Decizia nr. 218/2026 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență

Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 27.06.2025, ca urmare a declinării competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată de către Tribunalul București, secția a II-a, contencios administrativ și fiscal, reclamanta Compania de Apă Someș a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Direcția Generală Program Dezvoltare Durabilă: - anularea deciziei nr. 67731/14.05.2024 privind soluționarea contestației nr. 57424/17.04.2024 formulată de Compania de Apă Someș S.A.

împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivelor de convergență nr. 47066/29.03.2024 aferent proiectului "Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj în perioada 2014-2020"; - anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivelor de convergență nr. 47066/29.03.2024, astfel cum a fost rectificat prin actul de rectificare a erorilor de calcul nr. 69934/17.05.2024, privind acordurile contractuale: a) Nr. 40384/21.09.2021 - "CL 2 - Conductă de aducțiune Cluj-Sălaj: tronson Zalău-Șimleu Silvaniei și tronson Bălan-Cehu Silvaniei"; b) Nr. 14466/01.04.2021 - "CL 12 - Extinderea alimentării cu apă în UAT Cășeiu, Chiulești și Cuzdrioara și rețele de canalizare în Cuzdrioara, Sic și SEAU Sic"; c) Nr. 38569/09.09.2021 - "CL 17 - Reabilitarea rețelelor de alimnetare cu apă și de canalizare în municipiul Zalău și extinderea alimentării cu apă și canalizare în aglomerarea Zalău"; d) Nr. 6617/16.02.2021 - "CL 19 - Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT: Gilău, Gârbău, Aghireșu, Căpușu": e) Nr. 37587/12.11.2020 - "CL 20 - Extinderea sistemului de alimentare cu apă în zonele Hida- Sutoru și A.";

f) Nr. 4524/05.02.2021 - "CL 23- Extinderea sistemului de alimentare cu apă în zona Șimleu Silvanici-Bobota și extinderea sistemului de canalizare în aglomerarea Sărmășag", din cadrul proiectului "Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj în perioada 2014-2020", beneficiar Compania de Apă Someș S.A. 2. Hotărârile care au generat conflictul de competență 2.1.

Hotărârea Tribunalului București-Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal Prin sentința nr. 5009 din 15.05.2025, Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta Compania de Apă Someș S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Direcția Generală Program Dezvoltare Durabilă, cu sediul în București, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Tribunalul București a apreciat că în speță speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) teza I și art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ci dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, motiv pentru care competența teritorială urmează a se stabili în favoarea instanței de la sediul reclamantei Compania de Apă Someș S.A. 2.2.

Hotărârea Tribunalui Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale Prin sentința civilă nr. 2017 din 30 octombrie 2025, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj - secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta COMPANIA DE APĂ SOMEȘ S.A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE- DIRECȚIA GENERALĂ PROGRAM DEZVOLTARE DURABILĂ. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul București - secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

În consecință, Tribunalul Cluj a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II a din Legea nr. 554/2004, astfel că instanța competentă din punct de vedere teritorial este cea de la sediul pârâtului.

3. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente: În speță, instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Compania de Apă Someș SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Direcția Generală Program Dezvoltare Durabilă a solicitat anularea deciziei nr. 67731/14.05.2024 privind soluționarea contestației nr. 57424/17.04.2024 formulată de Compania de Apă Someș S.A.

împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivelor de convergență nr. 47066/29.03.2024 aferent proiectului "Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj în perioada 2014-2020"; anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivelor de convergență nr. 47066/29.03.2024, astfel cum a fost rectificat prin actul de rectificare a erorilor de calcul nr. 69934/17.05.2024. Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 (forma în vigoare la data sesizării instanței) "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului", iar art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 definește autoritatea publică drept "orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică". Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență teritorială vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, din perspectiva încadrării sau nu a reclamantei în categoria autorităților publice asimilate prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată că reclamanta Compania de Apă Someș SA are calitatea de autoritate publică asimilată, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, având în vedere că, deși este o societate înființată în temeiul Legii nr. 31/1990, reclamanta are capital integral public și prestează un serviciu de utilități publice dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, precum și de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 241/2006 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, încadrându-se în definiția operatorului de servicii de utilități publice dată de art. 2 lit. g) din această lege privind serviciile comunitare de utilități publice.

Totodată, Înalta Curte subliniază faptul că premisa esențială a emiterii actului administrativ litigios o constituie existența unui contract de achiziție publică lato sensu în cadrul căruia partea reclamantă a acționat în calitate de autoritate contractantă și în considerarea căruia a fost stabilită creanța bugerată prin procesul-verbal vizat de acest litigiu. Or, contractul de achiziție publică reprezintă o specie a contractului administrativ, încheiat de o autoritate publică. Așadar, partea reclamantă în calitate de autoritate contractantă reprezintă autoritatea publică din contractul respectiv, în considerarea căruia a fost emis ulterior actul administrativ litigios de stabilire a unei creanțe bugetare.

Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul din cauză are calitatea de autoritate publică, acesta se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene având sediul în municipiul București. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de autoritate publică.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice de drept privat, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului autoritate publică. Prin urmare, în considerarea calității de autoritate publică a reclamantei Compania de Apă Someș S.A. și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Direcția Generală Programe Europene Infrastructura Mare - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul în a cărui circumscripție teritorială se află municipiul București unde se află sediul pârâtului.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Compania de Apă Someș S.A. și pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Direcția Generală Program Dezvoltare Durabilă, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată astăzi, 16 ianuarie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.