ÎCCJ, Secția penală, decizia din 28.10.2025 — cale de atac împotriva sentinței nr. 95 a Tribunalului Buzău

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 95 pronunțată la data de 27 iulie 2023 de Tribunalul Buzău, în baza art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat, acționar, administrator, director sau orice altă funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept privat, pe o durată de 5 ani.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat, acționar, administrator, director sau orice altă funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept privat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. Potrivit art. 367 alin. (1),(2) C. pen. cu aplic.

art. 38 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat. În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat, acționar, administrator, director sau orice altă funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept privat, pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat, acționar, administrator, director sau orice altă funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept privat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1/3 din cealaltă pedeapsă cu închisoarea aplicată, în final rezultând o pedeapsă de executat de 10 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat, acționar, administrator, director sau orice altă funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept privat, pe o durată de 5 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi asociat, acționar, administrator, director sau orice altă funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept privat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. În baza art. 72 C. pen., a fost computată din durata pedepsei rezultante reținerea din data de 14.03.2021, arestarea preventivă din perioada 15.03.2021 - 07.07.2021 și arestul la domiciliu din perioada 08.07.2021 - 29.03.2022.

Pedeapsa cu închisoarea rezultantă se execută în baza art. 60 C. pen. În baza art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată. În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. Conform art. 367 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B., la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Potrivit art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1/3 din cealaltă pedeapsă cu închisoarea aplicată, în final rezultând o pedeapsă de executat de 7 ani și 4 luni închisoare. În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 4 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 45 alin. (5) C. pen., art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. În baza art. 72 C. pen., a fost computată din durata pedepsei rezultante reținerea din data de 14.03.2021, arestarea preventivă din perioada 15.03.2021 - 07.07.2021 și arestul la domiciliu din perioada 08.07.2021 - 29.03.2022.

S-a dispus ca pedeapsa cu închisoarea rezultantă să se execute conform baza art. 60 C. pen. În baza art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată. În temeiul art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani.

Potrivit art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. În baza art. 367 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul C., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1/3 din cealaltă pedeapsă cu închisoarea aplicată, în final rezultând o pedeapsă de executat de 6 ani închisoare. Potrivit art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. În baza art. 72 C. pen., a fost computată din durata pedepsei rezultante reținerea din data de 14.03.2021, arestarea preventivă din perioada 15.03.2021 - 07.07.2021 și arestul la domiciliu din perioada 08.07.2021 - 29.03.2022.

S-a dispus ca pedeapsa cu închisoarea rezultantă să se execute conform baza art. 60 C. pen. Instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 451 din 5 mai 2022, Curtea Constituțională, invocând doctrina dreptului viu, a revenit asupra jurisprudenței sale anterioare și a admis excepția de neconstituționalitate ridicată, constatând că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal sunt neconstituționale, întrucât, prin absența unui prag valoric sau temporal cât privește faptele asimilate contrabandei și prin nesocotirea principiului ultima ratio în materie penală, se aduce atingere principiului constituțional al statului de drept consacrat în art. 1 alin. (3) din Constituție și se încalcă dispozițiile art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției.

Prin O.U.G. nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial nr. 594 din 17 iunie 2022(după data publicării Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României), au fost puse în acord dispozițiile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Conform instanței de fond, împrejurarea că art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu s-a aflat vigoare în perioada 5.05.2022-16.06.2022, nu echivalează cu dezincriminarea faptei prevăzute de textul legal menționat. În acest sens, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., dispozițiile art. 4 C. pen.

("Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.") nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire. Prin această dispoziție legală, a fost consacrat sistemul aprecierii in concreto a dezincriminării faptelor penale, fiind așadar necesar, pentru a se constata intervenirea dezincriminării, ca fapta săvârșită în concret să nu mai întrunească elementele constitutive ale nici unei infracțiuni.

La momentul declarării sale ca neconstituțional, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 prevedea că "Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.". În ceea ce privește fapta de deținere de țigarete care a făcut obiectul infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal abrogate, trebuie analizat dacă faptele concrete ar putea întruni condițiile de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu referire la condiția numărului de țigarete deținute (peste 10.000).

