ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 17 iulie 2025
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Arad la data de 21.03.2025, sub nr. de dosar x/2025, persoana condamnată A. a formulat o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., solicitând deducerea din cuantumul pedepsei a unui număr de 204 zile executate suplimentar în condiții necorespunzătoare, conform art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013 și Legea nr. 119/2017, anularea mandatului de executare și emiterea unui nou mandat.
Prin sentința penală nr. 1153 pronunțată la data de 18 iunie 2025 de Judecătoria Arad, în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 47 alin. (1) C. proc. pen.., s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Arad.
În temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen.. și art. 598 alin. (2) rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., s-a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulate de petentul A., în prezent deținut în Penitenciarul București Jilava, în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Arad a reținut în esență că, persoana condamnată A. a formulat o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., astfel că instanța nu poate dispune schimbarea calificării obiectului cererii într-o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
S-a reținut că potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), contestația se soluționează de instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Judecătoria Arad a avut în vedere că petentul este încarcerat în Penitenciarul București Jilava în baza sentinței penale nr. 2338/28.12.2022 pronunțate de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2020, sentință care a fost modificată prin decizia penală nr. 219/A pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, la data de 16.03.2023, decizie în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei 2398/16.03.2023.
Astfel, s-a reținut că, hotărârea ce se execută, în sensul prevederilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., este decizia penală nr. 219/A/16.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prin această decizie fiind modificată sentința penală nr. 2338/28.12.2022 pronunțată de Judecătoria Arad.
Prin urmare, Judecătoriei Arad a declinat competența de judecare a contestației la executare formulată de contestatorul A., în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Prin decizia penală nr. 593/A din data de 03.07.,2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 50 rap. la art. 598 al (2) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara, invocată din oficiu, și în temeiul art. 50 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen., s-a declinat competența de judecare a contestației la executare formulată de condamnatul A., în favoarea Judecătoriei Arad.
Totodată, în temeiul art. 51 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pentru regulator de competență.
În esență, pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut că prin contestația la executare formulată, condamnatul solicită deducerea din cuantumul pedepsei a unui număr de 204 zile compensatorii acordate conform art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013, reținându-se că acesta este încarcerat în penitenciar în baza sentinței penale nr. 2338/28.12.2022 pronunțate de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 219/A/16.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.
Prin sentința penală nr. 2338/28.12.2022 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2020, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 262 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. pen., raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat.
În temeiul art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. pen., raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În temeiul art. 323 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. pen., raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În temeiul art. 323 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. pen., raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În temeiul art. 104 alin. (2) C. pen. s-a revocat liberarea condiționată acordată prin sentința penală nr. 252/20.01.2015 a Judecătoriei Găești, din executarea pedepsei de 4 ani și 8 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 690/30.09.2014 a Judecătoriei Sector 2 București, pronunțată în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 211/12.02.2015 a Curții de Apel București, și s-a dispus executarea restului de pedeapsă de 654 zile închisoare.
În temeiul art. 104 alin. (2) C. pen., art. 43 alin. (2) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate și s-a aplicat pedeapsa cea mai mare, aceea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (3 luni + 3 luni+ 3 luni), respectiv 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă intermediară de 1 an și 3 luni închisoare.
În temeiul art. 41 alin. (1) C. pen., art. 43 alin. (2) C. pen., s-a adăugat pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare aplicată, la restul rămas de executat din pedeapsa aplicată prin sentința penală 690/30.09.2014 a Judecătoriei Sector 2 București, pronunțată în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 211/12.02.2015 a Curții de Apel București, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 1 an 3 luni și 654 zile închisoare.
În apel, prin decizia penală nr. 219/A/16.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, a fost admis apelul inculpatului, s-a desființat în parte sentința penală apelată și rejudecând cauza:
În baza art. 323 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) C. pen., raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "uz de fals" (în urma schimbării încadrării juridice a faptei din două infracțiuni de uz de fals într-o singură infracțiune de uz de fals).
În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate de către prima instanță de: 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat" și 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere"; 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "uz de fals", fiindu-i aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care a adaugat un spor de 2 luni închisoare reprezentând o treime din celelalte două pedepse aplicate în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art. 104 alin. (2) C. pen., a menținut dispozițiile primei instanțe privind revocarea beneficiul liberării condiționate dispuse prin sentința penală nr. 252/20.01.2015 a Judecătoriei Găești, din executarea pedepsei de 4 ani și 8 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 690/30.09.2014 a Judecătoriei Sector 2 București, pronunțată în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 211/12.02.2015 a Curții de Apel București, și a dispus executarea restului de pedeapsă de 654 zile închisoare.
