ÎCCJ, Secția penală, decizia din 18.11.2025 — cale de atac împotriva sentinței nr. 51/2025 a Tribunalului Bacău

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 51 din 10.03.2025 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul cu nr. x/2023, s-au dispus, printre altele, următoarele: În temeiul art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale), art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. și art. 76 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de droguri de risc și de mare risc în formă continuată", la pedeapsa de 4 (patru) ani 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În temeiul art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 5 din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. și art. 76 din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 79 din C. pen., a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic internațional de droguri", la 3 (trei) ani, l (una) lună și 10 (zece) zile închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În temeiul art. 38 din C. pen., art. 39 din C. pen. și art. 45 din C. pen. s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai mare de 4 (patru) ani 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare la care s-a adăugat o treime din cea de-a doua pedeapsă, pedeapsă rezultantă de executat fiind de 5 (cinci) ani, 5 (cinci) luni și 13 (treisprezece) zile închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În temeiul art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa de executat, durata reținerii din data de 26.09.2023, arestului la domiciliu de la 27.09.2023-03.10.2023, arestului preventiv de la 04.10.2023-18.12.2023. În temeiul art. 399 din C. proc. pen. a fost menținută măsura controlului judiciar.

În temeiul art. 330 din C. proc. pen. coroborat cu art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanța nr. 183/D/P/28.09.2023, cu privire la sumele de 4.500 RON, ridicată de la inculpatul A. . În temeiul art. 112 lit. b), e), f) din C. pen. coroborat cu art. 16 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, și art. 574 lit. d) din C. proc.

pen., au fost confiscate următoarele bunuri: - telefon mobil marca x cu seriile IMEI x și IMEI x, cu cartela SIM cu numărul de apel x, cod deblocare SIM 7373, cod deblocare telefon 404x ridicat de la inculpatul A., deținut și utilizat de acesta în scopul desfășurării activităților infracționale de vânzare/distribuire de droguri, fără drept - aflat la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Bacău; - cântar electronic pe care s-au pus în evidență MDMA și THC ridicat din autoturismul condus de inculpatul A. la data de 07.04.2023 - aflat la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Iași; - cantitatea de 5,42 grame cristale care conțin MDMA (contraproba nr. 1) și 1,05 grame cristale care conțin MDMA (proba nr. 1) rămase în urma analizelor efectuate asupra cantităților de droguri ridicate de la inculpatul A., conform R.C.T.S.

nr. 1.668.885/10.05.2023, aflate în Camera de corpuri delicte a IPJ Iași; În temeiul art. 162 din C. proc. pen. s-a dispus păstrarea mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, aflate aflat la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Bacău (punctul a de la 1-5) și, respectiv la Camera de corpuri delicte a IPJ Iași, (punctul b de la 1-13) până la soluționarea definitivă a cauzei după care se vor distruge sau restitui, după caz. În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Onorariile pentru asistența juridică din oficiu au fost suportate din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

În baza art. 274 alin. (2) și (4) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 2500 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care 2049,4 RON avansați în cursul urmării penale. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, în urma analizării probatoriului administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, care a fost însușit de acuzat în condițiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., că fapta inculpatului A., constând în aceea că, în perioada 16-17 septembrie 2022, în timp ce se afla pe raza mun.

Brașov, împreună cu numiții B., C. și D., a comandat, cu suma de 2.300 RON (echivalent în criptomonede), de la o persoană neidentificată din Olanda, cantitatea de 250 comprimate conținând ca substanță activă 3,4-Methylenedioxymethamfetamina (MDMA), expediată în România prin firma de curierat DPD, C. fiind surprins în flagrant la data de 27.09.2023, după ce a ridicat de la curier coletul cu AWB x, drogurile urmând a fi comercializate pe raza orașului Târgu-Ocna, jud. Bacău, și în împrejurimi, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri, prev. și ped. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

De asemenea, instanța de fond a constatat că faptele inculpatului A. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la date diferite, în cursul lunii aprilie a anului 2023, în mod repetat, fără drept, pe raza localităților Târgu-Ocna și Onești, jud. Bacău, a deținut și a vândut droguri de mare risc, după cum urmează: - la data de 04 aprilie 2023, pe raza mun. mun.