S-a constatat că prin Decizia nr. 17/2013 din 18/11/2013 pronunțată în recursul în interesul legii de către ICCJ, s-a stabilit că dacă proveniența acestor bunuri/produse accizabile este contrabanda s-a reținut numai această infracțiune (art. 270 din Codul vamal), în conținutul său de la alin. (3) | intrând si depozitarea bunurilor accizabile sustrase de la controlul vamal, iar nu și infracțiunea prevăzută de art. 296 1 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal [în prezent art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal 2015] în concurs. S-a apreciat, în condițiile ieșirii din vigoare a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, în perioada 5.05.2022-16.06.2022, ca urmare a deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României, faptele pe care aceasta le prevedea au continuat să fie incriminate prin dispozițiile generale ale art. 270 C. pen.

și respectiv art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal, impunându-se a se stabili legea penală mai favorabilă, operațiune în cadrul căreia care va fi avută în vedere, conform art. 5 alin. (2) C. pen., inclusiv art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în forma declarată neconstituțională prin decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României. Drept urmare, instanța de fond a reținut că Fapta inculpatului A. care, cu intenție directă, în cursul lunii septembrie 2020, împreună cu inculpații C., B., inculpatele persoane juridice S.C. D. S.R.L. București și S.C. E. S.R.L.

Iași, făptuitorii F., G., H., I., J., respectiv numitul K., au inițiat constituirea unui grup infracțional organizat, structură infracțională organizată care a acționat până la data depistării (13.03.2021) în vederea obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată cu produse din tutun, provenite din Republica Moldova, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) și (2) C. pen., art. 38 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat care, cu intenție directă, în perioada cuprinsă între 08.10.2020 - 13.03.2021, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar în mod repetat, în cadrul grupului infracțional organizat al cărui membru era, împreună cu membrii acestuia, a pus la dispoziție spațiul (hală) pentru încărcare, a organizat și susținut material și moral introducerea în România din Republica Moldova, în perioada 08.10.2020 - 13.03.2021 (acte materiale comise la datele de: 08.10.2020, 09.10.2020, 17.10.2020, 24.10.2020, 04.11.2020, 08.11.2020, 22.12.2020, 13.01.2021, 15.01.2020, 20.01.2020, 10.02.2021, 20.02.2021, 02.03.2021, 04.03.2021, 09.03.2021, 12.03.2021 și 13.03.2021) prin sustragerea de la controlul vamal, prin L., a unor cantități importante de țigări, respectiv, 950.000 pachete cu țigări cu timbre de accizare Republica Moldova ori fără timbre de accizare - din care 149.760 pachete de țigări au fost capturate de organele de urmărire penală, cu o valoare în vamă de peste 20.000 de RON la fiecare transport, precum și a participat nemijlocit, împreună cu membrii grupului, la transportarea, deținerea și vânzarea respectivelor cantități de țigări, prejudiciul cauzat prin aceasta bugetului de stat (drepturi vamale) fiind de 13.033.453 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată prevăzută de,

art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 38 alin. (1) C. pen. Fapta inculpatului B. care, cu intenție directă, în cursul lunii septembrie 2020 împreună cu inculpații A., C., inculpatele persoane juridice S.C. D. S.R.L. București și S.C. E. S.R.L. Iași, făptuitorii F., G., H., I., J., numitul K., au inițiat constituirea unui grup infracțional organizat, structură infracțională organizată care a acționat până la data depistării (13.03.2021) în vederea obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată cu produse din tutun, provenite din Republica Moldova, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen., art. 38 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat care, cu intenție directă, în perioada cuprinsă între 08.10.2020 - 13.03.2021, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar în mod repetat, în cadrul grupului infracțional organizat al cărui membru era, împreună cu membrii acestuia, a organizat și susținut material și moral introducerea în România din Republica Moldova, în perioada 08.10.2020 - 13.03.2021 (acte materiale comise la datele de: 08.10.2020, 09.10.2020, 17.10.2020, 24.10.2020, 04.11.2020, 08.11.2020, 22.12.2020, 13.01.2021, 15.01.2020, 20.01.2020, 10.02.2021, 20.02.2021, 02.03.2021, 04.03.2021, 09.03.2021, 12.03.2021 și 13.03.2021) prin sustragerea de la controlul vamal, prin L., a unor cantități importante de țigări, respectiv 950.000 pachete cu țigări cu timbre de accizare Republica Moldova ori fără timbre de accizare - din care 149.760 pachete de țigări au fost capturate de organele de urmărire penală, cu o valoare în vamă de peste 20.000 de RON la fiecare transport, precum și a participat nemijlocit, împreună cu membrii grupului, la introducerea în țară a unui număr de 11 transporturi de țigări de contrabandă (acte materiale comise la datele de 09.10.2020, 17.10.2020, 24.10.2020, 04.11.2020, 15.01.2021, 20.01.2021, 10.02.2021, 20.02.2021, 02.03.2021, 09.03.2021 și 13.03.2021), respectiv, a deținut, preluat, depozitat, predat pachetele de țigări,

