Decizia nr. 82/2026 — ÎCCJ, Secția penală — cerere de strămutare

Asupra cererii de strămutare de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală la data de 3 februarie 2026, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova, apreciind că, la nivelul acestei instanțe, există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În motivarea cererii, petentul a susținut că judecarea cauzei la Curtea de Apel Craiova nu se poate realiza într-un mod imparțial, sens în care a învederat că, prin sentința penală nr. 129 din data de 14.07.2025, Judecătoria Balș a dispus achitarea sa, reținând, în esență, existența unei stări serioase de dubiu cu privire la acuzațiile formulate și aplicând principiul in dubio pro reo, iar apelul împotriva acestei hotărâri a fost declarat de persoana vătămată B., care a avut calitatea de judecător la Curtea de Apel Craiova, activând în cadrul aceleiași instanțe care judecă în prezent calea de atac și care a fost eliberat din funcție, prin pensionare, la data de 20.10.2023.

A subliniat petentul (intimat inculpat în dosarul a cărei strămutare s-a solicitat) că apelul promovat de persoana vătămată se judecă în fața unor completuri formate din foști colegi ai apelantului, persoane cu care acesta a desfășurat activitate profesională judiciară îndelungată, iar cauza penală vizează tocmai activitatea și conduita unui fost magistrat, aspect care amplifică sensibilitatea și presiunea instituțională. A mai arătat că, la termenul din data de 13.11.2024, declarația de abținere formulată de un membru al completului, întemeiată exclusiv pe faptul ca a fost coleg cu apelantul, a fost respinsă, ceea ce demonstrează că mecanismele ordinare de garantare a imparțialității nu mai sunt funcționale în cauză.

Astfel, petentul a apreciat că elementele prezentate sunt suficiente pentru a genera, în percepția oricărui justițiabil rezonabil, o îndoială serioasă asupra neutralității mediului judiciar. În susținerea cererii de strămutare, s-a făcut trimitere și la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie, dar și la cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Craiova.

În informarea transmisă, Curtea de Apel Craiova, după ce a prezentat parcursul cauzei aflate pe rolul său, a arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să aprecieze asupra temeiniciei cererii de strămutare formulate de petentul A.. Examinând cererea de strămutare, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele: Cauza a cărei strămutare s-a solicitat are ca obiect soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș, de persoana vătămată B. și de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 129 din data de 14.07.2025, pronunțată de Judecătoria Balș în dosarul nr. x/2024, fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova. Potrivit art. 71 din C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982). În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar mai ales din perspectiva celui interesat.

La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea acestora și justifică temerea celui interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport cu împrejurările concrete ale cauzelor.

În speță, împrejurarea potrivit căreia, în dosarul în care are calitatea de intimat inculpat, s-a promovat apel de către persoana vătămată B., care a funcționat ca judecător în cadrul Curții de Apel Craiova, fiind recent pensionat, iar calea de atac urmează a fi soluționată de judecători din cadrul instanței menționate, foști colegi ai apelantului, cu care acesta s-a aflat în relații profesionale o perioadă de timp îndelungată, este de natură a-i crea petentului convingerea că instanța nu ar putea fi obiectivă și temerea că nu ar putea beneficia de o judecată dreaptă din partea magistraților. Deși faptele concrete ale judecătorilor instanței nu sunt de natură a crea dubii cu privire la profesionalismul și imparțialitatea acestora, din perspectiva petentului riscul de parțialitate este major prin raportare la aspectele menționate.

Prin urmare, pentru a se înlătura orice dubiu al petentului referitor la lipsa de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Craiova și la faptul că ar fi privat de o judecată echitabilă la nivelul respectivei instanțe, în temeiul art. 6 CEDO și art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte urmează să admită cererea acestuia și să dispună strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, la Curtea de Apel Alba Iulia, instanță căreia i se va trimite dosarul, cu menținerea actelor procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Craiova. În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE: Admite cererea formulată de petentul A. și dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova, la Curtea de Apel Alba Iulia, instanță căreia i se va trimite dosarul. Menține actele procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Craiova. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea cererii de strămutare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2026.