În baza art. 43 alin. (2) C. pen., a adăugat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare restul de 654 zile închisoare, urmare a revocării liberării condiționate, dispunându-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an 2 luni și 654 zile închisoare in regim de detenție, fiind menținute, în rest, dispozițiile sentinței penale apelate, care nu contravin deciziei din apel.
S-a avut în vedere că, în cauza de față, nu există nicio nelămurire în privința deciziei pronunțate în apel, prin prisma contestației la executare prin care se solicită deducerea din cuantumul pedepsei a zilelor compensatorii acordate conform art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013, deoarece în fața instanței de apel nu s-a pus în discuție deducerea acestor zile compensatorii, astfel că s-a apreciat că instanța de executare are competența să judece contestația la executare formulată de condamnat, care în cauză este Judecătoria Arad, ca prima instanță care a judecat cauza, potrivit dispozițiilor art. 553 alin. (1) C. proc. pen.
S-a mai menționat că, modificarea făcută de instanța de apel în privința sentinței penale apelate, nu a privit nelămurirea invocată prin contestația la executare de față. Instanța de apel doar a schimbat încadrarea juridică a faptei din două infracțiuni de uz de fals într-o singură infracțiune de uz de fals, aplicând o singură pedeapsă pentru această infracțiune și a menținut celelalte pedepse aplicate de prima instanță și precum modalitatea de contopire a pedepselor, însă în privința aspectelor modificate de instanța de apel, contestatorul nu a invocat nicio nelămurire, apreciindu-se astfel că revine instanței de executare competența de soluționare a contestației la executare
Prin urmare, față de cele reținute și având în vedere și cele statuate prin Decizia nr. 8/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, Curtea de Apel Timișoara a dispus declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Arad, constatându-se totodată ivit conflictul negativ de competență, sens în care a fost sesizată Înalta Curte în vederea soluționării acestuia.
*******
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 09.07.2025, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 17.07.2025.
Înalta Curte analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Arad și Curtea de Apel Timișoara, cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Arad, pentru următoarele considerente:
În speță, contestatorul condamnat A. a formulat o cerere de contestație la executare, prin care a solicitat deducerea din cuantumul pedepsei a unui număr de 204 zile compensatorii acordate conform art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013, în drept, contestatorul condamnat întemeindu-și cererea de contestație la executate pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
Contestatorul A. se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 2398/16.03.2023 emis în baza sentinței penale nr. 2338/28.12.2022 pronunțate de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 219/A pronunțată la data de 16.03.2023 de către Curtea de Apel Timișoara, prin care s-a aplicat acestuia o pedeapsă principală rezultantă de 1 an 2 luni și 654 zile închisoare.
Conform art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Alin. (2) al art. 598 alin. (2) prevede că "în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție."
Relevant sub aspectul stabilirii competenței de soluționare a cauzei este titlul împotriva căruia s-a formulat contestația la executare privind pe condamnatul A., respectiv sentința penală nr. 2338/28.12.2022 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 219/A pronunțată la data de 16.03.2023 de către Curtea de Apel Timișoara.
Astfel, în cauză se constată că potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., instanța de executare este competentă să soluționeze contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A., în speță, Judecătoria Arad care a pronunțat în primă instanță sentința penală în baza căreia s-a emis MEPI nr. 2398/16.03.2023 în executarea căruia se află și pe care contestatorul îl contestă, Judecătoria Arad fiind instanța de executare astfel cum prevăd dispozițiile art. 553 alin. (1) din C. proc. pen.
Potrivit acelorași dispoziții legale, doar în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel, competența revine, după caz, instanței de apel, or, în speță, nu există nicio nelămurire în privința deciziei pronunțate în apel, prin prisma contestației la executare formulate în cauză prin care se solicită deducerea din cuantumul pedepsei a zilelor compensatorii în baza art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013, modificată prin Legea nr. 169/2017.
Prin urmare, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., revine instanței de executare competența de soluționare a contestației la executare formulate de contestatorul condamnat A., iar în speță, instanța de executare este Judecătoria Arad care a pronunțat sentința penală în baza căreia s-a emis MEPI nr. 2398/16.03.2023 în executarea căruia se află contestatorul condamnat.
De altfel, se reține că prin Decizia nr. 8/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 55
1
din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, modificată prin Legea nr. 169/2017, s-a stabilit că revine instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, competența soluționării cererii prin care o persoană privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii în baza art. 55
1
din Legea nr. 254/2013 pentru restul de pedeapsă rezultat dintr-o condamnare anterioară și care se regăsește în pedeapsa în a cărei executare se află, pe calea contestației la executare întemeiate pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., în favoarea Judecătoriei Arad, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit vit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Arad, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 377 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 iulie 2025.