prejudiciul total cauzat prin aceasta bugetului de stat (drepturi vamale) fiind de 13.033.453 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen. Fapta inculpatului C. care, cu intenție directă, în cursul lunii septembrie 2020 împreună cu inculpații A., B., inculpatele persoane juridice S.C. D. S.R.L. București și S.C. E. S.R.L.

Iași, făptuitorii F., G., H., I., J., numitul K., au inițiat constituirea unui grup infracțional organizat, structură infracțională organizată care a acționat până la data depistării (13.03.2021) în vederea obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată cu produse din tutun, provenite din Republica Moldova, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen., art. 38 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat care, cu intenție directă, în perioada cuprinsă între 08.10.2020 - 13.03.2021, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar în mod repetat, în cadrul grupului infracțional organizat al cărui membru era, împreună cu membrii acestuia, a organizat și susținut material și moral introducerea în România din Republica Moldova, în perioada 08.10.2020 - 13.03.2021 (acte materiale comise la datele de: 08.10.2020, 09.10.2020, 17.10.2020, 24.10.2020, 04.11.2020, 08.11.2020, 22.12.2020, 13.01.2021, 15.01.2020, 20.01.2020, 10.02.2021, 20.02.2021, 02.03.2021, 04.03.2021, 09.03.2021, 12.03.2021 și 13.03.2021) prin sustragerea de la controlul vamal, prin L., a unor cantități importante de țigări, respectiv 950.000 pachete cu țigări cu timbre de accizare Republica Moldova ori fără timbre de accizare - din care 149.760 pachete de țigări au fost capturate de organele de urmărire penală, cu o valoare în vamă de peste 20.000 de RON la fiecare transport, respectiv, împreună cu membrii grupului, a deținut, preluat, depozitat, predat în vederea vânzării unui număr de 12 transporturi de țigări de contrabandă (acte materiale comise la datele de 08.10.2020, 09.10.2020, 17.10.2020, 24.10.2020, 22.12.2020, 10.02.2021, 20.02.2021, 02.03.2021, 04.03.2021, 09.03.2021, 12.03.2021 și 13.03.2021),

prejudiciul total cauzat prin aceasta bugetului de stat (drepturi vamale) fiind în valoare totală de 13.033.453 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen. Împotriva sentinței penale nr. 95 din 27.07.2023 pronunțate de Tribunalul Buzău au formulat apeluri inculpații A., B. și C.. Prin decizia penală nr. 661/04 iunie 2025 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. b) C. proc.

pen.., s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații C., B. și A., împotriva sentinței penale nr. 95 din 27 iulie 2023 pronunțată de Tribunalul Buzău. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel, procedând la verificarea sentinței penale apelate prin prisma motivelor de apel invocate și efectuând propria analiză, a reținut că instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, coroborate fiind și cu declarația inculpatului C. dată în cursul urmăririi penale, din care rezultă atât existența faptelor pentru care apelanții inculpați au fost trimiși în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție, în forma prevăzută de lege.

