Decizia nr. 1532/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 228/2024 a Curții de Apel București

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19 ianuarie 2023, pe rolul Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Ministerul Apărării Naționale, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ("CNCD", "Consiliul"), a solicitat anularea hotărârii nr. 716 din 23.11.2020, emisă de pârât ca urmare a petiției formulate de A. sub nr. x/16.12.2021, cu consecința anulării sancțiunii aplicate reclamantului. 1.2.

La termenul din 15 noiembrie 2023, ca urmare a cererii formulate de reclamantul Ministerul Apărării Naționale, instanța de fond a dispus introducerea în cauză a pârâtului A.. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 228 din 14 februarie 2024, Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul Ministerul Apărării Naționale, în contradictoriu cu pârâții A. și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca nefondată. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 228 din 14 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Ministerul Apărării Naționale a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc.

civ., solicitând casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare admiterea acțiunii. Recurentul-reclamant susține că în mod greșit s-a reținut că fapta reclamantului se încadrează în definiția art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, nefiind întrunite condițiilor legale ale constatării faptei de discriminare. Apreciază a fi greșită soluția dată de intimatul-pârât CNCD excepției necompetenței materiale a Consiliului, raportat la deciziile Curții Constituționale nr. 997/2008 și nr. 818-821/2008, precum și la jurisprudența anterioară a Consiliului, din care rezultă că CNCD nu se poate pronunța cu privire la potențiale situații discriminatorii rezultate din aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale.

Arată că intimatul-pârât CNCD a constatat, prin hotărârea contestată, că tratamentul diferențiat a provenit în urma introducerii unui criteriu de departajare a persoanelor care doresc să acceadă în unități/instituții de învățământ militar, de informații, de ordin publică și de securitate națională, criteriu referitor la existența/inexistența bolilor cronice necontagioase și care creează premisele unei diferențieri în cadrul aceleiași categorii de persoane. Astfel, a aplicat sancțiunea avertismentului și a recomandat eliminarea criteriului de boală cronică necontagioasă, tiroidită cronică autoimună, pentru concursurile de admitere/recrutare/angajare în unitățile/instituțiile de învățământ amintite.

Or, procedând de această manieră, consideră recurentul-reclamant că raționamentul CNCD a ignorat particularitățile sistemului național de apărare. Diferența de tratament reținută de CNCD nu constituie o situație discriminatorie întrucât, în baza naturii activităților ocupaționale și al contextului în care aceste activități profesionale se desfășoară, cerințele medicale impuse prin Ordinul comun nr. M.55/107/2587/C/10357/210/496/831 din 30.04.2014 au la bază exigențe profesionale reale și determinante. Consideră recurentul-reclamant și că instanța de fond a constatat nelegal că ministerul nu a demonstrat că particularitățile sistemului național de apărare ar interzice angajarea celor care suferă de tiroidită cronică autoimună.

Expertiza medicală a capacității de muncă se face conform H.G. nr. 155/2011, iar expertiza medico-militară a capacității de muncă în sistemul de apărare se face conform H.G. nr. 56/2012, cele două acte având prevederi similare, diferența fiind aceea că prin H.G. nr. 56/2012 se stabilește în plus și aptitudinea specifică pentru sistemul de apărare, respectând pragurile incapacității. Arată că, la admiterea în structurile sistemului de apărare, aptitudinea medico-militară se stabilește potrivit Ordinului comun, candidatul trebuind să facă față îndatoririlor specifice sistemului, fără riscul ca starea de sănătate să îi fie afectată de condițiile specifice de lucru, iar starea sa de sănătate trebuie să îi permită să urmeze o carieră militară pe cât posibil până la pensionare.

