ÎCCJ, Secția penală, decizia din 26.11.2025 — De recurentul inculpat A. împotriva deciziei nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în…

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurentul inculpat A. împotriva deciziei nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 173/07.11.2023 pronunțată de Curtea de Apel Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 09.11.2023, pronunțată în același dosar, s-au hotărât următoarele: În baza art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen., inculpatului A. i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a exercita funcția de executor judecătoresc.

În baza art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 alin. (1) din C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată. În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a exercita funcția de executor judecătoresc. În baza art. 321 alin. (1) din C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. În baza art. 323 teza I din C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals. În baza art. 320 alin. (1) și (2) din C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a exercita funcția de executor judecătoresc.

În baza art. 323 teza I din C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals. În baza art. 323 teza I din C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals. În baza art. 259 alin. (1) și (2) din C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri. În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen.

au fost contopite pedepsele principale aplicate prin prezenta sentință, inculpatul A. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 11 (unsprezece) luni închisoare, compusă din pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 8 luni închisoare și din sporul de 2 ani și 3 luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite În baza art. 45 alin. (1) și (3) lit. a) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a exercita funcția de executor judecătoresc prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (1) și (5) din C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a exercita funcția de executor judecătoresc prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, inculpatul A. s.a. Prin decizia nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021, în majoritate: În baza art. 421 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, inculpatul A. s.a. împotriva sentinței penale nr. 173 din data de 07.11.2023 pronunțate de Curtea de Apel Craiova - secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 09.11.2023, pronunțată în același dosar. S-a desființat, în parte, sentința penală atacată și rejudecând: 1. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani și 11 luni închisoare aplicată inculpatului A. prin sentința penală atacată în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitate, după cum urmează: -pedeapsa de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen.

cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000; - pedeapsa de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 alin. (1) din C. pen. - pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen. - pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I din C. pen. - pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) și (2) din C. pen. - pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 teza I din C. pen.

- pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 teza I din C. pen. - pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 259 alin. (1) și (2) din C. pen. 2. S-a constatat că prin încheierea din data de 20.03.2024 a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. din infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 alin. (1) din C. pen.

(3 acte materiale) și infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen., în infracțiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale), fără reținerea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen. 3. În temeiul art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen., art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, precum și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzute art. 297 alin. (1) din C. pen.

cu aplicarea art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale). În temeiul art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen., art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzute de art. 323 teza I din C. pen. S-a redus pedeapsa principală aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) și (2) din C. pen., urmare a reținerii circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute conform art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (2) din C. pen., de la 1 an închisoare la 8 luni închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc.

În baza art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (1), (2), (3), (4) lit. c) și alin. (6) din C. pen. și art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (1), (2), (3), (4) lit. c) și alin. (6) din C. pen. și art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa amenzii în cuantum de 12.000 RON (120 zile-amendă și a câte 100 RON corespunzătoare unei zile-amendă). În baza art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (1), (2), (3), (4) lit. c) și alin. (6) din C. pen. și art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (1), (2), (3), (4) lit. c) și alin. (6) din C. pen.

și art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa amenzii în cuantum de 12.000 RON (120 zile-amendă și a câte 100 RON corespunzătoare unei zile-amendă). S-a redus pedeapsa principală aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 259 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2), art. 76 alin. (1) din C. pen., de la 1 an și 4 luni închisoare la 10 luni și 20 de zile închisoare. În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b), c) și e) din C. pen., s-au contopit pedepsele principale reduse și aplicate prin prezenta decizie, inculpatul A. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 1 an, 1 lună și 10 zile închisoare la care s-a adăugat pedeapsa amenzii în cuantum de 16.000 RON (160 zile-amendă și a câte 100 RON corespunzătoare unei zile-amendă).

În baza art. 45 alin. (1) și (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen. În baza art. 45 alin. (1) și (5) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei de 1 an, 1 lună și 10 zile închisoare aplicată inculpatului A. sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform dispozițiilor art. 92 din C. pen., pedeapsa amenzii în cuantum de 16.000 RON urmând a se executa. În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., s-a impus inculpatului A., ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze unul din programele de reintegrare derulate de Serviciul de Probațiune Gorj sau organizate în colaborare cu instituții din Târgu Jiu. În baza art. 93 alin. (3) și (4) din C. pen. raportat la art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul A. să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul U.A.T. Târgu Jiu, S.C. B. S.A.., constând în activități la atelierul mecanic; activități de curățenie; activități de igienizare mijloace de transport în comun, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului A. că, în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea-credință, obligația și măsurile de supraveghere impuse de instanță, precum și în cazul săvârșirii de noi infracțiuni, se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea pedepsei. Împotriva deciziei penale nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021, a declarat recurs în casație inculpatul A., la data de 16 mai 2025, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. Cererea de recurs în casație formulată de inculpatul C. a fost comunicată părților, fiind respectate dispozițiile art. 439 din C. proc.

pen. Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 19.09.2025. În argumentarea căii de atac, recurentul inculpat A. a solicitat admiterea recursului în casație și, pe cale de consecință, casarea deciziei nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021 și dispunerea achitării sale pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, infractiunile de uz de fals și infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri. În susținerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc.

pen., respectiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, a apreciat că nu ar fi fost întrunite cumulativ elementele de tipicitate ale acestor infracțiuni pentru care instanța de apel a dispus condamnarea sa, sub aspectul laturii subiective (intenției directe) a faptelor pentru care a fost condamnat, împrejurare care lipseste infractiunile retinute de configurarea legală necesară pentru a fi calificate drept "fapte prevăzute de legea penală". În concluzie, a solicitat să se aprecieze că acuzațiilor penale pentru care s-a dispus condamnarea sa (fals material în înscrisuri oficiale, uzul de fals și sustragerea sau distrugere de înscrisuri) le lipsește o parte componentă esențială și anume elementul subiectiv, având în vedere că pentru toate infracțiunile reținute este necesar a fi dovedită componenta volitivă (intenția directă) în comiterea faptelor de natură penală.