Pe baza mijloacelor de probă de probă legal administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, situația de fapt a fost reținută în mod corect de către instanța de fond, în esență fiind contestată declarația inculpatului C. dată în cursul urmăririi penale, apărarea apreciind că organele de urmărire penală au construit narative pe această declarație și că instanța de fond a preluat integral acuzațiile, fără a efectua propria analiză și fără a analiza actele materiale, fără analizarea grupului infracțional organizat sau a cerințelor subiective. Curtea de apel a avut în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale și le cercetării judecătorești - la fond și în apel.

În ceea ce privește infracțiunea de contrabandă, conform art. 270 din Codul vamal, în varianta în vigoare la data faptei (ultimul act material - 13 martie 2021), Curtea de apel a reținut că, sub element material, presupune introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 RON în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.

Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia. Curtea de apel a reținut că inculpatul A. a participat, în calitate de autor la introducerea în țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a cantităților de țigarete și ca autor la depozitarea, vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, fiind pe de o parte coordonatorul introducerii în țară a cantităților de țigări, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal sau, pe de altă parte ca fiind cel care a avut rolul de a asigura transportul, intrând înaintea ansamblului de transport (de ex.

actul material din 4 noiembrie 2020) când a intrat în România înaintea ansamblului condus de B..) De asemenea, inculpatul A. a coordonat și s-a aflat în Hala din Buzău la sosirea ansamblurilor de transport, participând la preluarea, depozitarea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă așa cum a rezultat din probele analizate mai sus.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul B. a participat, în calitate de autor la introducerea în țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a cantităților de țigarete, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, în datele de 9, 17, 24 octombrie 2020, 4 și 15 noiembrie 2020, 15 și 20 ianuarie 2021, 10 și 20 februarie 2021, 2,9 și 13 martie 2021 [respectiv, rezultatele verificării a intrărilor și ieșirilor în/din Republica Moldova a mijloacelor de transport destinate transportului țigărilor de contrabandă în care sunt relevate mijloacele de transport și conducătorii acestora puse la dispoziția organelor judiciare de Poliție de Frontieră a Republicii Moldova prin intermediul Centrului Comun de Contact - înscrisuri filele x, d.u.p.

și procesul-verbal întocmit de organele de urmărire penală ca urmare a verificării, în bazele de date, a declarațiilor vamale furnizate la intrarea/ieșirea în/din România a mijloacelor de transport destinate transportului țigărilor de contrabandă, proces-verbal filele x - 537, d.u.p.], Totodată inculpatul B., la aceste date, a transportat (de la punctul vamal în Mun. Buzău) cantitățile de țigarete despre care cunoștea că provin din contrabandă. Totodată, instanța de apel a constatat că inculpatul C. a participat la preluarea, depozitarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Curtea de apel a reținut că în mod legal și temeinic a fost menținută forma agravantă prevăzută de art. 274 din Codul vamal, în sensul că la aceste activități au participat două sau mai multe persoane împreună, rezultând, fără echivoc, din cele ce preced, că la aceste acțiuni au participat mai mult de două persoane împreună. Decizia penală nr. 661/04 iunie 2025 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești, la data de la data de 09 iunie 2025 și inculpaților A. (la data de 12 iunie 2025, la cabinetul avocatului, domiciliul ales), B. (la data de 12 iunie 2025, la cabinetul avocatului, domiciliul ales) și C. (la data de 27 iunie 2025, la domiciliu).

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel au formulat cerere de recurs în casație inculpații A., B. și C., prin avocat ales (M., împuternicire avocațială seria x nr. x/11.07.2025), transmisă prin poșta electronică la data de 11 iulie 2025. Cererile de recurs în casație au fost comunicate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești, la data de 09 iunie 2025 și celorlalte părți din dosar. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 09 septembrie 2025. Prin referatul întocmit în cauză, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent, în vederea discutării admisibilității cererilor de recurs în casație, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc.

pen.., la data de 16 septembrie 2025. În cererea scrisă, recurenții A., B. și C., prin avocat ales, au solicitat admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și suspendarea executării hotărârii. Pe fond, apărarea a solicitat admiterea recursului în casație și achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și a infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen.