De aceea, criteriile medicale aprobate prin H.G. nr. 56/2012 trebuie îndeplinite de la admiterea în sistem până la pensionare. Susține recurentul-reclamant că Hotărârea CNCD nr. 716/23.11.2022 a avut în vedere punctul de vedere al comisiei de endocrinologie din cadrul Ministerului Sănătății, însă normele juridice de nivel primar - art. 36 alin. (1) lit. d), e), g), k) și art. 38 alin. (1) lit. c), e), h) și art. 40 alin. (1) lit. b)-g) din Legea nr. 80/1995, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 348/2006, art. 12 alin. (3) din Legea nr. 446/2006 - permit stabilirea aptitudinii medicale a persoanelor care doresc să ocupe o funcție în cadrul Ministerului Apărării Naționale pe baza Ordinului comun. Așadar, legiuitorul a acordat persoanelor care elaborează reglementări specifice acestui domeniu prerogativa stabilirii exigențelor medicale ce trebuie îndeplinite de candidați.

Recurentul-reclamant susține și că, prin sentința recurată, s-a reținut greșit că afecțiunea tiroidită cronică autoimună nu este o afecțiune care să afecteze capacitatea de muncă, raportat la cerințele specifice posturilor ocupate în sistemului de apărare. În acest sens, prezintă argumente de ordin medical referitoare la afecțiunile glandei tiroide, contestând susținerile Comisiei de endocrinologie din cadrul Ministerului Sănătății, pe care nu le apreciază a fi aplicabile în cazul evaluării capacității de muncă a cadrelor militare. Concluzionează în sensul că, în vederea încadrării/admiterii în Ministerul Apărării Naționale, tiroidita cronică autoimună determină inaptitudinea medicală, indiferent de domeniul operativ/neoperativ și fără deosebire de sex, criteriul corespunzând în mod evident unui interes legitim.

Referitor la susținerea că Ministerul Apărării Naționale mai are angajați care au această afecțiune, dar totuși lucrează în sistemul de apărare, recurentul-reclamant arată că deosebirea de tratament dintre cei care deja activează în sistem și cei care doresc să acceadă în sistem este justificată și face o paralelă cu situația personalului aeronavigant, astfel cum este reglementat de dispozițiile Regulamentului UE nr. 1178/2011. 4. Apărările formulate în cauză Intimații-pârâți A. și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu au depus întâmpinări față de recursul declarat de recurentul-reclamant Ministerul Apărării Naționale. II.

Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este fondat, pentru următoarele considerente: Preliminar, Înalta Curte de Casație și Justiție observă că, în acest proces, acțiunea exercitată în fața instanței de contencios administrativ și fiscal analizează legalitatea hotărârii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nr. 716 din 23 noiembrie 2022 privind petiția intimatului-pârât A. îndreptată împotriva unei mențiuni punctuale a Ordinului nr. M55/107/2587/C/10357/210/496/831 emis în comun de mai multe autorități publice, printre care se află și recurentul-pârât Ministerul Apărării Naționale, respectiv Ministerul Afacerilor Interne.

Prevederea criticată se regăsea în anexa I punctul VII Boli ale glandelor endocrine poziția 98 din tabel, lit. f), din Ordin (ordin abrogat la data de 02.02.2023, n.n.), care statua că persoanele candidate la un concurs de ocupare a unei funcții în cadrul Ministerului Apărării Naționale sau Ministerului Afacerilor Interne sunt considerate inapte dacă au fost diagnosticate cu tiroidită cronică, intimatul-pârât A. aflându-se într-o asemenea situație, fiind respins la recrutare în vederea participării la concursul de admitere în Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina, sesiunea septembrie- octombrie 2021. Prin hotărârea CNCD litigioasă, după ce a fost respinsă excepția de necompetență materială referitor la obiectul petiției, intimatul-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a constatat întrunirea cumulativă a elementelor faptei de discriminare potrivit art. 2 alin. (1) și art. 6 din O.G.

nr. 137/2000 în ceea ce privește condiționarea participării la concursul de admitere în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională pe criteriu de boală cronică necontagioasă, tiroidă cronică autoimună, prin Ordinul nr. M55/107/2587/C/10357/210/496/831, aplicând sancțiunea avertismentului în sarcina emitenților acelui act administrativ și recomandând eliminarea criteriului respectiv.