Onești, str. x, jud. Bacău, a deținut și a vândut către colaboratorul cu pseudonimul "E." (trimis de F.), cu suma de 250 RON (preluată prin intermediul lui F.), cantitatea de 0,78 grame substanță cristalină care conținea 3,4-Methylenedioxymethamfetamina (MDMA), ambalată într-o punguță din plastic transparent tip ziplock; - la data de 06 aprilie 2023, pe raza orașului Târgu-Ocna, strada x, jud. Bacău, a deținut și a vândut către colaboratorul cu pseudonimul "E.", cu suma de 300 RON, cantitatea de 0,65 grame substanță cristalină care conținea 3,4-Methylenedioxymethamfetamina (MDMA), ambalată într-o punguță din plastic transparent tip ziplock; - la data de 07.04.2023, a fost depistat de organele de poliție, pe str. x din orașul Târgu-Ocna, jud. Bacău, în timp ce deținea, fără drept, în scop de vânzare, în autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, în cotieră, sub suportul destinat depozitării diferitelor obiecte de mici dimensiuni, cantitatea de 0,78 grame substanță cristalină care conține 3,4-Methylenedioxymethamfetamina (MDMA), ambalate în 11 (unsprezece) punguțe tip ziplock; întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Instanța de fond a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului A. cu privire la infracțiunea de "trafic internațional de droguri", prev. și ped. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, este forma în vigoare la momentul epuizării infracțiunii - data prinderii în flagrant, respectiv 26.09.2022, când infracțiunea era sancționată cu închisoarea de la 7 la 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor. De asemenea, pentru inculpatul A., având în vedere că raportat la activitatea infracțională (procurare a drogurilor din Olanda), materialul probator a demonstrat că acesta a colaborat cu alți trei inculpați, B., C., și D., s-a reținut circumstanța agravantă prev. de art. 77 lit. a) din C. pen.

Totodată, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuată prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., raportat la cantitățile mici de droguri și la faptul că inculpatul nu are antecedente penale, consecința fiind, potrivit art. 76 din C. pen., reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3. Deopotrivă, limitele de pedeapsă au fost reduse cu 1/3 pentru fiecare dintre infracțiuni, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Raportat la faptul că infracțiunile au fost comise în concurs real, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 38 și art. 39 din C. pen., la pedeapsa de 4 (patru) ani 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare aplicată pentru infracțiunea de "trafic de droguri de risc și de mare risc în formă continuată", fiind adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 3 (trei) ani, l (una) lună și 10 (zece) zile închisoare aplicată pentru infracțiunea de "trafic internațional de droguri", Urmare a acestei operațiuni juridice, instanța de fond a constatat că pentru inculpatul A., cu toate circumstanțele judiciare aplicate [recunoașterea faptelor, reținerea art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen..], pedeapsa rezultantă nu poate fi mai mică de trei ani, iar consecința este executarea pedepsei rezultante în regim de detenție.

În final, a reținut că natura faptelor comise denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale ocrotite de norma penală, ceea ce relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), motiv pentru care i s-au aplicat pedepsele complementare și accesorii prevăzute de dispozițiile anterior menționate. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, printre alții, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul A.. Prin decizia penală nr. 648/2025 din 30 iulie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, printre altele, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc.

pen. au fost admise apelurile formulate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 51 din 10.03.2025 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul cu nr. x/2023 și a fost desființată, în parte, sentința apelată, pe latură penală, în ceea ce privește următoarele: - reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. c) din C. pen. în ceea ce îl privește pe inculpatul A.; - condamnarea nelegală a inculpatului A. pentru acte materiale specifice infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din C. pen. excluse în procedura de cameră preliminară; - deducerea corectă a perioadei în care inculpatul A. a fost privat de libertate.

În rejudecare, a fost înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (2) lit. b) și art. 76 din C. pen. reținute în favoarea inculpatului A. atât pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cât și pentru cea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. A fost înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) din C. pen., a mențiunii referitoare la numărul de acte materiale și a celei referitoare la forma continuată în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 comisă de același inculpat. S-a reținut aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 pentu ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului A.. A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 de la 4 ani 5 luni și 10 zile la 3 ani și 6 luni închisoare.

A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 de la 3 ani 1 lună și 10 de zile închisoare la 2 ani închisoare. A fost redusă pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. de la 5 ani 5 luni și 13 zile închisoare la 4 ani și 2 luni închisoare. În temeiul art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii din 26.09.2023-27.09.2023, a arestului la domiciliu de la 27.09.2023 la 03.10.2023 și a arestului preventiv de la 04.10.2023 la 23.11.2023. Au fost menține celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei decizii. În temeiul art. 241 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar a inculpatului A.. În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc.

pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia. Pentru a pronunța această decizie, curtea de apel a constatat, în esență, că inculpatul A. s-a prevalat în fața primei instanțe de dispozițiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., recunoscând faptele comise, iar judecătorul fondului a reținut, în mod corect, că acțiunile acestuia întrunesc, atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv, elementele de tipicitate ale infracțiunilor de trafic internațional de droguri, prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, și trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Instanța de apel a reținut, totodată, că în mod greșit prima instanță a avut în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare comiterea a 3 acte materiale aferente infracțiunii de trafic de droguri, care au fost excluse în cadrul procedurii de cameră preliminară prin încheierea din 05.03.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul cu nr. x/2023, motiv pentru care a apreciat că, referitor la infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 se impune înlăturarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) din C. pen., a mențiunii referitoare la numărul de acte materiale și a celei referitoare la forma continuată.

