate, se regăsește și în Recomandarea (2007)7 a Comitetului de Miniștri (art. 17 pct. 2), respectiv în Rezoluția (77)31 a Comitetului de Miniștri (principiul IV), fiind preluată și menționată în mod expres în Codul European al Bunei Conduite Administrative: "Fiecare decizie adoptată de Instituție, care poate afecta în mod negativ drepturile sau interesele unei persoane particulare, va menționa temeiurile pe care se bazează, indicând în mod clar faptele relevante și baza legală a deciziei". În speță, din cuprinsul deciziei nr. R4033/07.04.2023 s-a menționat că suspendarea autorizației de funcționare a Ocolului Silvic Borșa a fost emisă în temeiul Ordinului nr. 1112/2018 și au fost avute în vedere aspectele consemnate în actele care stau la baza emiterii actului administrativ, și anume adresa nr. x/10.02.2023 a Gărzii Forestiere Cluj, precum și Notificarea nr. x/21.02.2023 a Comisiei pentru autorizarea funcționării ocoalelor silvice. Astfel, în decizie se arată: "având în vedere prevederile art. 18 din Conținutul registrului național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, a modelului documentelor de constituire, organizare și funcționare, a procedurii de constituire și autorizare pentru toate ocoalele silvice și a atribuțiilor acestora, aprobat prin Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 1112/2018 și cu luarea în considerare a adresei nr. x/10.02.2023 a Gărzii Forestiere Cluj, precum și Notificarea nr. x/21.02.2023 a Comisiei pentru autorizarea funcționării ocoalelor silvice". Pârâtul a emis Notificarea nr. x/21.02.2023 a Comisiei pentru autorizarea funcționării ocoalelor silvice, prin care reclamantele A. și Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. au fost obligate să facă dovada îndeplinirii cerințelor privind condiția minimă de suprafață, potrivit legii, într-o perioadă de 45 de zile calendaristice, începând cu data de 21.02.2023; la expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de notificare, Garda Forestieră Cluj avea obligația de a informa Comisia pentru autorizarea funcționării ocoalelor silvice cu privire la situația în care se află Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. în raport cu prevederile Legii 46/2008 - Codul Silvic, republicată cu modificările ulterioare și ale Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 1112/2018 . Întrucât Garda Forestieră Cluj nu a transmis nicio informare către Comisie, potrivit procedurii, s-a emis Decizia de suspendare nr. R4033/07.04.2023. Raportat la acestea, instanța de control judiciar constată, în acord cu judecătorul fondului, că sunt neîntemeiate susținerile recurenților-reclamanți referitoare la nemotivarea actului administrativ contestat, câtă vreme pârâtul a expus în cuprinsul deciziei atacate atât împrejurările de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, cât și rațiunile de drept care au stat la baza emiterii actului, ceea ce reprezintă o garanție a respectării legii și a ocrotirii drepturilor individuale. O altă critică din recurs vizează pretinsa neîndeplinire a condițiilor legale referitoare la administrarea suprafeței de 6056,9 ha teren forestier care au făcut obiectul deciziei civile nr. 88/09.02.2023 a Tribunalului Sălaj. Recurenții-reclamanți au depus la dosarul de fond contractul de administrare nr. x/31.12.2012 încheiat cu C., la acea dată proprietar al terenurilor, vizând suprafața de teren din TP nr. 20003/02.11.2006, însă, așa cum în mod judicios a constatat prima instanță, C. este în prezent dizolvată, iar actele de proprietate pentru suprafața de de 6056,9 ha au fost constatate ca fiind nule absolut. Prin urmare, Ocolul Silvic Borșa nu mai respectă condițiile de funcționare ale unui ocol silvic autorizat potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 1112/2018. Potrivit art. 1 din Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 1112/2018, "(1) Ocoalele silvice se constituie, funcționează și asigură administrarea și/sau serviciile silvice pentru suprafețe de fond forestier aflate în limitele teritoriale ale județului în care acestea au sediul social și pentru suprafețe de fond forestier situate pe raza județelor limitrofe. Ele funcționează și asigură administrarea și/sau serviciile silvice respectând principiul teritorialității, așa cum este definit de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) Constituirea ocoalelor silvice prevăzute la art. 1 alin. (1) se face de către: a) unitățile administrativ-teritoriale care au în proprietate publică sau privată terenuri forestiere; b) persoanele fizice și/sau persoanele juridice care au în proprietate terenuri forestiere; c) persoanele juridice rezultate în urma asocierii persoanelor prevăzute la lit. a) și b) la Registrul asociațiilor și fundațiilor, la Oficiul Național al Registrului Comerțului sau prin contract de asociere; d) administratorii fondului forestier proprietate publică a statului pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului și pentru cele proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale