ÎCCJ, Secția penală, decizia din 04.02.2026 — conflict de competență împotriva sentinței nr. 644/2025 a Judecătoriei Târgoviște

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 644 din 17 decembrie 2025 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr. x/2025, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgoviște, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect "alte modificări ale pedepsei - art. 585 din C. proc. pen..", privind pe persoana condamnată A., în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Târgoviște a reținut că pe rolul instanței a fost înregistrată sesizarea judecătorului delegat la Compartimentul executări penale din cadrul Judecătoriei Târgoviște, în vederea lămuririi situației pedepselor privative de libertate aplicate condamnatului A., aflat la acel moment în arest preventiv într-o altă cauză în Penitenciarul Schwabisch Hall din Germania, prin următoarele hotărâri: sentința penală nr. 132/27.06.2024 a Judecătoriei Topoloveni, sentința penală nr. 292/29.04.2024 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și sentința penală nr. 447/23.08.2024 a Judecătoriei Târgoviște.

În cuprinsul referatului s-a menționat că, prin sentința penală nr. 132/27.06.2024 a Judecătoriei Topoloveni, pronunțată în dosarul nr. x/2022, definitivă la 28.11.2024, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/2024 din 19.02.2025, s-a dispus condamnarea la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu executare în regim privativ de libertate, fiind incluse sentința nr. 1716/30.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu (dosar nr. x/2021) și sentința penală nr. 758/27.06.2022 a Judecătoriei Găești (dosar nr. x/2022). Prin sentința penală nr. 292/29.04.2024 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, pronunțată în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penala nr. 1063/A din 25.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/03.03.2025, s-a dispus condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani și 2 luni.

Persoana în cauză a fost condamnată pentru săvârșirea faptei din 28.02.2021 la o pedeapsă privativă de libertate de 1 an și 7 luni și pentru săvârșirea faptei din 13.09.2021 la o pedeapsă privativă de libertate de 1 an și 9 luni. A fost inclusă sentința penală nr. 434/14.07.2023 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, pronunțată în dosarul nr. x/2023 și pedeapsă privativă de libertate rezultată din această de 3 ani și 20 zile detenție. Prin sentința penală nr. 447/23.08.2024 a Judecătoriei Târgoviște, pronunțată în dosarul nr. x/2021, definitivă la data de 28.02.2025 prin decizia nr. 223/28.02.2025 a Curții de Apel Ploiești, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/14.03.2025, s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani și 20 zile, pentru faptele din 10.01.2021 și din 17.06.2021.

A fost inclusă sentința penală nr. 1716/30.12.2021 a Judecătoriei Târgu Jiu, pronunțată în dosarul nr. x/2021, sentința penală nr. 758/27.06.2022 a Judecătoriei Găești, pronunțată în dosarul nr. x/2022 și sentința penală nr. 434/14.07.2023 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, pronunțată în dosarul nr. x/2023. În sentința penală nr. 434/14.07.2023 au fost incluse sentința nr. 1716/30.12.2021 a Judecătoriei Târgu Jiu (dosar nr. x/2021) și sentința penală nr. 758/27.06.2022 a Judecătoriei Găești (dosar nr. x/2022). S-a menționat că, prin adresa nr. x Ausl.

A 85/25 din 16.04.2025, autoritățile judiciare germane au solicitat relații suplimentare, arătând că au primit trei mandate de arestare emise pentru aceeași persoană de instanțe diferite, iar pentru a se da curs cererii de extrădare formulate cu privire la condamnat, au sugerat prezentarea unui singur mandat de arestare, din care să rezulte sentințele care trebuie executate și care nu se referă la sentințe penale care au fost incluse în alte sentințe penale. În acest context, având în vedere că faptele pentru care s-au stabilit pedepsele privative de libertate din sentințele menționate anterior ar putea fi concurente, judecătorul delegat de la Biroul Executări penale a apreciat că este necesar ca instanța să se pronunțe dacă în cauză se impune contopirea acestora.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (3) din C. proc. pen., raportat la art. 40 din C. pen. Judecătoria Târgoviște a reținut că, prin adresa din 27.05.2025, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a înaintat sentința penală nr. 292/29.04.2024 și a informat totodată că în evidențele Biroului executări penale condamnatul mai figurează și cu sentința penală nr. 220/11.04.2025 (dosar nr. x/2024), care nu este definitivă, în cauză fiind declarat apel. Participarea condamnatului, deținut în Penitenciarul Schwabisch Hall din Germania, s-a realizat la termenul din 28.05.2025 prin videoconferință, prin intermediul Tribunalului Regional Heilbron.

