ÎCCJ, Secția penală, decizia din 04.02.2026 — Prin sentința penală nr. 127/22.10.2018 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul x/2017, s-a dispus condamnarea inculpatului A. la următoarele pedepse: - 8…

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată în cauză, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 127/22.10.2018 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul x/2017, s-a dispus condamnarea inculpatului A. la următoarele pedepse: - 8 luni închisoare, pentru infracțiunea de efectuare, fără drept, de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. - 2 ani și 3 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din C. pen., pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- 3 ani și 3 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din C. pen., pentru infracțiunea de introducere în țară a drogurilor de risc, prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; - 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc in vederea consumului, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. Conform art. 38 alin. (1) din C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen.

și art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 3 ani și 3 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse (adică sporul de 1/3 din pedeapsa de 3 ani și 3 luni), adică sporul de 1 an și 1 lună închisoare, astfel că inculpatul va executa pedeapsa principală de 4 ani și 4 luni închisoare, la care s-a aplicat și pedeapsa complementară de 1 an, a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. Conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 83 alin. (1) C. pen.

vechi s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 124/29.05.2013 a Tribunalului Vrancea, rămasă definitivă prin decizia penala nr. 236/A din 02.10.2013 a Curții de Apel Galați, pedeapsă care se va executa alături de cea aplicată prin prezenta sentință, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, inculpatul A.. Prin decizia penală nr. 314/A din 07 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost admis apelul declarat de inculpatul A.. A fost desființată în parte, sentința penală nr. 127/22.08.2018 a Tribunalului Vrancea, și în rejudecare, a fost descontopită pedeapsa rezultantă principală finală de 5 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente.

A fost redusă pedeapsa principală aplicată în cauză inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, înlăturând reținerea prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen., de la 2 și 3 luni închisoare la 2 ani închisoare. A fost înlăturată reținerea prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. în cazul infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc în vederea consumului, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. în referire la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză de 8 luni închisoare, 2 ani închisoare, 3 ani și 3 luni închisoare și 4 luni închisoare și aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 3 luni închisoare la care adaugă un spor de 1/3 din celelalte pedepse cu închisoare (1/3 din 3 ani, adică 1 an închisoare), stabilind pedeapsa rezultantă de 4 ani și 3 luni închisoare.

Au fost menținute dispozițiile privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului A. prin sentința penală nr. 124/29.05.2013 a Tribunalului Vrancea, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 236/A din 02.10.2013 a Curții de Apel Galați, pedeapsă care se va executa alături de cea aplicată prin prezenta sentință, astfel că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă finală de 5 ani si 3 luni închisoare. Împotriva acestei decizii a formulat recurs în casație inculpatul A., la data de 17.11.2025, invocând cazul de casare reglementat de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. În esență, prin cererea de recurs în casație formulată inculpatul A. a solicitat admiterea în principiu a recursului în casație, cu reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fondul cererii, casarea hotărârii atacate și dispunerea încetării procesului penal.

În subsidiar, a solicitat admiterea recursului în casație și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel. În susținerea motivelor de recurs în casație, inculpatul a invocat dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., văzute în lumina deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025. În continuare, inculpatul, făcând referire la fiecare infracțiune pentru care a fost condamnat, a criticat, pe de o parte, lipsa probelor care au dus la condamnarea sa, iar, pe de altă parte, nelegalitatea administrării unor probe, solicitând, în final, încetarea procesului penal conform art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. De asemenea, în cuprinsul motivelor de recurs în casație, inculpatul a solicitat suspendarea executării hotărârii de condamnare, conform dispozițiilor art. 441 alin. (1) din C. proc.

pen., cu respectarea dispozițiilor art. 215 din C. proc. pen. Concluzionând în mod eronat că recursul în casație ar fi fost exercitat împotriva deciziei penale nr. 946A/23.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2018 (eroarea a fost determinată de faptul că, în cererea de recurs în casație, recurentul a menționat că această cale de atac se exercită împotriva sentinței penale nr. 127/22.10.2018, dosar nr. x/2017, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 314/A/07.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2017, dar a adăugat și că această sentință penală a fost modificată prin decizia penală nr. 946A/23.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2018), instanța de apel a procedat, în aplicarea dispozițiilor art. 439 alin. (2) din C. proc.

pen., la comunicarea cererii de recurs în casație în dosarul x/2018, către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, unitate de parchet care reprezentase Ministerul Public în apel în dosarul nr. x/2018. La dosar nu au fost depuse concluzii scrise asupra recursului în casație. După aprecierea ca îndeplinită a procedurii de comunicare, dosarul de recurs în casație a fost înaintat Înaltei Curți și a fost înregistrat la data de 29.12.2025 pe rolul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, când s-a stabilit termen pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 04.02.2026, dată până la care s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză.