cu care aceștia au încheiate contracte de administrare silvică. (3) Condițiile minime care trebuie îndeplinite pentru avizarea și autorizarea unui ocol silvic sunt prevăzute în anexa nr. 1." Așadar, pentru a funcționa - pe baza autorizației eliberate în acest sens - este necesar, cum corect a remarcat și instanța de fond, ca recurenta-reclamantă să dețină suprafața minimă de teren, prevăzută în anexa ordinului menționat. Din parcurgerea actelor din dosar, rezultă că prin adresa nr. x/10.02.2023, Garda Forestieră Cluj a adus la cunoștință pârâtului sentința Tribunalului Sălaj nr. 88/09.02.2023, prin care s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. x/02.11.2006 emis de Comisia Județeană Maramureș pentru suprafața de 6056,90 ha, proprietar C., și s-a dispus dizolvarea C. . De asemenea, Garda Forestieră a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să analizeze retragerea autorizației de funcționare nr. x/02.04.2009 emisă pentru Ocolul Silvic Borșa S.R.L., întrucât nu mai este îndeplinită cerința prevăzută de pct. 3 lit. a) din Anexa 1 la Ordinul nr. 1112/2018. Prin Notificarea nr. x/21.02.2023 a Comisiei pentru autorizarea funcționării ocoalelor silvice, recurenții-reclamanți A. și Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. au fost obligați să facă dovada îndeplinirii cerințelor privind condiția minimă de suprafață, potrivit legii, într-o perioadă de 45 de zile caldendaristice, începând cu data de 21.02.2023. La expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de notificare, Garda Forestieră Cluj avea obligația de a informa Comisia pentru autorizarea funcționării ocolalelor silvice cu privire la situația în care se află Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L., în raport cu prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului apelor și pădurilor nr. 1112/2018. Întrucât Garda Forestieră Cluj nu a transmis nicio informare către Comisie, potrivit procedurii, s-a emis Decizia de suspendare nr. R4033/07.04.2023, prin care s-a dispus suspendarea autorizației de funcționare a Ocolului Silvic Silva Borșa S.R.L. pentru o perioadă de 90 de zile calendaristice, începând cu data de 07.04.2023. Prin decizia civilă nr. 233R/28.06.2023 pronunțată în dosarul x/2016 al Curții de Apel Cluj s-a respins cu majoritate ca inadmisibil recursul declarat de C. împotriva deciziei civile nr. 88 din 09.02.2023 și a tuturor încheierilor pronunțate după 17.05.2022, ale Tribunalului Sălaj, pronunțate în dosarul nr. x/2016, care au fost menținute. Prin decizia civilă nr. 88 din 09.02.2023 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin respingerea recursului, printre alte dispoziții, s-a constatat nulitatea absolută a hotărârii de validare nr. 2 din 29 noiembrie 2005 și a titlului de proprietate nr. x din 2 noiembrie 2006, emise de pârâta Comisia Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a constatat nulitatea absolută a proceselor-verbale de punere în posesie nr. x din 5 ianuarie 2006, varianta 1, varianta 2 și varianta 3 întocmite de pârâta Comisia locală Borșa pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a constatat nulitatea absolută a statutului pârâtei C. și s-a dispus dizolvarea C.. Or, așa cum a arătat și instanța de fond, procedura finalizată cu emiterea deciziei de suspendare a fost declanșată de incidența acestei hotărâri judecătorești, pe baza căreia Ministerul a constatat, la sesizarea Gărzii Forestiere Cluj, că recurenta A., care a constituit Ocolul Silvic Borșa S.R.L., nu mai îndeplinește condiția minimă de suprafață în sensul art. 16 alin. (1) lit. d) din Ordin, având în vedere că C. a fost dizolvată, iar actele de proprietate pentru suprafața de 6056,9 ha au fost constatate nule. În acest sens, instanța de recurs nu poate valida susținerile recurentelor potrivit cărora contractul de administrare produce în continuare efecte juridice, nefiind anulat, iar din extrasele funciare rezultă că C. figurează în continuare în cartea funciară ca proprietarul fondului forestier pe care îl administrează, întrucât consecința nulității absolute a hotărârii de validare nr. 2 din 29 noiembrie 2005 și a titlului de proprietate nr. x din 2 noiembrie 2006, emise de pârâta Comisia Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, este repunerea părților în situația anterioară încheierii actelor anulate, respectiv reîntoarcerea terenurilor, restituirea prestațiilor primite și anularea actelor subsecvente, sub rezerva păstrării drepturilor câștigate de terții de bună-credință. Repunerea în situația anterioară presupune reîntoarcerea terenurilor la dispoziția entității care le-a atribuit C., cu respectarea regimului juridic al terenului avut la momentul retrocedării. Mai mult, art. 28 alin. (8) din Legea nr. 1/2000 prevede că în cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective. Prin urmare, aspectele invocate prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei. 7. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanții Ocolul Silvic Silva Borșa S.R.L. și A., ca nefondat.