La același termen, instanța a dispus emiterea unei adrese către Curtea de Apel Pitești cu privire la dosarul nr. x/2024 aflat în apel, comunicând existența prezentului dosar și înaintând înscrisurile relevante, inclusiv hotărârea Judecătoriei Topoloveni, care nu a fost avută în vedere de Judecătoria Râmnicu Vâlcea la pronunțarea sentinței nr. 220/11.04.2025. La data de 21.10.2025, autoritățile judiciare din Germania au comunicat că intimatul A. a fost extrădat în România în baza mandatului de arestare nr. x/2024 emis de către Judecătoria Topoloveni, iar mandatul de arestare nr. x/2025 emis de Judecătoria Târgoviște (întemeiat pe sentința penală nr. 447/23.08.2024) nu a putut fi luat în considerare în decizia de extrădare, întrucât procedura de modificare a pedepsei în dosarul nr. x/2025 nu era soluționată la data extrădării.

La termenul din 10 decembrie 2025, Judecătoria Târgoviște a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale, având în vedere că, la acel moment, condamnatul se afla încarcerat în Penitenciarul Craiova, în executarea pedepsei de 3 ani închisoare dispuse de Judecătoria Topoloveni, în baza mandatului nr. x/2024 din 19.02.2025, fiind extrădat din Germania în luna octombrie 2025. Reținând astfel că la data soluționării cauzei, intimatul A. se afla încarcerat în Penitenciarul Craiova, în executarea pedepsei de 3 ani închisoare, în baza mandatului de executare a pedepsei menționate, și aplicând regulile de competență prevăzute de art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., instanța a apreciat că instanța competentă material și teritorial în soluționarea cererii este Judecătoria Craiova, ca instanță corespunzătoare în grad instanței de executare și în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului.

Prin urmare, văzând că instanța de executare este Judecătoria Craiova, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgoviște invocată din oficiu și, a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect alte modificări de pedepse, în favoarea Judecătoriei Craiova. Prin sentința penală nr. 182 din 22 ianuarie 2026 pronunțată de Judecătoria Craiova - secția penală, în dosarul nr. x/2025, în baza art. 47 alin. (3) din C. proc. pen. raportat la art. 50 din C. proc. pen. cu aplicarea art. 553 și art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a Judecătoriei Craiova, secția penală și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru a pronunța această soluție, la termenul de judecată din 22 ianuarie 2026, Judecătoria Craiova a pus în discuție excepția de necompetență teritorială. Analizând excepția invocată din oficiu, instanța a reținut că, la momentul sesizării Judecătoriei Târgoviște, respectiv la data de 25 aprilie 2025, persoana condamnată era în stare de deținere pe teritoriul altui stat. De asemenea, s-a reținut că la data de 14.10.2025, intimatul A. a fost extrădat în România din Germania, fiind încarcerat în Penitenciarul Craiova. Instanța a reținut că stabilirea instanței competente depinde, pe de o parte, de instanța de executare a ultimei hotărâri, iar pe de altă parte, de starea în care se găsea condamnatul la momentul formulării cererii - în libertate ori în stare de deținere.

Sub aspectul competenței teritoriale, Judecătoria Craiova a reținut că, la data sesizării Judecătoriei Târgoviște, persoana condamnată se afla în stare de deținere într-un penitenciar din străinătate, ipoteză care nu permite aplicarea tezei a II-a a art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., astfel că rămâne aplicabilă teza I, respectiv competența instanței de executare a ultimei hotărâri. Raportat la cazierul judiciar și actele dosarului, instanța a apreciat că ultima instanță de executare este Judecătoria Târgoviște, având în vedere sentința penală nr. 447/23.08.2024 (dosar nr. x/2021), definitivă la 28.02.2025 prin decizia nr. 223/28.02.2025, în baza căreia a fost emis M.E.P.I. nr. 815/2024 din 28.02.2025.