De asemenea, s-a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 este închisoarea de la 7 la 15 ani, iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 este închisoarea de la 5 al 15 ani și în condițiile în care inculpatul a optat pentru judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, limitele de pedeapsă sunt reduse cu 1/3 potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Deopotrivă, curtea de apel a reținut că, potrivit referatului comunicat instanței la data de 18 iunie 2025, inculpatului A. îi sunt aplicabile dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, ce au drept consecință reducerea limitelor de pedeapsă cu încă 1/2, acestea fiind, așadar, închisoarea de la 2 ani și 4 luni la 5 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și de la 1 an și 8 luni la 5 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/200. Instanța de apel a mai reținut că, în ceea ce îl privește pe inculpatul A., nu poate fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., justificată de prima instanță de lipsa antecedentelor penale și de cantitatea redusă de droguri traficată, întrucât pentru reținerea acesteia pot fi avute în vedere doar împrejurări legate de fapta comisă, nu circumstanțe personale ale inculpatului.

Or, instanța de control judiciar a subliniat că, în cauză, a fost dovedită vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii a două infracțiuni foarte grave, respectiv trafic internațional de droguri și trafic de droguri de risc și mare risc, și, mai mult, probatoriul administrat a relevat o preocupare a inculpatului pentru traficul de droguri care este incompatibilă cu prevederile art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. Așadar, pe de-o parte, Curtea de apel a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. și ale art. 76 din C. pen.

și, pe de altă parte, a reținut aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, reducând pedepsele aplicate inculpatului A. de la 4 ani 5 luni și 10 zile la 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și de la 3 ani 1 lună și 10 de zile închisoare la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, pedeapsa rezultantă fiind stabilită, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., la 4 ani și 2 luni închisoare.

De asemenea, instanța de apel a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse care, prin severitate și modalitate de individualizare, să fie aptă să prevină comiterea de noi infracțiuni de către inculpat, întrucât simpla supraveghere a conduitei acestuia pentru o perioadă determinată, în contextul aplicării unor pedepse mai reduse, nu este aptă să asigure prevenirea comiterii de noi infracțiunii ci creează ideea de impunitate, existând un pericol real de reiterare a comportamentului infracțional. Totodată, Curtea de apel a constatat că instanța de fond a procedat în mod eronat la deducerea perioadelor în care inculpatul s-a aflat sub imperiul unor măsuri preventive privative de libertate. Astfel, perioada ce se impunea a fi dedusă din pedeapsa rezultantă este de la 26.09.2023 la 23.11.2023 și nu până la 18.12.2023 cum în mod eronat a dispus instanța de fond.

Împotriva hotărârii instanței de apel, la 21 august 2025, a declarat recurs în casație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău (prin procuror G.), invocând motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., în susținerea căruia a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 este în alte limite decât cele prevăzute de lege, respectiv este sub minumul special prevăzut de lege. Sub acest aspect, a susținut că infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, comisă de inculpatul A. perioada 16-17.09.2022 este sancționată de legiuitor cu închisoare de la 7 ani la 15 ani.

Prin reducerea acestor limite cu o treime, conform dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., și apoi cu o jumătate, conform art. 19 din Legea nr. 682/2002, limitele speciale de pedeapsă sunt de la 2 ani și 4 luni închisoare la 5 ani închisoare. În aceste condiții, a susținut că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată de instanța de apel inculpatului A. este nelegală, întrucât este sub minimul special prevăzut de lege, de 2 ani și 4 luni închisoare. Așadar, a solicitat admiterea recursului în casație, casarea, în parte a hotărârii atacate și aplicarea unei pedepse legale atât în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cât și în ceea ce privește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A.. Prin încheierea din 21 octombrie 2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc.

pen., constatându-se îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău împotriva deciziei penale nr. 648/2025 din 30 iulie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și s-a dispus trimiterea cauzei la Completul nr. 5, în vederea soluționării căii extraordinare de atac. Examinând recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc.

pen., în conformitate cu dispozițiile art. 442 - 444 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente: Astfel, potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale instanța examinează exclusiv legalitatea deciziei recurate. Recursul în casație nu presupune examinarea unei cauze sub toate aspectele, ci doar controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu regulile de drept aplicabile, însă numai din perspectiva motivelor prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc.

pen., având, așadar, ca scop exclusiv sancționarea deciziilor neconforme cu legea materială și procesuală și nicidecum judecarea propriu-zisă a procesului penal prin reaprecierea faptelor și a vinovăției persoanei condamnate/achitate. Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., invocat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", este incident în situația în care pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greșita individualizare a acesteia.