În sprijinul cererii, apărarea a invocat Decizia nr. 15/2023 din 18 septembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte în recurs în interesul legii, prin care instanța, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a stabilit că, urmare ieșirii din fondul legislației active a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, în perioada 5 mai - 16 iunie 2022, deținerea în afara antrepozitului fiscal și/sau comercializarea pe teritoriul României peste limita de 10.000 de țigarete supuse marcării, fără a fi marcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false, provenind din contrabandă, fapte anterioare intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 85/2022, constituie infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Apărarea a solicitat a se observa că încadrarea juridică a vizat infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată prevăzută de art. 274 din Lege nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, or infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu a mai existat în fondul legislației active în perioada 5 mai-16 iunie 2022, ceea ce echivalează cu o dezincriminare. Înalta Curte a stabilit, însă, că faptele, chiar dacă nu mai întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 constituie infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Apărarea a arătat că, în dosarul nr. x/2020, nu s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care erau acuzați inculpații. În aceasta situație, în opinia apărării, Curtea de apel, nefăcând schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea care nu mai făcea parte din fondul activ al legislației în infracțiunea prev. de art. 452 din Legea nr. 227/2015, a condamnat inculpații pentru fapte care nu mai erau prevăzute de legea penală pentru care au fost acuzați. De asemenea, apărarea a susținut că, întrucât nu mai există infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, se impune și achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen.

În situația în care ipotetic s-ar putea reține existența infracțiunii de grup infracțional organizat, apărarea arată că, raportat la infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se impunea schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu reindividualizarea pedepselor pentru această infracțiune, în sensul reducerii acestora raportat la limitele de pedeapsă și gradul de pericol social abstract asociat acestor limite, prin comparație cu pedepsele aplicate prin raportare la gradul de pericol social abstract al limitelor prevăzute de. art. 367 alin. (1) și alin. (2) C. pen.

Prin încheierea din 16 septembrie 2025, Înalta Curte a admis cererile de recurs în casație formulate de inculpații B., A. și C. împotriva deciziei penale nr. 661 din data de 04 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020. A respins cererea de suspendare a executării deciziei și a trimis cauza Completului 7 în vederea soluționării cererii de recurs în casație la data de 14 octombrie 2025, cu citarea recurenților inculpați și încunoștințarea apărătorilor aleși ai acestora. Instanța a constatat că recurenții A., B. și C. au formulat cerere de recurs în casație împotriva unei decizii penale care face parte din categoria celor care pot fi atacate cu recurs în casație, conform art. 434 alin. (1) C. proc.

pen.. De asemenea, cererea de recurs în casație este formulată de recurenți, prin avocat ales, în termenul prevăzut de lege și respectă dispozițiile art. 434 alin. (1), art. 436, art. 437 alin. (1) lit. a), b), și d) C. proc. pen. În ceea ce privește condiția de formă prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., în cuprinsul cererii de recurs în casație a fost indicat temeiul de drept pe care se întemeiază calea de atac, art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., cererea fiind motivată de către recurenți.

Analizând cererea de recurs în casație, s-a constatat că recurenții au criticat decizia penală atacată, susținând că au fost condamnați pentru o faptă care a fost dezincriminată (respectiv, infracțiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu a mai existat în fondul legislației active în perioada 5 mai-10 iunie 2022). Având în vedere că instanța de apel nu a schimbat încadrarea juridică a faptelor din infracțiunea care nu mai făcea parte din fondul activ al legislației în infracțiunea prev. de art. 452 din Legea nr. 227/2015, s-a susținut că inculpații au fost condamnați pentru fapte care nu mai erau prevăzute de legea penală. Criticile privind dezincriminarea unora dintre fapte se circumscriu, formal, cazului de casare invocat [art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc.

pen.. - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală], tipicitatea reprezentând tocmai concordanța între trăsăturile faptei concrete și modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare. De asemenea, Înalta Curte a constatat că suspendarea executării hotărârii rămâne la libera apreciere a instanței oportunitatea admiterii unei astfel de solicitări. În cauză, se apreciază că nu există motive care să atragă aplicarea măsurii suspendării executării hotărârii, astfel că cererea formulată de recurenții A., B. și C., privind suspendarea executării hotărârii atacate, este nefondată.

