ÎCCJ, Secția penală, decizia din 04.02.2026 — cale de atac împotriva sentinței nr. 221/2025 a Judecătoriei Pașcani

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de revizuentul A., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 221 din data de 17.06.2025, pronunțate de Judecătoria Pașcani în dosarul nr. x/2025, printre altele, în baza art. 459 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 452 si art. 459 alin. (3) din C. proc. pen., a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul condamnat A.. Împotriva acestei sentințe a formulat apel, printre alții, persoana condamnată A.. Prin decizia penală nr. 920 din 16 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași - secția penală și pentru cauze cu minori, în baza 421 pct. 1 lit. b) din C. proc.

pen., a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul A., împotriva sentinței penale nr. 221 din 17.06.2025, pronunțată de Judecătoria Pașcani în dosarul nr. x/2025. Împotriva acestei decizii a formulat recurs în casație revizuentul-persoană condamnată A., la data de 18.12.2025. În cuprinsul cererii, revizuentul A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., fără a-l motiva. Cererea de recurs în casație a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, conform dovezii de comunicare aflate la dosar. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 22.01.2026, sub numărul 3273/866/2025. Verificând exclusiv condițiile de admisibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 440 din C. proc.

pen., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casație formulată de revizuentul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434-art. 438 din C. proc. pen., pentru următoarele considerente: Recursul în casație constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între principiul legalității, pe de o parte, și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, calitatea procesuală activă, conținutul cererii și cazurile de casare. Potrivit art. 440 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen.: (1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație. (4) În cazul în care instanța constată că cererea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 434-438, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării recursului în casație. Din examinarea dispozițiilor legale anterior enunțate, rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 și art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.

Înalta Curte constată că recursul în casație a fost promovat împotriva deciziei penale nr. 920 din data de 16 decembrie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Iași - sectia penală și pentru cauze cu minori, prin care a fost respins apelul declarat de revizuent împotriva sentinței penale nr. 221 din data de 17.06.2025 pronunțate de Judecătoria Pașcani, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de acesta. Or, potrivit art. 434 alin. (2) lit. (a) din C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs în casație hotărârile de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire. Așadar, cererea de recurs în casație nu este îndreptată împotriva unei hotărâri prin care să fie soluționat fondul cauzei, pronunțată în calea de atac a apelului de către o curte de apel sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum legiuitorul a stabilit prin dispozițiile art. 434 alin. (1) din C. proc.

pen. Față de aceste considerente, Înalta Curte nu va mai proceda la analiza celorlalte condiții de formă prevăzute de lege, motiv pentru care, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 920 din data de 16 decembrie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Iași - sectia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025. În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat revizuentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 920 din data de 16 decembrie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Iași - sectia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 februarie 2026.