Ulterior formulării cererii de chemare în judecată, iar apoi declarării recursului în procesul de față, prin hotărâre judecătorească definitivă pronunțată în dosarul nr. x/2023 (sentința civilă nr. 1382 din 06.10.2023 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, definitivă prin decizia nr. 4678 din 22.10.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal), în urma acțiunii exercitate de Ministerul Afacerilor Interne, a fost anulată hotărârea CNCD nr. 716 din 23 noiembrie 2022 cu privire la pct. 1 și 4, în ceea ce privește măsurile referitoare la Ministerul Afacerilor Interne, precum și referitor la pct. 3 și 5 din conținutul său.

Or, actul administrativ unilateral vizat de petiția adresată CNCD este unic, fiind rezultatul voinței comune a mai multor emitenți, astfel că în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a constitui un cadru procesual complex reprezentat pe de o parte de titularul petiției, iar pe de altă parte de emitenții actului administrativ unilateral în raport de a cărui mențiune referitoare la "tiroida cronică autoimună" s-a pretins instituirea situației de discriminare.

Revenind la dosarul nr. x/2023, instanța de control judiciar observă că, în esență, argumentele principale reținute în vederea dispunerii soluției de anulare a punctelor 1, 3, 4 și 5 din Hotărârea nr. 716 din 23 noiembrie 2022 privesc aspectul că o dispoziție cuprinsă într-un act normativ nu poate face obiectul controlului CNCD ca urmare a unei petiții formulate de o persoană fizică, respectiv că intimatul CNCD și-a depășit limitele competenței materiale prevăzute de art. 19 și art. 20 din O.G. nr. 137/2000, încălcând deopotrivă și principiul separației puterilor în stat reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituția României.

Altfel spus, prin hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată într-un cadru procesual alcătuit din titularul petiției la CNCD, una dintre autoritățile emitente ale actului administrativ unilateral vizat de respectiva petiție, anume Ministerul Afacerilor Interne, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-a decis cu autoritate de lucru judecat în sensul că intimatului-pârât CNCD nu îi revine competența să dispună în sensul celor rezultate din punctele 1, 3, 4 și 5 din Hotărârea CNCD nr. 716 din 23 noiembrie 2022. Deși problema necompetenței CNCD s-a pus în cauza de față odată cu formularea cererii de recurs în analiză și a rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2023, aceasta se adresează unui motiv de nulitate de ordine publică vizând hotărârea CNCD litigioasă și are în vedere petiția unică a intimatului-pârât A. privind conținutul unui act administrativ unilateral emis în comun inclusiv de Ministerul Apărării Naționale, alături de Ministerul Afacerilor Interne.

În aceste condiții, poate interveni o legală învestire a instanței de recurs cu problema de ordine publică a competenței Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, inclusiv pentru a fi asigurată o jurisprudență unitară în legătură cu aceeași petiție unică formulată în temeiul O.G. nr. 137/2000 vizând conținutul aceluiași act administrativ unilateral cu caracter normativ emis în comun de mai multe autorități publice. Nu în ultimul rând, se impune sublinierea că vătămarea pretinsă de intimatul-pârât persoană fizică sub aspectul faptei de discriminare deduse spre analiză CNCD a vizat participarea sa la o procedură de concurs desfășurată în cadrul unei entități din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar nu în raport de recurentul-pârât Ministerul Apărării Naționale.

Având în vedere aspectele anterior înfățișate, Înalta Curte va proceda la examinarea prioritară a motivului de recurs referitor la necompetența materială a CNCD în analiza pretinsei stări de discriminare invocate de petentul A., a cărui dezlegare face inutilă analiza celorlalte motive de nelegalitate reiterate în calea de atac.