Verificând exclusiv condițiile de admisibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434-art. 438 din C. proc. pen., pentru următoarele considerente: Recursul în casație constituie o cale extraordinară de atac, de anulare, ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege. Pentru a fi admisibilă în principiu, cererea de recurs în casație trebuie să îndeplinească cumulativ cerințele privind natura hotărârii atacate, termenul de declarare a căii extraordinare de atac, calitatea părții care o exercită, precum și condițiile legate de formă și fond.

Această concluzie rezultă din prevederile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., potrivit cărora cererea de recurs în casație va fi respinsă, prin încheiere definitivă, dacă nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438 din același cod. Examinând cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată că, în conformitate cu art. 434 din C. proc. pen., acesta a atacat cu recurs în casație decizia penală nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021, ce face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație, fiind pronunțată de curtea de apel ca instanță de apel.

Deopotrivă, se constată că recursul în casație a fost promovat, în termen legal, de către A., persoană care, având calitatea de inculpat în cursul procesului în fond și apel, se numără printre titularii acestei căi extraordinare de atac, enumerați în cuprinsul art. 436 alin. (1) din C. proc. pen. De asemenea, cererea de recurs în casație întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., întrucât cuprinde numele, prenumele și domiciliul recurentului, hotărârea care se atacă și semnătura apărătorului recurentului, cu împuternicire avocațială depusă la dosar . Analizând, în continuare, cererea de recurs în casație, în ceea ce privește condiția cumulativă prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc.

pen., se constată că recurentul-inculpat a invocat cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., în conformitate cu care hotărârea este supusă casării dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Cu prioritate, se notează că, sintagma "faptă care nu este prevăzută de legea penală" vizează atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune, putând deveni incident alt tip de răspundere, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc.

pen. nu se poate realiza o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii, făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea de fapt reținută de instanța de apel (Decizia Î.C.C.J. nr. 220/RC/2019, nr. 350/RC din 08 octombrie 2020, nr. 353/RC din 08 octombrie 2020, nr. 162/RC din 15 aprilie 2021, nr. 505/RC din 09 noiembrie 2021, încheierile nr. 154/RC din 05 aprilie 2022, nr. 331/RC din 28 iunie 2022 și nr. 332/RC din 28 iunie 2022 și altele). Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, este constantă în a aprecia că expresia "faptă care nu este prevăzută de legea penală", din cuprinsul art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc.

pen., vizează atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare, fiind incident alt tip de răspundere, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, altele decât cele referitoare la "vinovăția prevăzută de lege" (minuta deciziei ședinței judecătorilor secției penale din 24 mai 2023 fiind în sensul inadmisibilității verificării condițiilor referitoare la latură subiectivă a infracțiunii în cadrul cașului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.). În atare condiții, se observă că pe calea recursului în casație promovat, recurentul inculpat A. a invocat formal cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc.

pen., deoarece aspectele invocate de recurentul inculpat cu privire la neîntrunirea elementelor de tipicitate subiectivă ale infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uzul de fals și sustragerea sau distrugere de înscrisuri, nu pot fi examinate prin prisma cazului de casare invocat, dar nici subsumat altui motiv din cele expres reglementate de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen. Or, solicitarea de reevaluare a laturii subiective, nu se subsumează cazului prev. de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Ca atare, se reține că, în raport de motivele cererii de recurs în casație coroborat cu prevederile art. 447 din C. proc. pen., potrivit cărora, pe calea recursului în casație, instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, cazul de casare prev. de art. 438 pct. 7 din C. proc.

pen. a fost invocat pur formal, cererea neavând aptitudinea de a declanșa controlul de legalitate al deciziei penale atacate, în limitele cazului de casare invocat. În plus, Înalta Curte subliniază că toate constatările făcute cu privire la forma de vinovăție cu care a acționat un inculpat se realizează prin evaluarea tuturor împrejurărilor de fapt în care a fost concepută și derulată activitatea imputată, astfel cum acestea au rezultat din probele administrate pe parcursul procedurii judiciare, iar, în calea extraordinară de atac, nu se poate realiza o reinterpretare a materialului probator în vederea reconfigurării situației factuale, stabilită în mod definitiv de instanța de apel, care constituie chestiuni de temeinicie și nu de legalitate a hotărârii, pentru a putea fi încadrate într-un caz de casare.

Pentru considerentele expuse, nefiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. împotriva deciziei nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021. În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. împotriva deciziei nr. 89/A din data de 09 aprilie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 noiembrie 2025.