ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

21.08.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 21 august 2025

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tărgu Jiu, sub nr. de dosar x/2025, persoana condamnată A. a formulat contestație la executare cu privire la pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare aplicată prin s.p. nr. 179/19.03.2024, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Prin sentința penală nr. 845 pronunțată la data de 18 iunie 2025 de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr. x/2025, în baza art. 47 din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgu-Jiu, invocată din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a fost declinată competența de judecare a cauzei privind petentul A., în prezent în Penitenciarul Tg-Jiu, în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Târgu Jiu a reținut în esență că, potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), contestația se face la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Față obiectul contestației la executare de față, constând în deducerea unei perioade câștigate prin bună conduită de 45 zile din durata pedepsei de executat, instanța a considerat că aceasta se circumscrie cazului de contestație la executare enunțat în paragraful precedent, constituind o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută.

Totodată, s-a constatat că mandatul de executare a pedepsei nr. 155/16.04.2024 a fost emis de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în baza sentinței penale nr. 179/19.03.2024, așa încât s-a apreciat că această instanță este competentă să soluționeze prezenta contestație la executare, față de disp. art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 472 pronunțată la data de 25 iulie 2025 de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 50 alin. (1) raportat la art. 47 alin. (2) și alin. (3), precum și art. 598 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, invocată din oficiu.

S-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestația la executare formulată de contestatorul-condamnat A., deținut în Penitenciarul Târgu Jiu, în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

În temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Râmnicu Vâlcea și Judecătoria Târgu Jiu.

În temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În esență, pentru a dispune astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a reținut că prin contestația la executare formulată, petentul A. a formulat contestație la executare cu privire la pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare aplicată prin sentința penală nr. 179/19.03.2024, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

În motivare, petentul a arătat că în data de 24.12.2024 a fost arestat pe teritoriul Italiei în vederea extrădării și depus în România în data de 14.01.2025 în Penitenciarul Rahova-București.

Petentul a solicitat deducerea din pedeapsă a perioadei de la 24.12.2024 la 14.01.2025, respectiv 21 de zile.

Prin sentința penală nr. 179 din 19 martie 2024 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă în data de 16.04.2024, prin neapelare, contestatorul A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 1 (una) lună închisoare. Au fost aplicate dispozițiile art. 60 din C. pen., pedeapsa urmând a fi executată în regim de detenție.

În baza sentinței anterior menționate, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 155/16.04.2024, în executarea căruia contestatorul se află încarcerat în prezent în Penitenciarul Târgu Jiu din data de 06 martie 2025.

Întrucât contestatorul s-a sustras de la executarea pedepsei închisorii, pe numele acestuia a fost emis mandatul european de arestare nr. 4 din 14.11.2024 și cererea de dare în urmărire internațională nr. 4/UI/14.11.2024 (conform referatului întocmit de Biroul de Executări Penale al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea de la fila x).

Conform adresei Biroului Național Sirene nr. x din 19.11.2024, contestatorul a fost localizat în Elveția în data de 18.11.2024, iar prin adresa din 30.12.2024, Biroul Național Sirene a comunicat că acesta a fost arestat în Italia în data de 24.12.2024, în vederea executării mandatului european de arestare emis de autoritățile române. În continuare, conform adresei Biroului Național Sirene nr. x/15.01.2025, contestatorul a fost preluat din Milano/Italia în data de 14.01.2025 și predat în data de 15.01.2025 către o escortă din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, pe Aeroportul Internațional Otopeni.

Prin cererea înregistrată în data de 09.04.2025 pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, persoana condamnată A. a formulat contestație la executare, solicitând deducerea perioadei de 21 de zile în care a fost supus măsurii preventive privative de libertate a arestării preventive pe teritoriul statului italian în perioada 24.12.2024 - 14.01.2025, caz de contestație la executare care se circumscrie, conform aprecierii instanței, prevederilor art. 598 alin. (1) lit. d) ultima teză C. proc. pen., fiind vorba de o "altă cauză de micșorare a pedepsei".

În drept, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. d) ultima teză din C. proc. pen., potrivit cărora "Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în cazul în care (…) se invocă orice altă cauză de (…) micșorare a pedepsei’’.

Conform dispozițiilor art. 597 alin. (6) C. proc. pen., "Dispozițiile alin. (1)-(5) se aplică și în cazul în care rezolvarea uneia dintre situațiile reglementate în prezentul titlu este dată în competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere’’.