În acest sens, Înalta Curte reține că Ordinul comun nr. M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/831/2014 din 30 aprilie 2014, pentru aprobarea baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pe perioada școlarizării elevilor și studenților în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pentru ocuparea funcțiilor de soldat/gradat profesionist, precum și pentru candidații care urmează a fi chemați/rechemați/încadrați în rândul cadrelor militare în activitate/polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, a fost emis de ministrul apărării naționale, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, ministrul justiției, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale și directorul Serviciului de Protecție și Pază.

Acest act administrativ unilateral tipic s-a adresat unui număr nedeterminat de subiecte de drept și a cuprins reglementări obligatorii cu caracter general și impersonal, prin care s-au determinat baremele medicale privind efectuarea examenului medical de candidații pentru admiterea în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pe perioada școlarizării elevilor și studenților în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, pentru ocuparea funcțiilor de soldat/gradat profesionist, precum și pentru candidații care urmează a fi chemați/rechemați/încadrați în rândul cadrelor militare în activitate/polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Ordinul a fost emis în scopul organizării următoarelor acte normative cu forță juridică superioară: Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată, Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, art. 10 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale și Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază.

Prin urmare, Ordinul nr. M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/831/2014 din 30 aprilie 2014 are trăsăturile unui act administrativ cu caracter normativ, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. Cât privește competența materială a intimatului-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, se reține că această autoritate publică centrală are următoarele atribuții, potrivit art. 19 lit. a) - e) din O.G. nr. 137/2000: prevenirea, medierea, investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare, monitorizarea cazurilor de discriminare și acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării, iar art. 20 din același act normativ stabilește procedura de sesizare și de soluționare a petițiilor adresate Consiliului.

Obiectul petiției înregistrate cu nr. x/06.12.2021 la CNCD a privit fapta de respingere a pârâtului A. la concursul de admitere organizat de Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina, în sesiunea septembrie- octombrie 2021, pe baza criteriului de diagnosticare cu boală necontagioasă, respectiv tiroidită autoimună. Or, în condițiile în care acest ordin este un act administrativ cu caracter normativ, conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, prin respingerea excepției necompetenței materiale invocată de reclamant, ca autoritate publică investigată, pârâtul Consiliul Național de Combatere a Discriminării a depășit limitele prevăzute de art. 19 alin. (1) lit. c) și art. 20 din O.U.G.

nr. 137/2000, considerând că prezumția de discriminare care s-ar naște în cauză nu privește legalitatea actului administrativ cu caracter normativ reprezentat de Ordinul nr. M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/831/2014 din 30 aprilie 2014 și că dispozițiile cuprinse în anexa I la acest ordin ar putea face obiectul unei acțiuni de investigare efectuată de Consiliu în baza art. 20 din O.G. nr. 137/2000. Analiza efectuată de Consiliu cu privire la compatibilitatea dispozițiilor reclamate prin petiție cu normele legale referitoare la discriminare vizează chiar legalitatea acestor norme juridice obligatorii reglementate prin actul administrativ cu caracter normativ. Or, o astfel de verificare a caracterului pretins discriminatoriu al dispozițiilor din ordin poate fi făcută numai prin verificarea concordanței dintre acest act administrativ cu caracter normativ și toate celelalte acte normative cu forță juridică superioară în materie, printre care se numără O.G.

nr. x, precum și cu Constituția României, însă această verificare presupune o analiză a legalității acestui Ordin, care poate fi făcută numai de către o instanță judecătorească, în condițiile expres prevăzute de art. 1 și art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Procedând în maniera litigioasă, intimatul-pârât Consiliul Național de Combatere a Discriminării a încălcat principiul separației puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituția României, analizând legalitatea acestui act administrativ cu caracter normativ, prerogativă care aparține numai instanțelor judecătorești prevăzute de lege.