În dezbateri, la termenul de judecată din data de 14 octombrie 2025, apărătorul ales al recurenților a solicitat admiterea recursului în casație și casarea hotărârii atacate și achitarea inculpaților privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 274 din Legea nr. 86/2006, raportat la art. 270 alin. (2), lit. a) și alin. (3) din Legea nr. 86/2006, privind Codul Vamal al României. Apărarea a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., întrucât instanțele de fond și de apel au dispus condamnarea inculpaților pentru săvârșirea unei infracțiuni care nu mai exista la momentul la care s-a pronunțat condamnarea. Astfel, această infracțiune a fost dezincriminată prin admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, prin Decizia Curții Constituționale nr. 176/2022.

Având în vedere că această condamnare a fost nelegală, în ceea ce privește infracțiunea de constituirea a unui grup infracțional organizat, apărarea a considerat că nu mai subzistă, întrucât nu mai subzistă infracțiunea predicat. Analizând recurs în casație formulate de inculpații A., B. și C., potrivit art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., în limitele stabilite prin încheierea din data de 16 septembrie 2025, Înalta Curte apreciază că sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, reprezentând ultimul grad de jurisdicție, în care părțile pot solicita reformarea unei hotărâri definitive, însă doar în limita cazurile de casare prevăzute expres și limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc.

pen.. Recursul în casație reprezintă, astfel, un mijloc de reparare a caracterului contrar legii și are ca obiect desființarea sentințelor și deciziilor care sunt contrare legii. În recurs în casație nu se poate modifica situația de fapt, instanța de recurs în casație își fundamentează soluția pe baza faptelor anterior constatate cu caracter definitiv de instanța de apel. Înalta Curte constată că recurenții inculpați A., B. și C. au susținut cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen..

(fapta nu este prevăzută de legea penală), arătând că au fost condamnați pentru infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, însă infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, a fost dezincriminată prin decizia Curții Constituționale nr. 176/2022, astfel că nu a mai existat în fondul legislației active în perioada 05 mai-16 iunie 2022, iar instanța de apel nu a schimbat încadrarea juridică a faptelor din infracțiunea care nu mai făcea parte din fondul activ al legislației în infracțiunea prev. de art. 452 din Legea nr. 227/2015.

Având în vedere acest aspect, recurenții au susținut că infracțiunea de constituirea a unui grup infracțional organizat, nu mai subzistă, întrucât nu mai subzistă infracțiunea predicat. Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. vizează "acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv)" (Decizia nr. 442/RC/2017 - Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

Prin încheierea de admitere în principiu s-a arătat că vor fi analizate acele critici care țin de dezincriminarea unora dintre fapte, întrucât tipicitatea reprezintă tocmai concordanța între trăsăturile faptei concrete și modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare. Motivele circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., pot fi analizate strict în raport de situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fără ca instanța de recurs în casație să poată proceda la o analiză a conținutului mijloacelor de probă sau la o nouă apreciere a materialului probator. Astfel, pentru a verifica dacă un inculpat a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, Înalta Curte are în vedere situația de fapt deja stabilită de instanța de apel care, astfel cum s-a arătat în cele ce preced, are caracter definitiv.

Instanța reține și că, doar dezincriminarea unei infracțiuni ori lipsa de corespondență între situația de fapt și elementele de tipicitate ale infracțiunii conduc la desființarea hotărârii recurate. Niciuna dintre aceste situații nu se regăsește în speță, deoarece instanțele au făcut o comparație între legile care s-au succedat, reținând că infracțiunea este în continuare incriminată, atât în legea în vigoare la data săvârșirii faptelor (infracțiunea având un caracter complex), cât și în legea în vigoare la data judecării cauzei în apel (când infracțiunea rămânea incriminată în raport de unele dintre elementele de tipicitate anterioare care se regăseau într-o altă lege).