Întrucât în dosarul cu nr. x/2017, în care s-a pronunțat decizia penală cu adevărat vizată de calea extraodinară de atac formulată, Ministerul Public a fost reprezentat de către un procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată-Serviciul Teritorial Galați, în temeiul dispozițiilor art. 439 alin. (5) din C. proc. pen., Înalta Curte a dispus comunicarea cererii de recurs în casație a inculpatului A. către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată-Serviciul Teritorial Galați, conform dovezii de comunicare aflate la dosar. Ulterior înregistrării cauzei pe rolul instanței supreme, în data de 28.01.2026, recurentul inculpat A. a depus la dosar o completare a motivelor de recurs în casație, prin care a invocat dispozițiile privind o altă cale extraordinară de atac, cea a revizuirii, respectiv art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc.

pen., cu trimitere la art. 459 alin. (4) și art. 460 alin. (1) din C. proc. pen. Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele: Cererea de recurs în casație a fost formulată la data de 17.11.2025, cu respectarea termenului prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., având în vedere că decizia din apel, nr. 314/A din 07 martie 2019 nu a fost comunicată inculpatului A., la dosarul Curții de Apel Galați neregăsindu-se dovadă de comunicare.

Din actele dosarului se constată că inculpatul A. a mai formulat anterior două cereri de recurs în casație împotriva aceleași decizii din apel - 314/A din 07 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, prima în dosarul nr. x/2017, făcând așadar obiectul dosarului nr. x/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționat prin decizia nr. 243/RC din data de 03 iunie 2021. Astfel, se constată că, prin decizia nr. 243/RC din data de 03 iunie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2017, s-a respins, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 314/A din data de 07 martie 2019 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

A doua cerere de recurs în casație a făcut obiectul dosarului nr. x/2025 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționat prin încheierea nr. 18/RC din data de 20 ianuarie 2026. Astfel, se constată că, prin încheierea nr. 18/RC din data de 20 ianuarie 2026, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2025, s-a respins, ca inadmisibil, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 314/A din data de 07 martie 2019 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Dispozițiile art. 438 alin. (3) din C. proc. pen., prevăd că, în cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, partea sau procurorul care a declarat recursul în casație nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat.

Prin urmare, nu pot fi atacate cu recurs în casație hotărârile împotriva cărora a mai fost exercitată această cale extraordinară de atac, fiind respinsă, iar titularul căii de atac este același - parte sau procuror.

În concluzie, în condițiile în care, în speță, inculpatul A. a mai formulat două cereri de recurs în casație împotriva aceleiași decizii penale (nr. 314/A din 07 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017), soluționată în mod definitiv prin decizia nr. 243/RC din data de 03 iunie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, prin care s-a dispus respingerea recursului în casație ca nefondat, respectiv în dosarul nr. x/2025, soluționată în mod definitiv prin încheierea nr. 18/RC din data de 20 ianuarie 2026 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, prin care s-a dispus respingerea recursului în casație ca inadmisibil, urmează ca, în prezenta cauză, Înalta Curte să constate inadmisibilitatea cererii de recurs în casație de față, având în vedere dispozițiile art. 438 alin. (3) din C. proc.

pen. În ceea ce privește solicitarea de suspendare a deciziei atacate, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 441 din C. proc. pen. prevăd posibilitatea instanței care admite în principiu cererea de recurs în casație sau completului care judecă recursul în casație să suspende executarea hotărârii. Aceasta înseamnă că, în ipoteza în care calea extraordinară de atac este respinsă ca inadmisibilă, fără a se proceda la verificări suplimentare, cererea de suspendare a executării hotărârii rămâne fără obiect și nu se justifică pronunțarea distinctă asupra acesteia, situație incidentă și în speță. Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 438 alin. (3) din C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 914/A din data de 07 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017. În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 914/A din data de 07 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 februarie 2026.