Înalta Curte mai are în vedere și decizia Curții Constituționale a României nr. 997/2008 prin care Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării competența ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. De altfel, în același sens s-a reținut și prin hotărârea definitivă pronunțată în dosarul nr. x/2023, fiind infirmată competența CNCD în a emite hotărârea litigioasă în sensul celor dispuse în conținutul său, apreciindu-se că a intervenit o încălcare a principiului separației puterilor în stat.

Coerența practicii judiciare impune ca o soluție în același sens să fie pronunțată și în cauza de față, din moment ce hotărârea CNCD analizată este unică și are în vedere pretinsa discriminare produsă de același ordin sub aspectul unei mențiuni punctuale din conținutul său, ca urmare a sesizării intervenite prin aceeași petiție a unei persoane fizice. În consecință, Înalta Curte reține caracterul nelegal al măsurilor dispuse de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării la punctele 1 și 3 din hotărârea nr. 716/23.11.2022, referitoare la soluția de respingere a excepției necompetentei materiale invocată de reclamantul Ministerul Apărării Naționale și de constatare a faptei de discriminare, întrucât s-au dat cu depășirea competenței CNCD, prevăzută de art. 19 și art. 20 din O.G.

nr. 137/2000. Înalta Curte constată și că, prin aplicarea sancțiunii avertismentului pentru reclamantul Ministerul Apărării Naționale și prin recomandarea făcută acestei autorități publice centrale de a elimina criteriul de boală cronică necontagioasă tiroidită cronică autoimună, pentru concursurile de admitere/recrutare/angajare în unitățile de învățământ și instituțiile de ordine și siguranță publică, măsuri dispuse la punctele 4 și 5 din Hotărârea nr. 716/23.11.2022, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat autoritatea publică recurentă-reclamantă și i-a indicat o conduită de urmat pentru o faptă discriminatorie a cărei existență a fost constatată cu depășirea competențelor legale ale CNCD, astfel că se impune și anularea parțială a acestor dispoziții ale hotărârii, în limita situației reclamantului Ministerul Apărării Naționale.

Având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Ministerul Apărării Naționale este fondat, urmând a fi admis, iar sentința instanței de fond reformată, consecutiv confirmării motivului de nelegalitate a hotărârii referitor la necompetența intimatului-pârât CNCD de a analiza caracterul discriminatoriu al unor dispoziții dintr-un act administrativ cu caracter normativ. Totodată, Înalta Curte constată că nu se mai impune examinarea celorlalte critici formulate de reclamant pe fondul sesizării care a făcut obiectul analizei Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării prin hotărârea nr. 716/23.11.2022, câtă vreme chestiunea necompetenței materiale a CNCD, odată constatată, invalidează automat legalitatea hotărârii și conduce la soluția de anulare a actului litigios.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul Ministerul Apărării Naționale, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va admite în partea cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Apărării Naționale și va anula parțial punctele 1, 3, 4 și 5 din Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 716/23.11.2022, în ceea ce privește măsurile dispuse cu privire la acest reclamant.

Întrucât prin cererea introductivă de instanță reclamantul Ministerul Apărării Naționale a solicitat anularea în integralitate a acestui act administrativ jurisdicțional, deși viza măsuri luate și cu privire la ceilalți emitenți ai Ordinului nr. M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/831/2014, având în vedere faptul că vătămarea ce poate fi recunoscută în cazul său este limitată doar la situația și conduita părții recurente-reclamante în urma emiterii actului litigios, raportat și la dispozițiile art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Înalta Curte va respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Ministerul Apărării Naționale împotriva sentinței civile nr. 228 din 14 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și, rejudecând: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Apărării Naționale, în contradictoriu cu pârâții A. și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Anulează parțial punctele 1, 3, 4 și 5 din Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 716/23.11.2022, în ceea ce privește situația reclamantului Ministerul Apărării Naționale. Respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Definitivă. Pronunțată astăzi, 19 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.