Prin expresia "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt reglementate de textul de lege în raport cu încadrarea juridică dată faptei și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de fond și/sau apel. Examinând conformitatea deciziei penale atacate cu dispozițiile de drept penal substanțial incidente în cauză, prin raportare la criticile formulate de parchet, Înalta Curte constată că infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, în forma în vigoare în perioada 16-17 septembrie 2022, astfel cum a fost reținută definitiv de instanțele de fond și de apel, se pedepsește cu închisoarea de la 7 ani la 15 ani.

Având în vedere că judecata s-a efectuat în cauză conform procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, au fost reținute dispozițiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., potrivit cărora limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime. Totodată, se constată că instanța de apel a reținut în beneficiul inculpatului A. și dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu consecința reducerii la jumătate a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Reglementând concursul între cauze de atenuare dispozițiile art. 79 alin. (1) din C. pen., prevăd că atunci când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine. Așadar, în raport cu cauzele de atenuare reținute cu autoritate de lucru judecat de către instanța de apel, Înalta Curte constată că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 396 alin. (10) din C. proc.

pen. art. 77 lit. a) din C. pen., art. 79 din C. pen. și art. 5 din C. pen., sunt cuprinse între 2 ani și 4 luni închisoare și 5 ani închisoare, având în vedere că instanțele de fond și de apel nu au înțeles să dea valoare prevederilor art. 79 alin. (2) și (3) raportat la art. 78 din C. pen. privind majorarea pedepsei în cazul reținerii și a unei circumstanțe agravante, în concurs cu cauzele de atenuare. Or, condamnarea intimatului inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare se situează sub limita minimă a pedepsei ce putea fi stabilită în condițiile incidenței art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 396 alin. (10) din C. proc.

pen., motiv pentru care se impune înlăturarea aspectului de nelegalitate al tratamentului sancționator aplicat acestuia prin decizia penală nr. 648/2025 din 30 iulie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, operațiune ce poate fi realizată direct de instanța de casare, întrucât pedeapsa aplicată este rezultatul exclusiv al calculului aritmetic, fără a se proceda la o reindividualizare a acesteia. Ca urmare, pentru a înlătura greșita aplicare a legii în ceea ce privește cuantumul pedepsei stabilite pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 pentru care a fost condamnat inculpatul A. și, implicit, al pedepsei rezultante, Înalta Curte, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) teza finală din C. proc.

pen., va admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău împotriva deciziei nr. 648/2025 din data de 30 iulie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Bacău - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2023, decizie pe care o va casa în parte și, în rejudecare, va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente de: - 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc.

pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002; - și 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 79 din C. pen., art. 5 din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, ambele cu aplicarea art. 38 din C. pen., pe care le repune în individualitatea lor, cu înlăturarea sporului de 8 luni. Totodată, va majora pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 79 din C. pen., art. 5 din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, de la 2 ani închisoare la 2 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen., va contopi pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și de 2 ani și 4 luni închisoare și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 9 luni și 10 zile închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani 3 luni și 10 zile închisoare. Va menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei hotărâri. Va anula formele de executare emise pe numele inculpatului A. în baza hotărârii recurate și va dispune emiterea unor noi forme de executare potrivit prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație vor rămâne în sarcina statului. În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 188 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău împotriva deciziei nr. 648/2025 din data de 30 iulie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Bacău - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2023. Casează, în parte, decizia penală recurată și, în înlăturarea greșitei aplicări a legii: Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente de: - 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc.

pen.. și art. 19 din Legea nr. 682/2002; - și 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 79 C. pen., art. 5 C. pen., art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, ambele cu aplicarea art. 38 C. pen., pe care le repune în individualitatea lor, cu înlăturarea sporului de 8 luni. Majorează pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 79 C. pen., art. 5 C. pen., art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, de la 2 ani închisoare la 2 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., contopește pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și de 2 ani și 4 luni închisoare și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 9 luni și 10 zile închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani 3 luni și 10 zile închisoare. Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei hotărâri. Anulează formele de executare emise pe numele inculpatului A. în baza hotărârii recurate și dispune emiterea unor noi forme de executare potrivit prezentei decizii. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 188 RON, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2025.