Mai mult, instanța a reținut că, în cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b), d) din C. proc. pen., competentă este instanța de executare, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de libertate (prima instanță sau Tribunalul București, dacă hotărârea a fost pronunțată în primă instanță de Î.C.C.J., art. 553 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.) sau instanța în circumscripția căreia se află locul de deținere în cazul în care persoana condamnată se află în executarea unei pedepse sau a unei măsuri educative privative de libertate; în cazul instanței corespunzătoare de la locul de deținere, interesează locul de deținere în care se află încarcerat condamnatul la momentul formulării cererii. Aceasta rămâne competentă chiar dacă ulterior acestui moment condamnatul este transferat în alt loc de deținere, temporar ori definitiv. Astfel, prin Decizia Î.C.C.J., Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii nr. 15/2018 (M.Of., Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018), s-a stabilit că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Din interpretarea dispozițiilor legale antereferite, instanța a apreciat că intenția legiuitorului în reglementarea instanței competente a fost asigurarea unei bune desfășurări a procesului, impusă în special de necesitatea asigurării prezenței condamnatului la ședința de judecată, textul [art. 582 alin. (2) C. proc. pen..], neinstituind o competență alternativă, ci dimpotrivă, aceasta este determinată de situația celui condamnat la data formulării contestației la executare (dacă se află sau nu deținut în cursul executării pedepsei). Prin urmare, dacă persoana condamnată se află în stare de deținere, competența de soluționare a cererii va aparține instanței corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Din înscrisurile existente la dosar instanța a arătat că în data de 07.04.2025 (când a formulat contestația la executare), persoana condamnată A. se afla încarcerat în Penitenciarul Târgu Jiu pentru executarea pedepsei privative de libertate de 1 an și 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat’’, în baza mandatului de executare nr. x din 16.04.2024 emis în temeiul sentinței penale nr. 179/19.03.2024 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea (conform adresei Penitenciarului Târgu Jiu nr. 29312 din 13.06.2025 de la fila x).

Având în vedere că prezenta cerere formulată de contestator a fost încadrată în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) - "cauză de micșorare a pedepsei’’, iar la momentul formulării contestației la executare, contestatorul era încarcerat în executarea pedepsei în Penitenciarul Târgu Jiu, instanța a apreciat că instanța de la locul de deținere este cea competentă să constate dacă cele invocate se aplică în cauză.

Totodată, instanța a apreciat că raportat la obiectul cererii - contestație la executare, judecătoria are plenitudine de competență, astfel cum aceasta este dată de dispozițiile art. 35 alin. (2) C. proc. pen., conform cărora "Judecătoria soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege’’.

Prin urmare, reținând și aplicabilitatea art. 553 alin. (1) C. proc. pen. care definește noțiune de instanță de executare, instanța a apreciat că organul judiciar competent să se pronunțe cu privire la contestația la executare este judecătoria, în cauză nefiind astfel incident un caz de necompetență materială. Dimpotrivă, din interpretarea dispozițiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen. care fac trimitere la dispozițiile art. 597 alin. (6) din același cod, instanța a apreciat că acestea reglementează norme de competența teritorială (instanța de executare versus instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere).

*******

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 13.08.2025, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 21.08.2025.

Înalta Curte analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Târgu Jiu și Judecătoria Râmnicu Vâlcea, cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Târgu Jiu, pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte reține că determinarea competenței de soluționare a cererii formulate de persoana condamnată A. este condiționată de clarificarea prealabilă a obiectului cauzei.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen.: Când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară comună.

În speță, contestatorul condamnat A. a formulat o cerere de contestație la executare, prin care a solicitat deducerea din pedeapsă a perioadei de la 24.12.2024 la 14.01.2025, respectiv 21 de zile.

Raportat la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prin cererea formulată, petentul A. a formulat contestație la executare, împotriva sentinței penale nr. 179 din 19 martie 2024 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă în data de 16.04.2024, prin neapelare, prin care s-a aplicat acestuia o pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 1 (una) lună închisoare.

Petentul a solicitat în consecință deducerea din pedeapsă a perioadei de la 24.12.2024 la 14.01.2025, respectiv 21 de zile.

Deducerea duratei măsurilor preventive privative de libertate se realizează pe calea contestației la executare întemeiate pe cazul prevăzut de disp. art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. numai în ipoteza în care măsurile preventive au fost dispuse în cauza în care s-a pronunțat hotărârea care se execută. Cererea de deducere a duratei măsurilor preventive privative de libertate dispuse în altă cauză soluționată definitiv se încadrează în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., privind existența unei cauze de stingere sau de micșorare a pedepsei.

Astfel, Înalta Curte, concluzionând sub acest aspect, apreciază că prezenta cauză ce are ca obiect contestația la executare formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 179 din 19 martie 2024 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă în data de 16.04.2024, prin neapelare, prin motivele invocate de contestator, acestea se subsumează cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

Potrivit art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.: Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: (…) d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În ceea ce privește competența de soluționare a unei astfel de cereri, în conformitate cu dispozițiile art. 598 alin. (2) din C. proc. pen.: În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. (…).

Și în fine, art. 597 alin. (1) și (6) din C. proc. pen. prevăd că: (1) Când rezolvarea situațiilor reglementate în prezentul titlu este dată în competența instanței de executare, președintele completului de judecată dispune citarea părților interesate și, în cazurile prevăzute la art. 90, ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de întrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață se citează și administrația penitenciarului în care execută pedeapsa condamnatul.

(6) Dispozițiile alin. (1) - (5) se aplică și în cazul în care rezolvarea uneia dintre situațiile reglementate în prezentul titlu este dată în competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere. În acest caz, soluția se comunică instanței de executare.

Astfel, din interpretarea acestor dispoziții, rezultă că în cazul contestației la executare întemeiate pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., competența de soluționare aparține instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului.

Or, având în vedere că petentul solicită să i se analizeze incidența unei cauze de micșorare a pedepsei, respectiv deducerea din pedeapsă a perioadei de la 24.12.2024 la 14.01.2025, Înalta Curte, constată că, potrivit 598 alin. (1) și (2) raportat la art. 597 alin. (6) din C. proc. pen., contestația la executare formulată de persoana condamnată A., este de competența instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere al persoanei condamnate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit vit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.