Înalta Curte constată că, prin decizia penală recurată, s-a reținut, în esență, în fapt, că inculpații A., C. și B. care sunt originari din Republica Moldova, împreună cu alți făptuitori, cetățeni români, cetățeni moldoveni sau cu dublă cetățenie - româno-moldoveană au gândit și pus la punct un sistem infracțional organizat în vederea introducerii în România, din Republica Moldova, prin sustragerea de la vămuire, a unor importante cantități de țigări, prin L.. Membrii inițiali ai grupului infracțional aveau rolul de a organiza introducerea în România din Republica Moldova a cantităților de țigări, prin trecerea acestora, în mod fraudulos, peste frontiera de stat, disimulate în mijloace de transport, prin L.. De asemenea aceștia se preocupau de recepționarea țigărilor pe teritoriul României, de împărțirea și ambalarea acestora în vederea distribuirii către beneficiari precum și de încasarea sumelor de bani obținute ca urmare a valorificării țigărilor.

Potrivit art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, în varianta în vigoare până la data de 16.06.2022, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani: introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 Iei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; Alin. (3) prevede că: sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 451 din 5 mai 2022, Curtea Constituțională, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată, constatând că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal sunt neconstituționale. Prin O.U.G.

nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial nr. 594 din 17 iunie 2022 (după data publicării Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale), au fost puse în acord dispozițiile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției, astfel că art. 270 alin. (2) lit. a) prevede ca infracțiune introducerea în/sau scoaterea din țară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă sunt depășite limitele cantitative prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul produselor accizabile supuse marcării, sau dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de RON, în cazul produselor accizabile nesupuse marcării, și mai mare de 40.000 de RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.

Art. 270 alin. (3) a fost modificat: sunt asimilate infracțiunii de contrabandă colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a). Astfel cum a arătat și apărarea, inculpații au fost condamnați pentru infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată prevăzută de art. 274 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, reținându-se 13.03.2021 ca dată epuizării infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată, inclusiv a infracțiunii de complicitate la contrabandă calificată, în formă continuată, data ultimului act material, respectiv, data ultimei dețineri, depozitări, predări și vânzări a țigărilor care trebuiau plasate sub un regim vamal.

Instanțele de fond și apel au făcut o analiză în raport de Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 451 din 05 mai 2022, apreciind că, în condițiile ieșirii din vigoare a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, în perioada 05.05.2022-16.06.2022, ca urmare a deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale, faptele pe care aceasta le prevedea au continuat să fie incriminate prin dispozițiile generale ale art. 270 C. pen. și respectiv art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal. Prin urmare, Înalta Curte constată că, față de modificările legislative, s-a apreciat că legea penală mai favorabilă este reprezentată de art. 270 alin. (2) lit. a), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, având în vedere datele epuizării infracțiunii continuate (13.03.2021), anterioare intrării în vigoare a O.U.G.

nr. 85/2022 (17.06.2022). Așadar, argumentele apărării, privind dezincriminarea infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată, pentru care au fond condamnați recurenții inculpați, sunt nefondate. În speță, se constată că în sarcina inculpaților nu s-a reținut doar infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, ci și infracțiunea prevăzută de art. art. 270 alin. (2) lit. a) din aceeași lege și, astfel că nu sunt întemeiate criticile formulate în baza cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. (fapta nu este prevăzută de legea penală), invocat de recurenți în calea extraordinară de atac. Astfel cum s-a arătat în cele ce preced, situația juridică din cauză decurge din compararea unor legi succesive, care incriminează conduita ce face obiectul acuzației, pentru a se stabili legea penală mai favorabilă.

Dacă s-ar da curs criticii formulate de către apărarea inculpaților soluția nu ar fi aceea de constatare a absenței elementelor de tipicitate, ci de condamnare în baza unei legi care incriminează fapta, dar care produce consecințe mai severe asupra condamnaților. Prin reținerea infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, s-ar fi creat o situație defavorabilă inculpaților în apel, întrucât s-ar fi reținut două infracțiuni, atât cea prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cât și cea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Totodată, o încadrare juridică nu poate fi analizată în recurs în casație.

Diferența de efecte juridice dintre dezincriminarea unei infracțiuni (înlăturarea infracțiunii din fondul activ al legislației) și abrogarea unei incriminări (fapta este incriminată în continuare, în