În consecință, extrădarea ulterioară și încarcerarea în Penitenciarul Craiova nu au fost considerate relevante sub aspectul competenței teritoriale. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală, la data de 30 ianuarie 2026, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 4 februarie 2026. Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Târgoviște și Judecătoria Craiova, cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Târgoviște pentru următoarele considerente: Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căruia poartă conflictul negativ de competență în reprezintă sesizarea formulată de judecătorul delegat la Compartimentul executări penale din cadrul Judecătoriei Târgoviște, întemeiată pe dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (3) din C. proc.

pen., cu privire la pedepsele privative de libertate aplicate condamnatului A., prin următoarele hotărâri: - sentința penală nr. 132/27.06.2024 a Judecătoriei Topoloveni, pronunțată în dosarul nr. x/2022, definitivă la 28.11.2024, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/2024 din 19.02.2025, s-a dispus condamnarea la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu executare în regim privativ de libertate, fiind incluse sentința nr. 1716/30.12.2021 a Judecătoriei Târgu Jiu (dosar nr. x/2021) și sentința penală nr. 758/27.06.2022 a Judecătoriei Găești (dosar nr. x/2022); - sentința penală nr. 292/29.04.2024 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, pronunțată în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penala nr. 1063/A din 25.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/03.03.2025, s-a dispus condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani și 2 luni.

Persoana în cauză a fost condamnată pentru săvârșirea faptei din 28.02.2021 la o pedeapsă privativă de libertate de 1 an și 7 luni și pentru săvârșirea faptei din 13.09.2021 la o pedeapsă privativă de libertate de 1 an și 9 luni. A fost inclusă sentința penală nr. 434/14.07.2023 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, pronunțată în dosarul nr. x/2023 și pedeapsă privativă de libertate rezultată din această de 3 ani și 20 zile detenție; - sentința penală nr. 447/23.08.2024 a Judecătoriei Târgoviște, pronunțată în dosarul nr. x/2021, definitivă la data de 28.02.2025 prin decizia nr. 223/28.02.2025 a Curții de Apel Ploiești, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/14.03.2025, s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani și 20 zile, pentru faptele din 10.01.2021 și din 17.06.2021.

A fost inclusă sentința penală nr. 1716/30.12.2021 a Judecătoriei Târgu Jiu, pronunțată în dosarul nr. x/2021, sentința penală nr. 758/27.06.2022 a Judecătoriei Găești, pronunțată în dosarul nr. x/2022 și sentința penală nr. 434/14.07.2023 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, pronunțată în dosarul nr. x/2023. În sentința penală nr. 434/14.07.2023 au fost incluse sentința nr. 1716/30.12.2021 a Judecătoriei Târgu Jiu (dosar nr. x/2021) și sentința penală nr. 758/27.06.2022 a Judecătoriei Găești (dosar nr. x/2022). Potrivit dispozițiilor art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Înalta Curte constată că sesizarea instanței cu cererea de contopire a pedepselor, întemeiată pe dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost formulată la data de 25 aprilie 2025, dată la care persoana condamnată A. se afla în detenție, în Penitenciarul Schwabisch Hall din Germania. Predarea persoanei condamnate în România a intervenit ulterior, în luna octombrie 2025, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare emis în baza sentinței penale nr. 132/27.06.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Topoloveni. Chiar dacă persoana condamnată se afla în stare de deținere la momentul sesizării, aceasta nu se afla într-un penitenciar situat pe teritoriul României, ci într-un penitenciar din străinătate, urmând o procedură de predare în vederea executării unui mandat european de arestare.

În această situație, ținând cont de momentul sesizării instanței și de împrejurarea că la acea dată persoana condamnată nu se afla încarcerată într-un penitenciar din România, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile prevăzute de 585 alin. (2) teza I din C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei fiind instanța de executare a ultimei hotărâri. Competența se apreciază în raport cu situația existentă la momentul sesizării instanței, iar modificările intervenite ulterior, precum predarea/transferarea persoanei solicitate, sau încarcerarea acesteia într-un penitenciar de pe teritoriul României, nu sunt, prin ele însele, de natură să modifice instanța competentă.

Astfel, împrejurarea că, ulterior sesizării, condamnatul a fost predat autorităților judiciare din România și încarcerat în Penitenciarul Craiova nu este de natură să modifice instanța competentă determinată potrivit regulii aplicabile la data sesizării. Din actele dosarului, respectiv fișa de cazier judiciar, precum și hotărârile de condamnare atașate cauzei, rezultă că ultima hotărâre de condamnare rămasă definitivă față de persoana condamnată este sentința penală nr. 447/23.08.2024, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr. x/2021, definitivă la data de 28.02.2025, prin decizia nr. 223/2025 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, astfel că instanța de executare a ultimei hotărâri este Judecătoria Târgoviște.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privindu-l pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Târgoviște, instanță căreia i se va trimite dosarul. Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privindu-l pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Târgoviște, instanță căreia i se va trimite dosarul. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 februarie 2026.