ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

04.03.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 04 martie 2025

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Năsăud, la data de 22.04.2024 sub nr. x/2024, numitul A. a solicitat "deducerea pedepsei conform Legii 186 cu articolul 585 din dosarul x/2020 al Judecătoriei Luduș și al doilea 4725/265/2021 al Judecătoriei Năsăud.

Prin sentința penală nr. 294/2024 din data de 29.10.2024 pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu și în baza art. 50, rap. la art. art. 585 alin. (2) și 598 alin. (1) lit. d) și alin. (2) C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare formulată de condamnatul A., deținut în Penitenciarul Bistrița, în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pentru a dispune astfel, în esență, instanța a reținut că din susținerile contestatorului de la termenul din data de 15.10.2024, rezultă că acesta a suferit mai multe condamnări, însă nu s-a efectuat contopirea pedepselor și nu s-a dedus perioada deja executată.

A reținut instanța că la momentul formulării contestației, contestatorul se afla încarcerat în Penitenciarul Timișoara și s-a apreciat că raportat la faptul că, prin cererea ce formează obiectul prezentului dosar se solicită contopirea unor pedepse, competența ar reveni instanței corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere (art. 585 alin. (2) teza finală), iar dacă se solicită strict deducerea unor pedepse sau alte cauze de micșorare a pedepsei, competența revine tot instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, respectiv Judecătoria Timișoara.

Sesizată ca urmare a declinării de competență de mai sus, Judecătoria Timișoara a invocat la rândul ei, termenul de judecată 08.01.2025, necompetența teritorială în soluționarea prezentei cauze.

Astfel, prin sentința penală nr. 30 din data de 08.01.2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Timișoara a recalificat cererea în contestație la executare, întemeiată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. și a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Timișoara.

În temeiul art. 47 C. proc. pen.., raportat la art. 598 alin. (2) C. proc. pen.. rap. la 598 alin. (1) lit. c) teza a I-a C. proc. pen.., a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul-condamnat A., încarcerat în Penitenciarul Bistrița, în favoarea Judecătoriei Năsăud.

Totodată, s-a constatat ivit conflictului negativ de competență, dispunând în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen., sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, în esență că, instanța a avut în vedere că petentul condamnat A. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani și 10 luni închisoare prin sentința penală nr. 141/29.03.2023 a Judecătoriei Năsăud, în urma căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 170/2023 din 19.10.2023 în dosar nr. x/2021, reținându-se că solicitarea petentului se întemeiază în drept pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., acesta contestând în fapt modalitatea de deducere a perioadei executate anterior, din pedeapsa rezultantă pe care o execută în prezent, respectiv pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 141/29.03.2023 a Judecătoriei Năsăud.

S-a avut în vedere că, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), contestația se face la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, iar în speță instanța care a pronunțat hotărârea este Judecătoria Năsăud.

Prin urmare, s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Năsăud, constatându-se totodată conflictul negativ de competență ivit în cauză, astfel că s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 28.02.2025, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 04.03.2025.

Înalta Curte analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Năsăud și Judecătoria Timișoara cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Năsăud, pentru următoarele considerente:

În speță, petentul condamnat A. se afla în executarea MEPI nr. 170/2023 din 19.10.2023 emis în baza sentinței penale nr. 141/29.03.2023 pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr. x/2021, fiind condamnat la o pedeapsă principală rezultantă de 4 ani și 10 luni închisoare, stabilită prin sentința anterior menționată, definitivă prin decizia penală nr. 1541/A din 18.10.2023 a Curții de Apel Cluj în dosarul nr. x/2021.

Prin sentința penală nr. 141/29.03.2023 pronunțată de Judecătoriei Năsăud, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită:

- în stare de recidivă postcondamnatorie raportat la pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 247/17.11.2017 a Judecătoriei Năsăud, definitivă prin decizia penală nr. 500/A/17.04.2018 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2016;

- în stare de concurs cu pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 21/10.02.2021 a Judecătoriei Luduș, definitivă prin neapelare, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 38 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) cu aplicarea art. 40 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 6 luni stabilită de Judecătoria Luduș pentru infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentință, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare (reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă) și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 43 alin. (1) C. pen., s-a adăugat la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 247 din 17.11.2017 pronunțată de Judecătoria Năsăud definitivă prin decizia penală nr. 500/A din 17.04.2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj și pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare stabilită prin prezenta hotărâre, inculpatul având de executat în total pedeapsa principală de 4 ani și 10 luni închisoare, în regim de detenție.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 23/2021 din 30.05.2021 emis de Judecătoria Luduș și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă.

În apel, prin decizia penală nr. 1541/A din 18.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2021, au fost admise apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud și de către inculpatul A., împotriva sentinței penale nr. 141/29.03.2023 pronunțată de Judecătoria Năsăud, care a fost desființată în parte, în latura penală, și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

S-a dedus din pedeapsa rezultată de 4 ani și 10 luni închisoare aplicată inculpatului perioada executată din data de 30.05.2021 până la zi, fiind totodată, menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În cauză, prin cererea formulată de petentul condamnat A. la data de 22.04.2024, intitulată "Deducere", rezultă că petentul condamnat a făcut referire la pedeapsa de 4 ani și 10 luni închisoare în executarea căreia se afla, indicând în cerere dosarul x/2020 al Judecătoriei Luduș și dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Năsăud, reținându-se că în fapt petentul condamnat contestă modalitatea de deducere a perioadei executate anterior, din pedeapsa rezultantă în executarea căreia se afla, de 4 ani și 10 luni închisoare, respectiv pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 141/29.03.2023 a Judecătoriei Năsăud și în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii, nr. 170//2023 din 10.10.2023 emis de Judecătoria Năsăud.

Relevant sub aspectul stabilirii competenței de soluționare a cauzei este titlul împotriva căruia s-a formulat contestația la executare privind pe condamnatul A., respectiv sentința penală nr. 141/29.03.2023 pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 1541/A din 18.10.2023 a Curții de Apel Cluj în dosarul nr. x/2021 și nu locul de deținere al condamnatului de la data cererii.

Dispozițiile art. 598 alin. (2) prevăd că "în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Potrivit acestor prevederi legale, rezultă că, în cazul contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 lit. c) din C. proc. pen. (când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare), legiuitorul a consacrat o competență exclusivă de soluționare în favoarea instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Prin urmare, având în vedere că în speță contestația la executare formulată de petentul condamnat A. vizează lămurirea sentinței penale nr. 141/29.03.2023 pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 1541/A din 18.10.2023 a Curții de Apel Cluj în dosarul nr. x/2021, criticându-se modul de deducere conform cererii formulată de petent, Înalta Curte constată că este de competența Judecătoriei Năsăud să soluționeze contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât este instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Năsăud, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.